Update articol:

Mugur Isărescu: Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România

mugur isarescu

Noi teme încep să fie tot mai mult în atenția băncilor centrale – recalibrări ale strategiilor de politică monetara, impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, monedele și activele digitale, promovarea diversității și a sustenabilității, a spus, azi, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul conferinței de presă dedicată prezentării Raportului CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi.

El a adăugat: “Ele nu sunt tratate încă unitar nici în universități, nici în cercurile de specialitate. Controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor, în această fază, reclamă expertiză, experiență diversă și echipe multidisciplinare care includ, alături de specialiști în economie, oameni cu cunoștințe și experiență în alte domenii.

La BNR ne adaptăm din mers noilor situații, ne organizăm pentru a vedea cum să abordăm aceste subiecte. Constatarea noastră este că nu putem încă să localizăm problema schimbărilor climatice (ca și pe cea a monedelor digitale) într-o anume direcție existentă din structura băncii. De asemenea, cred că este prematur să înființăm departamente noi, cu structură fixă.

Optăm pentru grupuri de lucru mai mici, multidisciplinare, care în mod flexibil pot lucra cu structurile fixe existente în bancă, aceasta fiind, de altfel, o recomandare a Băncii Reglementelor Internaționale (banca băncilor centrale).”

Concluzia principală a analizei derulate de către membrii Grupului de lucru CNSM arată că agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor în cazul în care tranziția verde ar fi întârziată, potrivit Guvernatorului BNR: “Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii: (i) creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice, (ii) sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară și (iii) îmbunătățirea transparenței, raportărilor și a disponibilității informațiilor legate de schimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbării climatice în societate și în cadrul sistemului financiar. În ședința din 3 iunie a.c., Consiliul General al CNSM a analizat propunerile din Raport și a decis adoptarea unei recomandări către Guvern, BNR și ASF prin care să se implementeze propunerile de politici formulate în materialul amintit.”

Mugur Isărescu a spus că subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex și controversat pentru a putea fi acoperit de o singură entitate: “Un exemplu recent este edificator: disputele asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice. Acestea sunt evidente, așa cum se poate observa din desfășurarea conferinței virtuale „Green Swan” organizate de Banca Reglementelor Internaționale vineri 4 iunie a.c. În timp ce președintele FED-ului (banca centrală a SUA), Jerome Powell a susținut că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menținere a stabilității prețurilor și că ea nu poate stabili politica de combatere a schimbărilor climatice, acest rol revenind guvernelor, reprezentanților aleși (parlamente), Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a insistat că băncile centrale nu pot să își îndeplinească deplin mandatul de control al inflației dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice.

Dincolo de aceste diferențe de opinie, se conturează un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, și anume că deși băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbării climatice și nici nu se pot substitui politicilor fiscale sau politicilor industriale, ele pot contribui semnificativ din numeroase perspective: creșterea gradului de conștientizare în societate cu privire la implicațiile schimbării climatice, o mai bună transparență, susținerea finanțărilor verzi, evaluarea riscurilor, etc.

Opțiunea noastră, la BNR, este să urmărim cu atenție și să analizăm aceste evoluții, mai ales în cadrul structurilor nou create, continuând un proces de monitorizare care a început practic în ultimii doi ani. O primă evaluare a riscurilor climatice a fost realizată în cursul anului 2019, prin identificarea sectoarelor economice care pot fi afectate și evaluarea rolului acestora pentru sistemul financiar. Rezultatele au fost diseminate prin intermediul publicațiilor noastre (Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2019, și Raportul anual 2019). De asemenea, începând cu luna septembrie 2020, BNR a aderat la Rețeaua băncilor centrale și autorităților de supraveghere financiară pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System, NGFS). Totodată, BNR a facilitat dezbaterile pe tema schimbării climatice, aceasta fiind un subiect principal în cadrul Seminarului anual pe tema stabilității financiare, organizat împreună cu Fondul Monetar Internațional în anul 2019, la București”.

BVBStiri BVB

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (23/06/2021)

Initiere procedura de selectie auditor financiar

COMCM SA CONSTANTA (CMCM) (23/06/2021)

Decizia ASF nr. 800/22.06.2021

WTI LIGHT SWEET TURBO SHORT 1/70/68 (EBWTITS37) (23/06/2021)

Tranzactionare valoare rascumparare in piata RVSP pe 24 si 25 Iunie 2021