Update articol:

Mohammad Javad Zarif, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran: În perioada 2016 – 2019, peste 92% din totalul inspecțiilor globale comparabile ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au fost efectuate în Iran

 În perioada 2016 – 2019, peste 92% din totalul inspecțiilor globale comparabile ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au fost efectuate în Iran, a spus Mohammad Javad Zarif Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Islamice Iran, în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite.

 El a declarat: “În cazul în care acest Consiliu va ezita din nou, acest lucru va constitui un regres de mai multe generații pentru cauza multilateralismului și a statului de drept.

Cu toții am văzut, în ultimii ani, cum unilateralismul malign al SUA a supus cooperarea internațională și instituțiile internaționale unor atacuri intenționate. Prin efortul său paralel de a înlocui dreptul internațional cu legile interne ale Statelor Unite, au fost direct subminate pacea și securitatea globală. (…)

Iranul și alți membri ai comunității internaționale au asistat, începând cu data de 8 mai 2018, la încercările guvernului SUA – co-sponsor al Rezoluției 2231 a Consiliului de Securitate – de batjocorire persistentă a Rezoluției, căutând totodată să forțeze alte state să i se alăture în încălcarea textului pe care însăși Statele Unite l-au înaintat. Mai periculos de atât, și pentru prima dată în istoria ONU, un membru permanent al Consiliului de Securitate pedepsește statele și cetățenii obișnuiți care respectă legea, pentru că aceștia nu încalcă o rezoluție a Consiliului, care, subliniez și citez, „promovează și facilitează dezvoltarea normală a contactelor economice și comerciale, și cooperarea cu Iranul. ”

Și totuși, nu a fost convocată nici măcar o singură sesiune a Consiliului pentru a mustra guvernul Statelor Unite sau pentru a cerceta încălcările repetate ale acestuia. În schimb, unii membri europeni ai Consiliului au în vedere să submineze în continuare Rezoluția și Consiliul, și să renege propriile angajamente din cadrul Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA).

Comunitatea internațională în general – și în special Consiliul de Securitate al ONU – se confruntă cu luarea unei decizii importante: menținem respectarea statului de drept sau revenim la legea junglei, predându-ne capriciilor unui haiduc bătăuș?

În ciuda obiecțiilor noastre ferme și legitime cu privire la maltratarea istorică a Iranului de către Consiliul de Securitate – în special pe parcursul a 8 ani de agresiune a lui Saddam Hussein, precum și în cursul inutilei crize nucleare – Iranul și-a arătat buna credință prin implicarea în negocieri în vederea găsirii unei soluții diplomatice, așa cum se solicită în toate rezoluțiile Consiliului de Securitate cu privire la problema nucleară. După treisprezece ani de negocieri complexe, în 2015, Iranul și cei cinci membri permanenți ai acestui Consiliu, precum și Germania, au semnat Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, care este anexat la – și inseparabil de Rezoluția 2231. Iranul și-a declarat clar poziția imediat după adoptarea Rezoluției și a făcut acest lucru din nou, recent. Cu toate acestea, și-a îndeplinit toate angajamentele cu bună credință, aspect verificat de numeroasele rapoarte ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

În ciuda acestei realizări deosebite a diplomației multilaterale, în mai 2018 Președintele Statelor Unite a anunțat retragerea unilaterală a țării sale din JCPOA și reimpunerea ilegală a tuturor sancțiunilor americane, într-o mișcare de încălcare materială a Rezoluției 2231.

            Participanții europeni la JCPOA au solicitat Iranului să aștepte doar câteva săptămâni pentru a le permite să compenseze pierderile pe care le-a suferit Iranul ca urmare a sancțiunilor reimpuse de către SUA.

            Din păcate, răspunsul E3 la „răbdarea noastră strategică” nu a fost confirmarea îndelung așteptată a „autonomiei strategice” europene. Mai degrabă, a fost o respectare excesivă a „presiunii maxime” a SUA care îi vizează pe toți iranienii.

            În ciuda acestui fapt, măsurile noastre de remediere nu au avut până acum niciun impact asupra monitorizării și verificării IAEA a programului nostru nuclear pașnic, făcând astfel irelevant orice risc de proliferare. Într-adevăr, programul nuclear pașnic al Iranului rămâne supus celui mai „robust” regim de inspecție din istorie. În perioada 2016 – 2019, peste 92% din totalul inspecțiilor globale comparabile ale Agenției au fost efectuate în Iran.

            Chiar și recentul raport controversat al directorului general al AIEA din 5 iunie 2020 afirmă că „Agenția continuă să verifice evitarea deturnării materialelor nucleare declarate la instalațiile nucleare și la locațiile din afara instalațiilor (LOFs) unde materialul nuclear declarat este folosit în mod obișnuit de Iran, conform Acordului său de garanții”.

Acestea fiind spuse, Agenția trebuie să reziste presiunilor externe de manipulare a agendei. Litania de documente falsificate lăsate în pragul ușii sale are ca obiectiv declarat eliminarea definitivă a JCPOA, punându-se astfel capăt monitorizării ferme a Agenției asupra activităților curente din Iran.

Aici, trebuie subliniat faptul că negocierile din cadrul JCPOA au fost efectuate în totală cunoștință a dezacordului nostru cu membrii occidentali ai P5 + 1 cu privire la anumite chestiuni. Nu vă lăsați înșelați: am fost de comun acord să nu abordăm aceste chestiuni; motivul cel mai important era acela că Statele Unite nu au fost pregătite – sau probabil nici capabile – să abordeze îngrijorările noastre serioase privind nivelul său neexplorabil de vânzări și acumulări de armament în vecinătatea noastră, precum și a comportamentului său malign și a intervențiilor constante, care au lăsat regiunea în ruine.

Statele Unite au efectuat numeroase acte de agresiune armată împotriva Iranului și a vecinilor săi; acest regim acuză în mod absurd Iranul că „se amestecă” în propria sa regiune. Da. Desigur. Vrem să avem un parteneriat cu toți vecinii pentru a crea o regiune puternică care să împiedice manifestarea aspirațiilor hegemonice ale oricărei putere – regionale sau globale. O regiune puternică care necesită stabilitate politică și teritorială. Și o regiune puternică pentru care toți vecinii trebuie să-și exercite autocontrolul strategic.

După ce și-a încetat oficial și în mod explicit participarea la cel mai înalt nivel în cadrul JCPOA, și după ce și-a încălcat toate obligațiile care îi revin în conformitate cu JCPOA și cu Rezoluția 2231, SUA nu poate să-și aroge niciun drept în baza acestei rezoluții. Nici factorii săi catalizatori nu pot încerca să-i salveze imaginea prin așa-numitele formule de mijloc.

Calendarul pentru înlăturarea restricțiilor privind armele cuprinse în Rezoluția 2231 este o parte inseparabilă a compromisului greu câștigat care permite participanților JCPOA să ajungă la un acord asupra pachetului general al JCPOA și a Rezoluției 2231. Rezoluția îndeamnă în mod explicit la „implementarea completă a calendarului“.Orice încercare de modificare sau completare a calendarului convenit echivalează astfel cu a aduce atingere Rezoluției 2231 în întregimea sa. Consiliul nu trebuie să permită unui singur stat să abuzeze procesul.

Retragerea unilaterală și ilegală a SUA din JCPOA și reimpunerea sancțiunilor atrag după sine responsabilitatea SUA în conformitate cu Rezoluția 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, Carta ONU și cu dreptul internațional aplicabil. Statele Unite au ignorat, de asemenea, decizia Curții Internaționale de Justiție.

Comunitatea internațională, și în special acest Consiliu, a întârziat foarte mult în a considera guvernul SUA responsabil pentru consecințele actelor sale nedrepte – inclusiv eforturile sale rău-intenționate de a îndrepta terorismul economic asupra întregii națiuni iraniene, privându-o în mod voit de alimente și medicamente și provocând daune iremediabile economiei și nivelului de viață al iranienilor. Statele Unite trebuie să despăgubească poporul iranian pentru toate daunele pe care i le-a provocat – într-un mod șocant, fără alt motiv decât satisfacerea nevoilor electorale interne și creșterea imaginii personale.

Așa cum Republica Islamică Iran a arătat – în cuvinte și fapte – dorința și tendința noastră pentru o implicare constructivă, noi nu depindem de alții pentru securitatea, stabilitatea sau prosperitatea noastră. Am învățat să depindem doar de noi înșine. De aceea, în peste 40 de ani de presiuni americane – fie ca demonizare sau război, sancțiuni sau teroare – inclusiv asasinarea lașă a eroului regiunii noastre în lupta împotriva terorismului, generalul Qassem Soleimani – nu a reușit să „aducă iranienii în genunchi” și nici să afecteze procesul decizional al poporului.”

BVBStiri BVB

FARMACEUTICA REMEDIA SA (RMAH) (05/08/2020)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

MUNICIPIUL BACAU (BAC26B) (04/08/2020)

Modificare rata dobanda cupon 45

MUNICIPIUL BACAU (BAC26A) (04/08/2020)

Modificare rata dobanda cupon 49

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (04/08/2020)

Notificare Voltinvest - Indice de alocare pentru oferta publica de cumparare actiuni SIF5