Compania energetică sârbească Naftna Industrija Srbije (NIS), controlată de Gazprom, ia în considerare renunţarea la operaţiunile din Bulgaria şi România, din cauza dificultăţilor de pe ambele pieţe, a anunţat site-ul seenews.com, preluat de Novinite, potrivit Agerpres.

În raportul companiei din trimestrul patru din 2024 se arată că este analizată posibilitatea părăsirii acestor ţări, inclusiv potenţiala vânzare sau închidere a operaţiunilor. NIS îşi evaluează opţiunile pentru rezolvarea dificultăţilor cu care se confruntă în Bulgaria, unde operaţiunile sale downstream au probleme, şi în Romania, unde sunt afectate atât operaţiunile downstream cât şi upstream.

În Bulgaria, NIS operează 23 de benzinării sub marca Gazprom, deţinând anul trecut 2,3% din totalul pieţei de carburanţi şi 2,2% din piaţa de retail. În România, NIS are 19 benzinării şi este implicat în operaţiuni de explorare de gaze şi petrol. Cota de piaţă a companiei în România este semnificativ mai scăzută, cu 0,4% din totalul pieţei de carburanţi şi 0,6% din piaţa de retail, în 2024.

Pe lângă potenţiala ieşire din Bulgaria şi România, NIS a raportat în 2024 o scădere de 77% a profitului net, la 10,1 miliarde de dinari (88,6 milioane dolari), de de 35% a profitului operaţional, în timp ce investiţiile au crescut cu 36%, la 53,2 miliarde de dinari.

La începutul lunii ianuarie, Trezoreria americană a impus sancţiuni producătorilor ruşi de petrol Gazprom Neft şi Surgutneftegaz, precum şi pentru 183 de nave care au transportat ţiţei rusesc, în contextul în care Washingtonul a luat la ţintă veniturile pe care Moscova le utilizează pentru a-şi finanţa războiul din Ucraina.

Pachetul majoritar de acţiuni la Naftna Industrija Srbije, singura companie de rafinare petrolieră din Serbia, este deţinut de Gazprom Neft, divizia de petrol a gigantului rus Gazprom, care are o participaţie de 50%. La aceasta se adaugă un pachet de 6,15% care este deţinut de gigantul rus Gazprom, firma mamă a Gazprom Neft. Guvernul Serbiei deţine aproximativ 30%, restul fiind deţinut de acţionari minoritari.

În data de 10 ianuarie 2025, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, declara că firmele ruseşti Gazprom Neft şi Gazprom au primit un răgaz de 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul companiei petroliere sârbeşti Naftna Industrija Srbije, adăugând că orice acord va trebui să fie aprobat şi de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC).

Serbia primeşte cea mai mare parte din petrolul pe care îl consumă via conductele aparţinând operatorului croat Janaf, prin care şi Ungaria importă o parte din petrolul său