Ministrul ungar a subliniat că investiţia reprezintă un progres important pentru întreaga Europa de Sud-Est şi va contribui la crearea coridorului energetic Bulgaria-România-Ungaria-Austria.

În următoarea fază de dezvoltare, capacitatea anuală a transportului bidirecţional de gaze va fi crescută la 4,4 miliarde de metri cub, a spus politicianul maghiar.

Eliminarea furnizării unilaterale de energie reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, a explicat Péter Szijjártó. În Europa Centrală gazul joacă un rol major în funcţionarea industriei şi în deservirea
gospodăriilor. Până în prezent, furnizarea de gaz a avut loc, în mare parte, dintr-o singură sursă şi de-a lungul unei singure rute, a spus ministrul, potrivit MTI.

Construirea infrastructurii nord-sud este un interes strategic pentru regiune, a mai explicat Szijjártó, conform MTI. Aceasta va contribui ca sosirea în regiune a livrărilor de pe câmpurile de gaze din Azerbaidjan, precum şi ca gazul natural lichefiat (GNL) care ajunge în Grecia, respectiv gazele din Marea Neagră să poată fi luate în calcul în cadrul aprovizionării, a subliniat ministrul.

Péter Szijjártó a spus, potrivit MTI,  că în securitatea aprovizionării din Europa Centrală va exista un progres atunci când cuvintele vor fi urmate de fapte şi fiecare ţară îşi va îmbunătăţi sistemul de  transport şi se va realiza interconectarea conductelor naţionale de gaz. Totate acestea vor avea sens atunci când vom putea lua în calcul şi noi surse în alimentarea cu gaz a regiunii, a arătat ministrul ungar de externe.

Politicianul a punctat că Ungaria şi-a făcut temele, susţine MTI: sistemul naţional de transport funcţionează, iar conexiunile internaţionale se află în continuă dezvoltare. Este timpul ca toată lumea să îşi  facă temele, în regiune şi la nivel global, a spus.

Ministrul ungar a mai spus că dinspre Vest este formulată, deseori, aşteptarea conform căreia aprovizionarea cu energie trebuie diversificată, dar nu întotdeauna este acordat şi sprijinul necesar în acest sens. Nici România, nici Ungaria nu reprezintă o piedică în calea luării în calcul a unor noi surse de gaz pentru
aprovizionarea regiunii, întrebarea este doar dacă va exista vreodată producţie de gaz în Marea Neagră, iar dacă da, când, a spus oficialul ungar.

“Interesul Ungariei este să colaboreze cu toată lumea –inclusiv cu partenerii ei actuali – pentru a asigura aprovizionarea cu gaz a ţării”, a subliniat Péter Szijjártó.

Ca urmare a negocierilor de succes cu Gazprom, aprovizionarea cu gaz a Ungariei a fost rezolvată până în iarna anului viitor, a explicat politicianul ungar. Toate depozitele maghiare de gaze naturale sunt pline, iar cele peste 6,3 miliarde de metri cub de gaz sunt destinate, în mare parte, deservirii Ungariei. În plus, Gazprom stochează 950 de milioane de metri cub de gaz în vederea transportării către Est şi Sud, a specificat Szijjártó.

Ministrul ungar de externe a declarat că Ungaria conlucrează cu toţi vecinii săi pentru interconectarea reţelele de gaz. Unul dintre obiectivele cooperării cu Serbia este acela de a permite şi gazului din al doilea fir al gazoductului Turkish Stream să ajungă în Europa Centrală. Dacă operatorul de sistem din Bulgaria va oferi
garanţia calităţii gazelor, până la sfârşitul lunii octombrie, pentru graniţa dintre Ungaria şi Serbia va putea fi lansată o procedură de rezervare a capacităţii pentru 10 miliarde de metri cub de gaz, a explicat.

Zsolt Hernádi, preşedintele şi directorul general al MOL, a explicat că întreaga piaţă a gazelor din regiune a devenit mult mai flexibilă şi mai sigură, datorită interconectării sistemului de conducte de gaze din Ungaria cu sistemele din aproape toate ţările vecine. A fost depus efort pentru ca legătura dintre sisteme să fie
bidirecţională, înspre Croaţia acest lucru nu a fost, încă, realizat, a adăugat preşedintele Mol.

Acesta a mai spus că securitatea aprovizionării a fost îmbunătăţită prin extinderea capacităţii de stocare, inclusiv prin dezvoltarea unui depozit strategic de 1,9 miliarde metri cub de gaz. Întreţinerea acestuia costă 200 de milioane de euro pe an, compania va asigura aceste cheltuieli şi în viitor, a subliniat
Hernádi.

Szabolcs I. Ferencz, preşedintele şi directorul general al FGSZ S.A. a relatat că la interconectarea sistemului de conducte maghiar cu cel românesc se lucrează de un deceniu încoace. Prin realizarea staţiei de comprimare a devenit posibil transportul a 1,75 de miliarde de metri cub de gaz în Ungaria, în plus faţă de cantitatea de până acum. Această cantitate reprezintă o cincime din consumul
maghiar.

Investiţia de 6 miliarde de forinţi a fost finanţată din fondurile proprii ale companiei, într-un singur an, a specificat Ferencz.