Update articol:

Mircea Coşea: Accesul producătorilor la pieţele regionale de gaze naturale – factor decisiv pentru realizarea investiţiilor în noi zăcăminte

România va putea să-şi valorifice mult mai bine statutul potenţial de unic furnizor de gaze naturale al regiunii sud-est europene prin dezvoltarea unei platforme moderne de tranzacţionare, lichidă, competitivă şi transparentă

Statul român poate lua mai multe măsuri de sprijin al regenerării industriei chimice şi petrochimice

Gazoductul BRUA va constitui, prin cele trei faze ale construcţiei sale, o dezvoltare crucială a Sistemului Naţional de Transport

În situaţia unei întreruperi prelungite a tranzitului de gaze naturale ruseşti prin Ucraina în lunile ianuarie-februarie, România are o vulnerabilitate de Securitate a aprovizionării pe termen mediu şi lung, din cauza limitărilor de infrastructură.

 

România are un potenţial semnificativ de dezvoltare a sectorului gazelor naturale, pe care puţine alte state membre ale UE îl au, potrivit studiului „Despre situaţia producţiei şi consumului de gaze în România- Securitatea şi profitabilitatea sectorului”.  

Mircea Coşea: Presiunea de creştere a preţului gazelor la consumatorul final va fi de nestăvilit

 

Prof. univ. dr. Mircea Coşea scrie în acest document: „Descoperirile din Marea Neagră şi potenţialul geologic onshore de adâncime conferă ţării noastre perspectiva de a dezvolta noi rezerve semnificative de gaze naturale, care este cel mai important tip de energie primară din economia românească. Dezvoltarea şi producţia acestor resurse necesită însă investiţii de miliarde de euro. Pentru a atrage pe mai departe investiţii de această dimensiune, România are nevoie de un mediu de reglementare coerent, predictibil şi stabil, rezultat din consultarea aprofundată a părţilor interesate. În mod deosebit, segmentul upstream necesită un cadru fiscal echitabil şi competitiv, care să stimuleze investiţiile.

Un alt factor decisiv pentru realizarea investiţiilor în aceste noi zăcăminte este accesul producătorilor la pieţele regionale de gaze naturale. Acest lucru presupune interconectarea bidirecţională a sistemului naţional de transport gaze naturale (SNT) la reţelele regionale. Interconectarea nu este doar o obligaţie a statelor membre ale UE sub Tratatul de Funcţionare al UE, ci aduce şi evidente beneficii pentru România, printre care: accesul la noi surse de gaze naturale (Marea Caspică, Mediterana de Est, GNL din Grecia etc.), ceea ce va întări securitatea energetică a ţării şi va oferi consumatorilor finali avantajele concurenţei între surse multiple; contribuţia la dezvoltarea unei pieţe autohtone a gazelor naturale, transparentă şi lichidă; creşterea volumului de gaze transportat prin SNT, ce va mări eficienţa operării sistemului şi se va reflecta în venituri crescute; stimularea funcţionării pe baze comerciale a depozitelor de înmagazinare subterană de gaze naturale, optimizarea cuplării sectorului gazelor naturale cu cel al energiei electrice etc”.

Mircea Coşea: Marea majoritate a ţărilor ce au introdus impozite suplimentare pe producţia de ţiţei şi gaze naturale practică deductibilitatea redevenţelor

 

Gazoductul BRUA, ai cărui paşi preliminari de construcţie au demarat deja, va constitui, prin cele trei faze ale construcţiei sale, o dezvoltare crucială a SNT.

Totodată, BRUA va face joncţiunea dintre Coridorul Sudic de Gaze şi Europa Centrală. Prin capacitatea de flux bidirecţional, BRUA va conecta România la hub-ul CEGH de la Baumgarten, cel mai apropiat hub lichid şi „adânc” de gaze naturale, cu preţuri stabilite transparent şi competitiv (presupunând că eforturile diplomatice vor restabili configuraţia iniţială a proiectului, modificată intempestiv de Ungaria în 2017). BRUA va oferi o cale de acces la pieţele europene pentru o parte a producţiei de gaze naturale din Marea Neagră.

România va putea să-şi valorifice mult mai bine statutul potenţial de unic furnizor de gaze naturale al regiunii sud-est europene prin dezvoltarea unei platforme moderne de tranzacţionare, lichidă, competitivă şi transparentă, scrie profesorul Coşea.

Domnia sa explică: „Interconectările bidirecţionale, diversificarea surselor de import, precum şi definitivarea în prealabil a regulilor de interoperabilitate a SNT, cu un cod al reţelei funcţional, vor fi elemente de bază ale dezvoltării pieţei de tranzacţionare”.

Rezultatele unor teste de stres realizate de ENTSO-G în 2017 arată că, în situaţia unei întreruperi prelungite a tranzitului de gaze naturale ruseşti prin Ucraina în lunile ianuarie-februarie, România are o vulnerabilitate de Securitate a aprovizionării pe termen mediu şi lung, din cauza limitărilor de infrastructură.

Studiul arată: „Rezultă de aici că securitatea energetică a României depinde, din punct de vedere gazier, de dezvoltarea resurselor interne. La orizontul anului 2030, cel mai mare aport îl pot avea exploatările de gaz din Marea Neagră. Dar deosebit de importante vor fi şi dezvoltările de câmpuri onshore, inclusiv a tranzitului de gaze naturale ruseşti prin Ucraina în lunile ianuarie-februarie, România are o vulnerabilitate de securitate a aprovizionării pe termen mediu şi lung, din cauza limitărilor de infrastructură.

Rezultă de aici că securitatea energetică a României depinde, din punct de vedere gazier, de dezvoltarea resurselor interne.

Dar dezvoltarea pieţei de gaze naturale depinde în mare măsură de calitatea politicilor energetice, a reglementărilor şi a instituţiilor. Pe de o parte, acestea trebuie să stimuleze investiţiile în infrastructura esenţială: interconectori, depozite de înmagazinare, dezvoltări şi modernizări ale sistemelor de transport şi distribuţie etc. Pe de altă parte, trebuie să sprijine reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în generarea energiei electrice prin impunerea unui cost asupra emisiilor de carbon şi al poluării, precum şi prin remunerarea mai bună a flexibilităţii pe piaţa de energie electrică. Pe piaţa de energie pentru gătit şi încălzire este anticipată o creştere a numărului de gospodării ce vor utiliza gaze naturale, de la 33% din total în 2015 la 45% în 2030. Aceasta presupune o extindere a reţelei de distribuţie de gaze naturale către noi zone de concentrare demografică. Pentru regiunile în care extinderea reţelei nu este economică, o opţiune poate fi crearea de sisteme de distribuţie de butelii cu GNC. Ca o măsură de combatere a sărăciei energetice, este oportună subvenţionarea de către stat a cheltuielilor cu branşamentul la reţeaua de distribuţie a potenţialilor consumatori casnici cu venituri reduse. În lipsa unor măsuri legislative de limitare a libertăţii de alegere individuală în privinţa sistemelor de încălzire, majoritatea locuinţelor construite până în 2030 în mediul urban vor adopta sisteme pe bază de gaze naturale.

Industria chimică şi petrochimică reprezintă un sector de utilizare a gazului cu valoare adăugată mare. În pofida unui dezavantaj competitiv de preţ al materiei prime în UE faţă de principalii competitori (Rusia, China, Orientul Mijlociu), România oferă condiţii de dezvoltare a acestui sector: resurse semnificative de resurse naturale relevante; platforme industriale cu facilităţi, instalaţii, utilităţi şi drumuri de acces, precum şi permise şi autorizaţii; un sistem de educaţie şi de cercetare în chimia fundamentală şi cea industrială. Statul român poate lua mai multe măsuri de sprijin al regenerării industriei chimice şi petrochimice: politici economice, fiscale şi de ajutor de stat; îmbunătăţirea legislaţiei şi reglementărilor; susţinerea educaţiei, cercetării şi dezvoltării în domeniu.

În transporturile din România, piaţa gazelor naturale este în stadiu incipient. Tehnologia GNC reprezintă o direcţie de dezvoltare susţinută şi prin Directiva UE privind infrastructura combustibililor alternativi. Printre măsurile de sprijin pe termen mediu a transportului rutier pe bază de GNC se numără includerea autovehiculelor pe bază de GNC în programul Rabla Plus, alături de cele electrice şi hibride. Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi prevede ca, până la finele anului 2020, să fie instalate 23 de staţii de reîncărcare cu GNC”.