Update articol:
CINE CONDUCE COMPANIILE DIN INDICELE BET

Marian Năstase: Alro a reușit să fie unul din principalii jucători în industria aluminiului în Europa

Marian Nastase Alro ABIEC energie verde Forumul Energiei hidrogen Marian Năstase, Președinte ABIEC
  • Marian Năstase:”24 decembrie 2008, când Alro a trebuit să dea afară 1100 de oameni – cel mai dificil moment din viața mea

Astăzi, Alro a reușit să fie unul din principalii jucători în industria aluminiului în Europa, ne-a spus Marian Năstase, președintele Alro, răspunzând care este cea mai mare realizare în fruntea companiei.

Cel mai dificil moment a fost pe 24 decembrie 2008, când Alro a trebuit să dea afară 1100 de oameni, a spus domnul Năstase, în cadrul unui interviu, dintr-o serie în care Financial Intelligence prezintă managerii companiilor care fac parte din indicele BET, al Bursei de Valori București (BVB).

***

De cât timp sunteți manager al companiei?

Marian Năstase: Sunt în Alro din 15 noiembrie 2002. Am venit ca director financiar și ca membru în Consiliul de Administrație. La momentul respectiv, eram șef pe țară. Ulterior, am devenit vicepreședinte al Consiliului de Administrație și acum sunt președinte.

Ca background, sunt absolvent de ASE, Relații Economice Internaționale, și mă mândresc cu asta. Înainte de Alro, am lucrat în consultanță financiară, ultimul job fiind la Deloitte, unde am stat cam 2 ani. Anterior, am lucrat la un butic de investiții financiare, în anii 90.

Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră în fruntea companiei?

Marian Năstase: Cea mai mare realizare este că, astăzi, Alro a reușit să fie unul din principalii jucători în industria aluminiului în Europa. O regulă de bază în afaceri este să nu te abați de la strategie. Strategia a fost să ne concentrăm pe două aspecte principale – dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare și foarte mare și integrarea, pe cât se poate, a costurilor. Industria aluminiului este o industrie relativ simplă – aproximativ 35% din costuri reprezintă energia, 35% alumina. În cazul României, 10% reprezintă costurile cu forța de muncă. Pe partea de alumină și energie, am demarat imediat eforturile investiționale. Am  achiziționat Alum Tulcea – rafinăria de alumină. După aceea, am achiziționat SMHL – Sierra Mineral Holdings – o mină de bauxită din Sierra Leone și în felul acesta ne-am asigurat 100% necesarul de alumină. Pe partea de energie, din păcate, nu am reușit să securizam complet independența și rămâne un subiect permanent deschis.

Ulterior, am demarat un amplu program de investiții, care ne-a dus până la a fi furnizor pentru industria aeronautică – vârful industriei noastre. Evident că mai există loc de dezvoltare în continuare, pentru că, pe parte de downstream, există în continuare piețe și oportunități. De asemenea, am investit foarte mult în mediu. Investițiile de mediu erau necesare și erau deja demarate de colegii mei din Alro cu mult timp înainte, noi le-am continuat și le-am amplificat. Domnul director general Dobra a demearat un amplu program de modernizare încă din 1997. Direct și indirect, presați pe de o parte de prețul energiei, pe de altă parte de nevoia de a reduce costurile, am investit foarte mult și în eficiența energetică. Asta ne face astăzi să fim între primii 3-5 din Europa din punct de vedere al emisiilor directe.

Acum doi ani, Comisia Europeană a aprobat noile standarde tehnologice pentru industria aluminiului. De atunci, ne-am apucat să implementăm o nouă tehnologie la cuvele de electroliză, astfel încât să ne aliniem la standarde. Nu eram foarte departe de ele, dar vrem să fim chiar sub nivelul de emisii la standarde. Acest proces se va termina în următorii ani, pentru că avem 700 de cuve și nu poți să le schimbi pe toate odată. Este o programare anuală.

Care a fost cel mai dificil moment?

Marian Năstase: Cel mai dificil moment a fost pe 24 decembrie 2008, când a trebuit să dăm afară 1100 de oameni. A fost cel mai dificil moment din viața mea! E o decizie pe care am luat-o după multe analize și cu multă greutate, pentru că pe mulți dintre ei îi cunoșteam. E adevărat că a fost cu pachete compensatorii, cu facilități, dar e o decizie grea.

Care era situația care v-a condus la această decizie?

Marian Năstase: În luna decembrie 2008, LME – cotația aluminiului – scădea cu 100 de dolari pe zi. Pornise de la 3300 de dolari pe tonă și a ajuns la 1270 de dolari pe tonă. Alternativa era să murim toți, să închidem fabrica. Am ales ca fabrica să scape, dar cu acest sacrificiu, care mie mi s-a părut foarte mare.

Câți salariați aveți acum?

Marian Năstase: În momentul de față, sunt 3.500 de salariați în grup. La Slatina, avem peste 2500 de salariați, la Tulcea 800, iar diferența este în Sierra Leone.

Cum vă descrieți ca manager?

Marian Năstase: Pentru a fi un bun manager trebuie să înțelegi foarte bine oamenii și trebuie să știi cum să lucrezi cu ei. Cred că oamenii pot să lucreze la 120% din capacitatea lor, la 100% sau la 80%. Pe mine mă interesează să îi conving pe cei din jurul meu să lucrăm la 120%. E o întreagă dezbatere dacă managementul e o artă sau știință. E adevărat că e foarte multă știință, se învață la școală. Dar apoi intervine partea de artă, care înseamnă să fii foarte empatic cu oamenii din jurul tău, să înțelegi ce-i frământă, să-i ajuți să depășească propriile frământări. Oamenii au frământări tot timpul – acasă, la serviciu, de sănătate, personale. Trebuie să îi sprijini, pentru că în felul acesta te sprijină și ei pe tine. Cred că e important chiar să îți pese de oameni și atunci le pasă și lor de tine. De asemenea, trebuie respectați oamenii indiferent de pregătirea lor, de prozițiile pe care le au.

Cum v-a influențat pandemia stilul de management?

Marian Năstase: Pandemia a avut câteva efecte foarte bune. Sună bizar. Am descoperit digitalul. Acum, toată lumea știe ce este Microsoft Teams si face sedinte online. Acest lucru ajută oamenii. Să ne strângem toți într-o sală de ședințe, avem trei locații totuși – Slatina, București și Tulcea – insemna timp pierdut, cheltuieli. Genul acesta de tracasare a dispărut. Acesta este un lucru pozitiv.

În pandemie, producția a mers 24 de ore din 24. În perioada asta, nu am oprit producția nici o zi. Nu am avut niciun om în șomaj, nu am apelat la nicio facilitate fiscală. Am mers înainte. Până la urmă este o chestiune de solidaritate. Trebuie să te gândești ce poți să faci când trebuie toți să facem câte ceva. Asta am putut noi să facem. Era clar că statul este sub asediu pe sistemul medical. Văzusem ce s-a întâmplat în Italia și auzisem interviurile cu medici care spuneau că trebuie să decidă cine trăiește și cine moare. Noi am zis că asta putem noi să facem. De asemenea, am zis că, pe cât posibil, putem să asigurăm sănătatea oamenilor. Atunci, nu am mai stat la discuții să furnizăm materiale sanitare, să dezinfectăm. Ne-am pus rapid la punct, prin efortul nostru. Nu poți să ceri ajutor, când statul e în asediu. Toate statele au fost în asediu. Am ajutat acolo unde am putut. Am sprijinit spitalele, care la un moment dat erau în distress – spitalele infecțioase din București, spitalul din Slatina, care la un moment dat a fost supra-aglomerat.

Din perspectiva aceasta, pandemia a arătat că oamenii pot fi solidari. Nu s-a văzut peste tot. Dar de exemplu, am avut clienți, care și ei erau într-o situație dificilă, care ne-au ajutat. De exemplu, Airbus ne-a trimis 10.000 de măști, fără costuri, ca să ne protejăm oamenii. Am ajutat și noi alte companii de pe platformă care nu reușiseră să se aprovizioneze. Această solidaritate s-a văzut. Îți dă un sentiment de bine, că nu ești singur în furtună.

Pandemia a mai arătat că fluxurile globale pot fi profund perturbate, asta a făcut ca toate lanțurile de aprovizionare să se regândească. În condițiile în care țările sunt închise, nu poți să miști mărfuri.

Astăzi 50% din volumul de mărfuri de pe glob nu se mișcă. Este în linie de așteptare. Asta este o consecință a pandemiei. S-a dezvoltat comerțul online masiv și magazinele stau fără stocuri. Dacă ne uităm la declarațiile Maersk, cea mai mare companie de containere din lume, au început să aibă și pierderi foarte mari. Pentru că dorința de a muta marfa foarte repede conduce și la pierderi de containere. Procentul de mărfuri pierdute a crescut. Pandemia a arătat, de fapt, că dacă ai niște lanțuri logistice foarte complicate, riști să rămâi neaprovizionat. Pentru noi, este totuși o consecință pozitivă, pentru că noi suntem în interiorul celei mai mari piețe din lume. Europa rămâne în continuare cea mai mare și cea mai bogată piață din lume. Pe continent, noi putem să mutăm marfa cu camioanele. Europa este cea mai mare piață a noastră.

În interiorul Europei, Germania este cea mai mare piață a noastră. Asta face să fim foarte bine poziționați din perspectiva asta.

Ce avantaje vedeți din faptul că sunteți listați la bursă?

Marian Năstase: Suntem listați de foarte mult timp la bursă. Alro e prima companie listată la bursă în 1997. Pentru o țară de frontieră cum a fost România până de curând, era foarte important să fii listat, pentru că acest lucru îți dădea transparență – pentru furnizori, clienți, bancheri. În general, aveai un nivel de transparență cu care toți partenerii tăi se simțeau confortabil.

Dar bursa, în sine, ca principiu, are ca scop finanțarea. În țările în care transparența era nerelevantă, cum sunt Statele Unite, unde sectorul de stat e cvasi inexistent, principalul motor a fost găsirea de capital pentru finanțarea unor afaceri. Start-up-urile se finanțează mult mai ușor acolo.

În țări în care transparența e redusă, a apărut și acest al doilea obiectiv de a asigura transparența. Dar, există riscul să considerăm bursa doar ca un instrument pentru asigurarea transparenței și acesta e un lucru rău. Cred că, în cazul BVB, trebuie să avem în vedere atât transparența, dar și obiectivul principal, care a cam scăpat din vedere.

Și la noi, ca și în Polonia, sunt foarte multe companii de stat care nu au nevoie de finanțare, pentru că au bani. În schimb, le listezi, cu 5-10%, și le faci transparente. Azi au o valoare care nu e vizibilă investitorilor pentru că nu au acces la situațiile financiare. În 3 ani de zile, compania devine transparentă și îi crește valoarea. Acolo unde nu e claritate, investitorii cer discount.

În același timp, bursa trebuie să se focalizeze și pe afacerile care au nevoie de cash. Fiind mică, e o problemă, iar pentru asta, bursa trebuie să mai muncească. Sunt foarte multe afaceri în România de succes, de care nu știe nimeni. În perioada pandemiei, cred că gradul de economisre a crescut. Oamenii nu au ce să facă cu banii.

Cum vedeți intrarea Pavăl Holding în acționariatul Alro?

Marian Năstase: Ne-am bucurat. Scopul nostru era să avem un free float mai mare. Până să trecem la piață emergentă, având un free float foarte mic, la nivel de Alro, interesul nu era să ridicăm capital, ci să fim transparenți. Partenerii noștri se uitau la transparență, dar nu îi interesa capitalizarea bursieră. Când ești piață emergentă, te uiți și la capitalizarea bursieră. Dacă ai free float mic, capitalizarea bursieră este nerelevantă. Aveam două posibilități – să ne delistăm sau să ne creștem free floatul. Delistarea a căzut destul de repede ca opțiune, pentru că avem în spate 25 de ani de istorie de piață. Mi-e teamă că vom vedea foarte multe companii de pe bursă care, dacă nu au suficient free float, se vor delista. Pentru că povara de a face raportări perioadice în anumite formate, din ce în ce mai multe, este mare.

Azi free floatul a crescut semnificativ și ne-am bucurat că Pavăl Holding a investit.

***

Citește și alte articole din seria CINE CONDUCE COMPANIILE DIN BET:

Ion Sterian, Transgaz: Listarea la Bursa de Valori București a însemnat mult mai mult decât o metodă modernă și competitivă de finanțare a investițiilor

BVBStiri BVB

TTS (TRANSPORT TRADE SERVICES) (TTS) (14/06/2021)

Notificare Swiss Capital inaintea perioadei de stabilizare

MUNICIPIUL ZALAU (ZAL30) (14/06/2021)

Plata rata cupon 43, rambursare rata principal 43 & calcul rata dobanda pentru cuponul 44

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (14/06/2021)

Prelungirea duratei de oprire planificata U2

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (11/06/2021)

Investitie in actiunile Arctic Stream