Update articol:
Interviu cu Vicențiu Constantinoiu, candidat la conducerea ASF (PARTEA A II-A):

“O dereglementare masivă ar însemna premise pentru mai multe riscuri”

Vicentiu Constantinoiu

Vicențiu Constantinoiu, angajat al ASF Sectorul Instrumente și Investiții Financiare – Direcția Supraveghere și Control, în cadrul Serviciului Control Entități Reglementate, vizează postul de vicepreședinte pentru piața de capital sau un post de neexecutiv în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară.

În a doua parte a interviului acordat Financialintelligence.ro, Vicențiu Constantinoiu a vorbit despre reglementari excesive, statutul de piață emergentă, Fondul Suveran și Uniunea Piețelor de Capital.

Vicențiu Constantinoiu ne-a spus, în prima parte a interviului, publicată pe 29 octombrie, că Transparență decizională prin dezbateri publice și dialog permanent cu piața, Digitalizarea activității și transformarea ASF într-un Hub de inovație financiară sunt cele trei proiecte pe care și le-ar propune  în cazul în care ar obține postul în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 

Audierile în comisiile parlamentare pentru candidații la pentru noul Consiliu ASF au loc pe 6 noiembrie, de la ora 10.

***

Considerați că, în anumite situații, din cauza reglementărilor excesive, piața noastră de capital este sufocată?

Vicențiu Constantinoiu: Reglementările și obligațiile sunt multe, e adevărat, dar în mare parte provin pe ruta ESMA, din Directive, reglementări Europene aplicabile direct, standarde tehnice și orientări, care, cu puține excepții, sunt obligatoriu de implementat sau se aplică direct. Globalizarea piețelor și relațiile transfrontaliere au și acest efect, dar eu spun că beneficiile sunt mult peste aceste efecte. Prin aceste reglementări europene s-au creat premisele pentru condiții similare pentru entități și clienți, în orice jurisdicție din UE. Pe de o parte se solicită sprijinul ASF pentru crearea cadrului prin care să fie atrași investitori instituționali, puternici, care fac piața, iar pe de altă parte se aduce în discuție reglementarea excesivă. Trebuie să înțelegem că fără reglementări în România, similare celorlalte state membre, investitorii puternici nu vin.

Este important de spus că toate reglementările din piața de capital au la bază un singur obiectiv – protejarea intereselor clienților și mai concret a activelor clienților. Acesta este și rolul principal al ASF, prin statut. Nu se instituie reguli pentru alte motive, decât acestea. În aceste condiții, o dereglementare masivă ar însemna premise pentru mai multe riscuri în aceste zone. Spre exemplu, obligațiile în zona de gestionare a activelor proprii ale entităților este mai relaxată pentru că acolo există controlul prin acționari, însă când vorbim despre activele clienților deținute în custodie lucrurile trebuie să fie foarte exacte.

În altă ordine de idei, aș vrea să semnalez un aspect pentru care chiar așteptăm conștientizare din partea pieței, în ajutorul și beneficiul lor. Multe dintre obligații, care țin de proceduri interne și personal minim alocat funcțiilor, reglementările europene și cele ale ASF vorbesc despre proporționalitatea acestor obligații, raportată la volumul și complexitatea activității. Mai concret, există prevederi care permit cumularea unor funcții sau funcționarea fără personalul minim prevăzut la modul general, dacă entitatea  poate demonstra că raportat la volume și complexitatea, nu se impune să-i fie aplicabile prevederile generale. Din experiența mea directă, entitățile nu uzează de aceste facilități de reglementare, ceea ce denotă că nu se apleacă cu atenție asupra unei analize de reglementări și a unei analize interne a activității. Nu vă ascund faptul că am avut surpriza să explic în controalele pe care le-am realizat că există aceste posibilități și abia atunci s-au ridicat sprâncene mirate. Și mai este un aspect important, am constatat că în general, de suprareglementare se sperie tot entitățile care nu au exercițiul respectării reglementărilor mai simplificate din trecut. Deci iată că există și soluții pentru entitățile care au o dimensiune mai mică a activității.

Mai există și soluția risk base supervision (RBS). Proiectul ASF cu consultanța Băncii Mondiale, din care am făcut și eu parte, s-a finalizat și urmează să fie implementat treptat. De altfel, în ultimii 2-3 ani, a existat o abordare mult mai proactivă a ASF. Raportăm neconformitățile entităților la riscurile induse, calculate pe bază de raport probabilitate de materializare – impact potențial. În funcție de aceste calcule, deciziile adoptate nu mai sunt doar de sancționare directă. Entitățile au posibilitatea să remedieze situațiile, dar trebuie să arate deschidere și uneori să se și poată. Și prin aceasta, ASF a arătat înțelegere față de problematica suprareglementării.

 Desigur că e important ca pentru protejarea pieței locale, să uzăm la nivelul Autorității de toate pârghiile pentru a putea obține anumite derogări pentru România, acolo unde e posibil, dar trebuie să fim conștienți că aceste lucruri nu se obțin foarte ușor, nu este suficientă o voce izolată la nivel european, trebuie convinși și alți parteneri europeni de necesitatea acelor prevederi. Voi încuraja aceste demersuri, dacă voi fi membru în Consiliu. 

Care este contribuția ASF la obținerea statutului de piață emergentă și când preconizați trecerea pieței noastre la acest statut, având in vedere parcursul pieței noastre in ultimii doi ani?

Vicențiu Constantinoiu: Contribuția principală a ASF este aceea că a creat cadrul de reglementare unic, prin implementarea regulilor aplicabile la nivel UE. Avem un cadru complet nou pe toate zonele de entități. Sigur că ASF poate ajuta și la susținerea unor inițiative de business, dar asta este natural să vină dinspre piață. Pe lângă proiectul deja propus de mine, de dezvoltare a unui parteneriat ASF – piață pentru crearea uni Hub Financiar de produse inovative, mai sunt piste de explorat pentru a stabili dacă pot fi transpuse în proiecte viabile și aici am următoarele idei:

  • oferirea unor facilitați investitorilor pe termen lung. Există modele în alte țări cu privire la conturi de investiții ce se bucură în special de facilități fiscale din partea statelor. Concret, ar putea fi introduse conturi de acumulare, pentru care investitorul să nu plătească impozit pe profit, daca nu retrage bani o perioadă de timp (de ex. 3 ani). În acest fel devin mai atractive și investițiile pe piața de capital din Romania, iar investitorii mai disciplinați, fiind stimulate investițiile pe termen lung, dar oferind si oportunitatea de a putea ieși dintr-o poziție dacă condițiile de piață sunt favorabile (prin comparație cu vechea facilitate prin care deținerile mai vechi de 1 an se impozitau cu 1%).
  • alta idee ar fi posibilitatea deschiderii de conturi individuale de economisire pentru pensie la brokeri (un fel de pilonul 3), ceea ce ar da o mai mare flexibilitate investițiilor în funcție de profilul clienților, care ar putea decide exact momentul la care să plaseze bani în contul individual, nefiind constrâns de tranșe lunare sau de sume minime.

Se poate discuta pe aceste subiecte cu piața, cu Ministerul de Finanțe, cu sectorul de pensii din ASF și avansa soluții bune. Toți specialiștii trebuie puși la aceeași masă.

În privința dobândirii statutului de piață emergentă, știm cu toții că există acest criteriu al lichidității pieței care nu este încă îndeplinit, dar trebuie să abordăm acest aspect în contextul în care statutul de piață emergentă este acordat de două instituții internaționale de renume, respectiv FTSE și MSCI. Într-adevăr, la FTSE criteriul lichidității este singurul la care mai trebuie să facem progrese și cred ca acest indicator poate fi îmbunătățit atât prin demersuri pentru listări pe piață primară, dar și printr-o analiză relativ simplă. În privința MSCI, am fost curios să văd cum stăm de fapt pe cifre la indicatorii monitorizați și am constatat următoarele:

MSCI – Morgan Stanley Capital International – monitorizează 3 criterii, pentru fiecare dintre cel puțin trei emitenți (companii listate):

  • Capitalizarea totală a companiei             peste 1.594 mld USD;
  • Capitalizarea free float-ului companiei peste 0,797 mld USD.
  • Indicatorul de lichiditate        peste 15%

Aceste criterii sunt actualizate anual, la sfârșitul lunii iunie. Rezultă astfel că, cel mai dificil criteriu este cel al capitalizării free float-ului. Mai jos sunt prezentate diferențele lunare față de nivelul criteriului MSCI pentru luna septembrie 2018.

Soluția ar fi ca acest criteriu să fie îndeplinit prin convingerea acționariatului semnificativ, acolo unde nu este pericolul ca prin aceasta să piardă controlul, să realizeze oferta publică a unui pachet suplimentar de acțiuni. Am făcut și și o simulare pe 3 companii unde free float-ul este între 1,3 și 5,2 % din capitalul social.

Deci există soluții, nu doar să așteptăm noi listări pentru lichiditate.

Ce părere aveți despre forma propusă pentru Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiții (FSDI) și ce impact credeți că va avea asupra pieței de capital, în situația în care va fi înființat?

 Vicențiu Constantinoiu: Dincolo de problemele legate de legea de înființare, pentru care s-au găsit soluții,  la întrebarea referitoare la impactul asupra pieței am să răspund cu o întrebare: cum credeți că ar fi arătat piața  de capital din România fără SIF-uri sau Fondul Properietatea? Eu zic că mult mai rău, mai ales la nivelul lichidității, despre care tot vorbim. E valabil și pentru fondul suveran și cred că va fi o entitate care va ajuta piața, cu ceva atenție la detalii. Aceste detalii trebuie să aibă în vedere: o guvernanță internă puternică, o transparență decizională pe măsură – indiferent de deținerea pe care statul român o va avea acolo după listare. Apoi, controlul resurselor si al investițiilor, asumarea investițiilor pe criterii predefinite, urmărirea setului de indicatori de performanță. Nu am găsit în proiectul de înființare elemente despre indicatorii de performanță care ar trebui avuți în vedere de către AGA, ceea ce cred că este important să existe. Așadar, ideea este bună, dar detaliile vor face diferența.

 În condițiile în care în 2019 se va finaliza, la nivel comunitar, uniunea piețelor de capital, sunteți de părere că piața noastră de capital este pregătită?

Vicențiu Constantinoiu: În ceea ce privește două dintre obiectivele proiectului, care țin direct de aportul ASF, respectiv, facilitarea investițiilor transfrontaliere, atragerea investițiilor străine în UE și conferirea de stabilitate, reziliență și competitivitate a sistemului financiar, prin implementarea de ASF a cadrului european complet de reglementare, suntem pregătiți.

În ceea ce privește celelalte obiective: obținerea de noi resurse de finanțare pentru companii și reducerea costurilor mobilizării capitalului, cred ca se pot pune în practică proiecte dintre cele pe care le-am amintit anterior, referitoare la dezvoltarea de produse financiare inovative sau facilități fiscale pentru investitorii pe termen lung, așa cum am arătat că există modelele conturilor de investiții pe acest termen.

Cred că este important ca factorii de decizie din România să profite în acest proiect de faptul că vom fi la Președinția UE anul viitor și prin aceasta să atragem atenția și asupra pieței de capital din România, în cadrul temei propuse de România, respectiv Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate, prin proiectele din zona reducerii decalajelor de dezvoltare, competitivitate și piețe.

Digitalizarea activității ASF, printre proiectele propuse de Vicențiu Constantinoiu