România are nevoie de „pragmatism energetic” și „pragmatism industrial”, de valorificarea investițiilor deja realizate și de toate sursele de energie pentru a putea asigura competitivitatea industriei, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație ALRO, la Conferința anuală cu tema „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană”, organizată de publicația InvesTenergy.
El susține că dezvoltarea producției fără investiții suficiente în rețele și interconectări a contribuit la situația în care România este „blocată în propria bulă”, cu prețuri ridicate la energie.
Întrebat ce ar trebui să facă România pentru ca, la finalul tranziției energetice, marii consumatori industriali precum ALRO să beneficieze de energie competitivă, Marian Năstase a răspuns: „Trebuie să avem o memorie mai lungă”.
El a amintit că, în urmă cu aproximativ 15 ani, mesajul transmis industriei era că tranziția energetică va conduce către energie disponibilă, accesibilă ca preț și verde.
„Ce ni se spunea acum 15 ani? Că o să scadă prețul. Îmi aduc aminte că era o discuție cu DG Energie, la Bruxelles, ni se spunea: o să fie la discreție, accesibilă ca preț și verde. Și eu spuneam atunci că n-o să fie affordable, nu o să fie on tap și nu o să fie green. 15 ani mai târziu suntem exact în situația asta: nu e disponibilă, nu este verde și nu este ieftină”, a spus Marian Năstase.
• „Trebuie să existe un pragmatism energetic. Trebuie să lăsăm la o parte ideologia”
Întrebat ulterior cum poate ALRO să rămână competitiv, inclusiv din perspectiva costului energiei, Marian Năstase s-a declarat optimist și a pledat pentru valorificarea investițiilor deja realizate, inclusiv în energie regenerabilă, în locul abandonării acestora. „Sunt optimist. Dacă tot am făcut niște investiții, hai să încercăm să nu le distrugem.”
Năstase s-a declarat împotriva unei abordări de renunțare la capacitățile eoliene și fotovoltaice deja construite, argumentând că investițiile existente trebuie puse în valoare. „Eu sunt total împotriva unei asemenea abordări, căci sunt economist. Treaba e simplă: am rămas foarte puțini cei care produc valoare. Acolo unde s-au creat investiții de genul acesta trebuie puse în valoare, că ele încă nu sunt valorizate.”
În opinia sa, soluția pentru industrie nu este alegerea unei singure tehnologii, ci construirea unui mix energetic pe termen lung. „Ce îmi propun eu și ce planuri avem noi este să folosim acest mix energetic care există. Trebuie să fie un pragmatism industrial. Trebuie să existe un pragmatism energetic, trebuie să lăsăm la o parte ideologia, trebuie să dăm la o parte religia. Și să ajungem la realism, la pragmatism energetic. Avem nevoie de toate sursele”, a declarat Marian Năstase.
ALRO încearcă, potrivit acestuia, să își construiască o structură de mix energetic pe termen lung, abordare pe care compania a testat-o deja în perioada de criză. „Ce încercăm noi să facem este să construim o structură de mix pe termen lung. Am testat-o deja acum în criză și a funcționat un proiect-pilot”, a spus președintele CA al ALRO.
• Reactoarele 3 și 4: „N-am făcut nimic 20 de ani”
Marian Năstase a dat drept exemplu al lipsei de continuitate în politica energetică proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. „Reactoarele 3 și 4, proiectul a demarat în 2006, cu surle și trâmbițe. Unde suntem astăzi cu reactoarele 3 și 4? Fix în aceeași poziție, adică n-am făcut nimic 20 de ani.”
Năstase a criticat și schimbarea succesivă a conceptelor dominante în politica energetică. „Acum câțiva ani vorbeam despre independență energetică. Mai auziți de independență energetică? Nu prea mai auzim, că știm că nu mai putem fi independenți pe globul pământesc. După aceea vorbeam despre autonomie. Nu prea merge nici aia, mai ales în România, unde suntem complet izolați din cauza infrastructurii. Acum vorbim despre securitate energetică.”
• „Oamenii din sectorul energetic trebuie respectați”
Președintele CA al ALRO a insistat asupra rolului specialiștilor care operează efectiv sistemul energetic, făcând referire la Dispecerul Energetic Național și Transelectrica.
„Sunt oameni care muncesc de dimineață până seara. Eu nici nu vreau să mă gândesc prin ce au trecut. (…) Nu vreau să mă gândesc ce a fost la DEN, ce a fost la dispecerat și ce a fost la Transelectrica începând cu jumătatea anului încoace. Sunt oameni care își fac treaba și pe care nu-i ascultă nimeni, deși ei sunt printre puținii profesioniști care au rămas și trebuie să ne bazăm pe ei, că nu avem de ales. Oamenii trebuie respectați, oamenii din sectorul energetic”, a adăugat el.
• Taxa de cogenerare: „Ce facem cu banii ăștia?”
Năstase a criticat și modul în care au fost folosite resursele colectate pentru cogenerare, susținând că România nu a construit capacitățile noi de care avea nevoie.
„Referitor la risipa banului public, aș vrea să aduc în discuție taxa de cogenerare. Cred că și acum o avem în factură. Stimați domni, stimate doamne, avem taxa de cogenerare. Ce facem cu banii ăștia? De acum 15 ani am spus că trebuie să facem niște capacități noi. S-a întâmplat? Nu s-a întâmplat.”
„Aruncăm banii pe geam și ne văităm că nu avem capacități de cogenerare. E clar că risipim banii. Nu știm unde se duc banii aceia, doar ca să salvăm niște CET-uri obosite”, a spus el.
• Securitate, sustenabilitate și suportabilitate
Marian Năstase a abordat și cei trei „S” ai politicii energetice – securitate, sustenabilitate și suportabilitate.
În ceea ce privește securitatea, acesta a avertizat asupra prețurilor ridicate ale gazelor și energiei. „Ce vedem este că nu mai e pace și că nu găsim gaz. Iarna asta o să fie un șoc – gazul e scump, energia e scumpă. Nu știu cum o să se termine.”
El estimează că statul ar putea ajunge din nou să intervină financiar pentru diferite categorii de consumatori și participanți la piață. „Probabil că se vor da niște subvenții de la stat ca să subvenționăm diferite categorii, plus furnizorii, plus rețelarii, plus totul. Bani, bani aruncați.”
• „Dacă nu se termină povestea cu greenwashing, băgăm bani degeaba”
În privința sustenabilității, reprezentantul ALRO consideră că firmele care au făcut deja investiții în decarbonizare ar trebui să beneficieze de recunoașterea efortului făcut. „Dacă nu se termină povestea cu greenwashing, băgăm bani degeaba. Degeaba ne facem obiectivele, pentru că alții nu bagă bani în sustenabilitate. Pur și simplu așteaptă o perioadă să treacă perioada.”
„Eu am făcut investițiile astea. N-ar trebui să existe și niște premianți în Europa? Cei care au făcut ar trebui și ei să fie premiați un pic. Măcar să nu mai fie puși să plătească în continuare poveri.”
• „În loc să începem cu rețelele, am început cu producția”
Una dintre principalele probleme structurale ale României este, în opinia lui Năstase, infrastructura energetică insuficient dezvoltată și densitatea redusă a rețelelor comparativ cu vestul Europei.
„Dacă ne-am uita pe o hartă a infrastructurii energetice europene, ar fi vizibilă și de pe planeta Marte. Este clar că vestul Europei are un nivel de densitate de rețea enorm. Dacă vă uitați numai la rețelele din Benelux, Germania, Franța, zona aceea de nord-vest, nici nu vedeți numele orașelor de cât de densă este rețeaua. Pe măsură ce veniți spre est, vedeți că este din ce în ce mai rară.”
Problema fundamentală, în opinia sa, este ordinea în care au fost făcute investițiile. „Punem tot timpul carul înaintea boilor. În loc să începem cu rețelele, am început cu producția.”
• „La prânz se canibalizează. Suntem blocați în propria noastră bulă”
Dezvoltarea capacităților de producție fără extinderea corespunzătoare a rețelelor și interconectărilor produce deja efecte asupra pieței, potrivit președintelui CA al ALRO.
„Am făcut producție. Nu mai avem ce face cu ea. La prânz se canibalizează. Ce spun de 10 ani? N-avem infrastructură de conectare cu țările vecine.” Consecința, susține Năstase, este izolarea pieței românești și menținerea unor prețuri ridicate.
„Și atunci suntem obligați să practicăm un preț foarte mare, că suntem blocați în propria noastră bulă.” În opinia sa, pentru reducerea prețurilor, prioritatea trebuie să fie dezvoltarea interconectărilor. „Vrem să știm cum o să scadă prețul? În primul rând, trebuie interconectările pe care trebuie să le facă Transelectrica, înaintea distribuției.”
• Năstase: „Hai să nu ne mințim cu bateriile”
Marian Năstase a criticat și abordarea privind capacitățile de stocare asociate regenerabilelor, susținând că este nevoie de un raport mult mai mare între producția instalată și stocare.
„Hai să nu ne mințim cu bateriile. Specialiștii spun 0,9 la 1, adică pentru fiecare capacitate de un megawatt regenerabil instalat îți trebuie 0,9 capacitate de stocare. Altfel, vorbim povești”.
În opinia sa, cerințe de ordinul a 15% pentru capacitățile de stocare aferente unor noi parcuri sunt insuficiente pentru flexibilitatea reală a sistemului.
„Ce s-a mai dat reglementare, ca pentru parcurile noi să pui și 15% baterii sau nu știu cât, aia e cosmetică. Orice specialist poate spune: se pune 0,9 la 1 ca să poți într-adevăr să ai flexibilitate.”
| Știri BVB