-
„Cea mai periculoasă inflație este inflația prin costuri, pentru că nu poate fi redusă ușor“
-
Marian Năstase, critici la adresa lui Frans Timmermans: „Am cam exagerat cu ideologia“
-
Marian Năstase, despre apelurile lui Dan Jørgensen la reducerea consumului: „Cum să reduc consumul? Cine mai produce?“
Principala problemă a industriei românești nu este lipsa gazelor naturale, ci prețul ridicat al energiei, care afectează competitivitatea companiilor și alimentează inflația prin costuri, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație ALRO, la Forumul Gazelor Naturale, organizat de Financial Intelligence. Acesta a propus reducerea costurilor asociate emisiilor de carbon pentru companiile care au investit în tehnologii performante și au emisii sub nivelurile de referință europene, susținând că industria trebuie recompensată pentru investițiile în decarbonizare, nu penalizată prin costuri suplimentare. Totodată, Năstase a criticat politicile europene promovate de Frans Timmermans și apelurile comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen, la reducerea consumului energetic.
„Elefantul din încăpere nu este capacitatea de a avea gaze naturale. Nu este absența gazelor naturale. Noi nu suntem în situația în care nu avem gaze, spre deosebire de alte țări europene, unde accesul fizic la cantități poate fi o problemă. La noi, prețul este principala problemă cu care ne confruntăm astăzi“, a declarat Marian Năstase.
Acesta a apreciat intervențiile reprezentanților ANRE și ale secretarului de stat Cristian Bușoi, care au evidențiat importanța costurilor energiei pentru competitivitatea economiei.
Potrivit președintelui CA al ALRO, prețurile energiei din Europa erau ridicate în raport cu alte regiuni ale lumii chiar înaintea recentelor conflicte geopolitice, iar diferențele s-au accentuat.
„Oamenii nu înțeleg de ce, dacă noi avem gaze naturale, acestea trebuie să fie scumpe. Ni se spune că este din cauza conflictelor regionale, a geopoliticii. Dar și înainte de aceste conflicte, energia era scumpă în Europa. Era cam de trei ori mai scumpă decât în restul lumii, iar acum este cam de cinci ori mai scumpă“, a afirmat Năstase.
-
„Cea mai periculoasă inflație este inflația prin costuri, pentru că nu poate fi redusă ușor“
Pentru a ilustra modul în care costurile energiei se reflectă în prețurile produselor de consum, Marian Năstase a oferit exemplul unui covrig.
„Cât costă un covrig? Doi lei și cincizeci de bani. În 2021 costa un leu și cincizeci de bani. Vorbim despre o creștere de aproximativ 67%“, a explicat acesta.
Președintele CA al ALRO a arătat că energia reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție inclusiv în industria alimentară, oferind exemplul consumului de gaze naturale al unei rețele de covrigării.
Potrivit acestuia, o asemenea rețea poate ajunge la un consum anual de aproape 50.000 MWh de gaze naturale. „Cine cumpără covrigi? Foarte mulți oameni, care plătesc cu 67% mai mult decât în 2021 și care, în același timp, nu știu dacă mâine vor mai avea loc de muncă“, a declarat Năstase.
El a subliniat că scumpirea energiei se transmite în economie prin costurile de producție, afectând atât companiile, cât și consumatorii.
„Avem o inflație prin costuri, generată de prețul energiei, care este extraordinar de greu de combătut. Am spus-o de foarte mult timp: cea mai periculoasă inflație este inflația prin costuri, pentru că nu poate fi redusă ușor“, a afirmat reprezentantul ALRO.
-
Marian Năstase, critici la adresa lui Frans Timmermans: „Am cam exagerat cu ideologia“
Marian Năstase a criticat politicile europene de mediu și modul în care a fost promovat Pactul verde european (Green Deal), făcând referire la fostul vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Președintele CA al ALRO a susținut că prețurile ridicate ale energiei din Europa nu pot fi explicate exclusiv prin conflictele geopolitice, ci și prin deciziile adoptate la nivel european în domeniul tranziției energetice.
„Există și celălalt mod de a răspunde: este din cauza politicilor europene referitoare la mediu“, a declarat Năstase.
Acesta a făcut referire la o intervenție publică pe care i-a atribuit-o lui Frans Timmermans, în care fostul oficial european ar fi recunoscut că politicile climatice au fost marcate de un exces de ideologie.
„A apărut anul trecut domnul Timmermans, dacă nu mă înșel, în România. Am ratat conferința aceea […] și a încercat să ne mai păcălească o dată, spunând că ar trebui să nu-i mai spunem Green Deal, că am cam exagerat cu ideologia. Și a spus atunci să-i spunem Liberty Deal“, a afirmat Marian Năstase.
Președintele CA al ALRO a ironizat această presupusă schimbare de abordare, susținând că Europa riscă să înlocuiască o dependență strategică cu alta. „De ce Liberty? Pentru că zice, domnule, ne-am eliberat de sub jugul rusesc. Bun. Și ne-am legat cu lanțuri de jugul chinezesc“, a declarat Năstase, criticând dependența europeană de tehnologiile și echipamentele produse în China.
-
ALRO: „Producem o tonă de aluminiu cu emisii de 1,7 tone de CO₂, față de un nivel de referință european de aproximativ 4 tone“
Marian Năstase consideră că politicile europene de decarbonizare ar trebui să țină cont de performanța reală a companiilor industriale și de investițiile realizate pentru reducerea emisiilor.
Acesta a prezentat exemplul ALRO, susținând că producătorul român de aluminiu are emisii semnificativ mai mici decât nivelul de referință european invocat.
„ALRO produce aluminiu cu emisii de 1,7 tone de carbon pe tona de aluminiu. Standardul european este de 4 tone. Deci eu produc aluminiu verde, după toate standardele și normele, și totuși plătesc în continuare carbon în prețul energiei“, a declarat Marian Năstase.
În opinia sa, companiile care au investit în reducerea emisiilor și în tehnologii moderne ar trebui să beneficieze de un tratament diferențiat în ceea ce privește costurile asociate carbonului.
„De ce să nu reducem costurile carbonului pentru cei care sunt sub standardele europene, adică funcționează mai bine decât nivelurile admise? De ce să nu îi scutim de aceste costuri atunci când cumpără gaze naturale sau energie?“, a întrebat acesta.
Năstase a argumentat că o asemenea măsură ar putea îmbunătăți competitivitatea industriei fără a pune presiune suplimentară pe bugetul de stat. „De ce să punem presiune pe bugetul de stat, care nu are bani și nu va avea bani prea curând? Putem să reducem presiunea costurilor carbonului pentru cei care au făcut investiții în reducerea emisiilor“, a susținut președintele CA al ALRO.
Acesta a subliniat că o astfel de abordare ar putea contribui și la reducerea costurilor energiei pentru industrie, fără a impune producătorilor de gaze naturale să vândă sub prețul pieței.
-
„Premianții trebuie premiați“. ALRO cere un echilibru între competitivitate și decarbonizare
Marian Năstase a criticat faptul că multe dintre soluțiile discutate pentru susținerea competitivității industriale se bazează pe instrumente fiscale tradiționale, precum scutirile de impozite.
„Sunt bune și soluțiile care sunt în momentul de față pe masă, dar sunt, în general, soluții clasice la probleme moderne. Problema modernă apare pentru că noi am inversat, în Europa, piramida creării de valoare. Consumăm întâi valoarea, înainte să o producem“, a declarat acesta.
În opinia sa, politicile industriale ar trebui să urmărească în primul rând reducerea costurilor structurale ale producției, nu doar acordarea unor facilități fiscale. „Eu nu militez pentru reducerea de taxe. Militez, de exemplu, pentru reducerea presiunii carbonului. Trebuie un echilibru între competitivitatea industrială și politica de susținere a decarbonizării, iar premianții trebuie premiați“, a subliniat Năstase.
El a invocat și situația unor investiții industriale moderne din sectorul petrochimic, care nu pot fi exploatate la capacitatea dorită din cauza dificultăților legate de accesul la gaze naturale.
„Sunt combinate petrochimice care au instalații moderne, investiții noi, de zeci de milioane de euro, care stau închise pentru că nu au acces la gaze. Și nu putem să le punem în funcțiune pentru că trebuie să modificăm o lege sau să propunem o schemă la Bruxelles“, a afirmat acesta.
-
Marian Năstase: „Statele nordice cer recunoașterea investițiilor în decarbonizare. România susține o altă abordare privind alocările gratuite de certificate“
Președintele CA al ALRO a explicat că la nivel european există discuții privind modul în care industriile care au investit în reducerea emisiilor de carbon ar trebui recompensate.
Potrivit acestuia, un grup de state nordice, alături de Spania și Portugalia, susține recunoașterea investițiilor realizate de industrie pentru protecția mediului, inclusiv prin diminuarea costurilor asociate emisiilor.
„Țările nordice, împreună cu Spania și Portugalia, au spus că trebuie recunoscute investițiile industriilor care au investit în mediu. Trebuie recunoscută valoarea acestor investiții“, a declarat Marian Năstase.
El a precizat că Suedia a susținut o poziție distinctă în cadrul discuțiilor europene referitoare la alocările gratuite de certificate de emisii, solicitând o abordare mai favorabilă companiilor care au realizat investiții de mediu.
România, potrivit lui Năstase, face parte dintr-un alt grup de zece state membre, care susține o abordare diferită în privința condiționalităților asociate alocărilor gratuite.
„Comisia Europeană a venit și a spus că vrea să acorde în continuare alocări gratuite, dar să stabilească anumite condiționalități. România face parte din grupul de zece țări care spune că aceste condiționalități trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei economii și că statele ar trebui să aibă un cuvânt important de spus în stabilirea lor“, a explicat Năstase.
Acesta a apreciat că cele două abordări nu sunt neapărat contradictorii și că România trebuie să continue să își promoveze interesele industriale la Bruxelles.
-
ALRO avertizează asupra efectelor CBAM asupra exporturilor în afara Uniunii Europene
Marian Năstase a atras atenția și asupra impactului Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) asupra competitivității producătorilor europeni, în special pe piețele din afara Uniunii Europene.
Acesta a explicat că mecanismul urmărește să reducă diferențele de cost dintre produsele importate în Uniunea Europeană și cele fabricate de companiile europene, care suportă costuri asociate emisiilor de carbon.
„CBAM îi taxează pe cei care vor să intre în Europa, adică le mărește prețul produselor. În schimb, dacă eu vreau să vând la export, în țări care nu plătesc carbonul, pierd sprijinul de care beneficiez. Eu plătesc carbonul în Europa și ajung să vând cu aceleași costuri și pe piețe unde concurenții mei nu suportă aceste obligații“, a declarat Năstase.
Președintele CA al ALRO a oferit exemplul pieței din India, unde producția de aluminiu se bazează în mare măsură pe energie obținută din cărbune.
„În India, o tonă de aluminiu poate avea asociate emisii de 22 de tone de carbon. ALRO produce astăzi cu 1,7 tone, pentru că a făcut investiții de mediu din 2004 încoace. Vă dați seama ce dezavantaj competitiv uriaș apare dacă producătorul european trebuie să suporte costuri pe care concurenții săi nu le au?“, a afirmat acesta.
Năstase a avertizat că pierderea competitivității pe piețele externe ar putea afecta exporturile europene și, implicit, echilibrele comerciale.
„Nu vom mai putea să exportăm în afara Uniunii Europene”, a avertizat acesta, referindu-se la riscurile pe care le identifică în actuala configurație a mecanismelor europene privind carbonul.
-
Marian Năstase, despre apelurile lui Dan Jørgensen la reducerea consumului: „Cum să reduc consumul? Cine mai produce?”
Marian Năstase a criticat și apelurile la reducerea consumului de energie, făcând referire la o intervenție publică a comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen.
„L-am văzut pe comisarul european pentru energie ieșind în public și spunând: «Vă rog frumos, reduceți consumul!» […] Cum adică să reducem consumul? Ce politică este asta?“, a declarat președintele CA al ALRO.
Acesta a susținut că reducerea consumului industrial nu poate fi impusă fără a afecta activitatea economică și producția.
„Cine mai produce? […] Eu nu pot să reduc consumul. […] Poți să dai legi că trebuie să reduc consumul cu 20%, dar încalci legile fizicii“, a afirmat Marian Năstase.
În opinia sa, politicile europene ar trebui să încurajeze eficiența energetică și flexibilizarea consumului prin stimulente economice, nu doar prin solicitări adresate companiilor și populației.
„Vrei să reducem consumul? Dă stimulente. Vrei să reducă populația consumul noaptea? Dă stimulente. Lasă-i omului un tarif diferențiat, ca să plătească mai puțin și să își pună mașina de spălat noaptea, între două și patru dimineața“, a explicat acesta.
Năstase a subliniat că diferențierea tarifelor în funcție de intervalul orar poate încuraja consumatorii să își adapteze comportamentul, fără a impune restricții care să afecteze activitatea economică.
„Cum se face în multe țări. În România nu se face, dar ne rugăm de oameni să o facă pro bono. De ce să o facă?“, a întrebat președintele CA al ALRO.
Marian Năstase a reiterat că industria europeană are nevoie de politici care să susțină simultan decarbonizarea și competitivitatea, iar companiile care au investit în reducerea emisiilor trebuie să beneficieze de recunoașterea acestor eforturi.
„Trebuie un echilibru între competitivitatea industrială și politica de susținere a decarbonizării. Iar premianții trebuie premiați“, a concluzionat Marian Năstase.
| Știri BVB