Transparență decizională prin dezbateri publice și dialog permanent cu piața, Digitalizarea activității și transformarea ASF într-un Hub de inovație financiară sunt cele trei proiecte pe care și le-ar propune Vicențiu Constantinoiu, în cazul în care ar obține postul în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), pentru care și-a depus candidatura, independent de susținerea vreunui partid politic. Vicențiu Constantinoiu are 41 de ani și este angajat al ASF Sectorul Instrumente și Investiții Financiare – Direcția Supraveghere și Control, în cadrul Serviciului Control Entități Reglementate. Acesta a ținut să precizeze că opiniile exprimate în cadrul interviului reprezintă opinii strict personale (Citește, la final, precizarea integrală).
***
De ce ați ales să candidați pentru un post de membru neexecutiv în Consiliul ASF?
Vicențiu Constantinoiu: Înainte de toate, se impune o precizare referitoare la calitatea pentru care candidez. Deși în cadrul articolelor care au apărut în presă, inclusiv în cel publicat de dumneavoastră pe acest subiect, candidatura mea este prezentată pentru membru neexecutiv, în cadrul dosarului meu de candidatură nu am precizat calitatea de membru neexecutiv, aspect pe care am să încerc să-l lămuresc în zilele următoare sau cel târziu în cadrul audierilor din cadrul Comisiilor abilitate din Parlamentul României. Indiferent însă de calitatea de membru executiv sau neexecutiv, apreciez că din ambele poziții se pot promova inițiative consistente și se poate participa activ la exercitarea prerogativelor cu care Consiliul ASF a fost investit prin Lege.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, am ales să candidez pentru această poziție pentru că din această calitate este mai ușor să promovez în mod direct proiectele în care cred, proiecte cristalizate pe baza nevoilor identificate în activitatea executivă desfășurată. Nu mai puțin importat este motivul care ține de a demonstra că în ASF există angajați dezvoltați profesional în mod natural, care prin aportul lor pot să îmbunătățească activitatea ASF, a entităților reglementate și a serviciilor oferite de acestea clienților/investitorilor.
Ce vă recomandă pentru acest post?
Vicențiu Constantinoiu: În primul rând expertiza și experiența. Consider că experiența și expertiza acumulate în activitatea de supraveghere și control desfășurată în cadrul CNVM și ulterior ASF reprezintă argumentul cel mai relevant, mai ales că din interiorul fenomenului pot fi identificate cel mai corect și concret zonele în care trebuie acționat. Apreciez că demersul reprezintă următorul pas firesc în activitatea mea.
Sunt în cadrul Autorității din anul 2001, când am început activitatea în Serviciul de Supraveghere Electronică (SSE), unde am activat până în anul 2007. În acest interval, în calitate de angajat al SSE, am avut șansa sa fac parte din Colectivul Tehnic de Supraveghere a Bursei Electronice Rasdaq, ulterior Colectivul Tehnic de Supraveghere a Bursei de Valori București, fiind detașat de la CNVM. Expertiza acumulată în această perioadă, când am activat efectiv „din teren”, văzând, zi de zi, particularitățile activității unui operator de piață, mi-a folosit foarte mult de-a lungul timpului. Din anul 2007, când am fost recrutat prin concurs, desfășor activitate de control, întâi ca inspector de control – până în luna ianuarie 2014, moment la care am câștigat, tot prin concurs, postul de Șef Serviciu Anchete din cadrul Direcției Control. În prezent, în cadrul Serviciului Control Entități Reglementate dețin funcția de Responsabil Piețe Reglementate (Control), asimilată activității de management, poziție din care coordonez şi echipele de control din zona de entități alocată. Și în această activitate de control am avut șansa sa interacționez nemijlocit, în cadrul acțiunilor de control desfășurate, cu toate tipurile de entități din piața de capital, în condițiile în care dintre toate sectoarele de supraveghere ale ASF, piața de capital are cele mai multe tipuri de entități, toate cu multe particularități.
Apreciez că mă recomandă și viziunea de ansamblu pe care o am, provenită din interacțiunea directă cu piața de care am beneficiat în exercitarea atribuțiilor și care mi-a folosit pentru înțelegerea mecanismelor pieței de capital și a modului în care acestea funcționează/relaționează și consider ca este un atu important şi pentru calitatea de membru în Consiliu ASF.
În opinia mea, este foarte important ca în Consiliul ASF să existe cât mai multe persoane care să cunoască îndeaproape realitățile activității entităților pe care le reglementează și supraveghează, pentru a adopta cele mai potrivite decizii.
În al treilea, dar nu în ultimul rând, apreciez că un alt atu personal important este faptul că stau foarte puțin și ies cât pot de repede din zona de confort, ceea ce m-a ajutat foarte mult în activitatea profesională. Îmi găsesc de fiecare dată resurse și provocări profesionale care mă determină să fac mai mult decât ce mi se cere și îmi place să mă implic în proiecte ambițioase, așa cum este și acest demers de a încerca să ajung în Consiliul ASF.
Ce proiecte prioritare considerați că ar trebui să aibă ASF, în condițiile în care ați obține postul vizat?
Vicențiu Constantinoiu: Am considerat mereu că a-ți propune proiecte este primul pas. Când spun proiect, eu înțeleg un concept care include: ideea, studiul de fezabilitate, demersurile și etapele, livrabilul, beneficiile și, nu în ultimul rând, costul. Îmi plac proiectele indiferent de întinderea lor în timp, dar țin mereu ca acestea să aibă stabilite etape intermediare și un termen final de implementare. Numai așa poți antrena în mod susținut oameni și eforturile lor în cadrul proiectului, arătând de unde pleci, unde ești la un moment dat și unde trebuie să ajungi. Suntem în vremurile în care fără această organizare solidă a unui proiect riști ca acesta să se piardă pe drum, să nu existe finalitate, livrabilul, și există atâtea exemple în acest sens, nu numai în piața financiară, dar și în societatea românească în general.
În concret, am o listă de proiecte pe care voi încerca să o prezint și în fața membrilor Comisiilor Parlamentare care realizează audierile candidaților și sper ca proiectele mele să convingă.
Dintre proiectele mele am să vorbesc despre cele mai importante 3, despre care cred că pot fi promovate spre aprobare pe agenda Consiliului ASF, din orice poziție, atât cea executivă, cât și cea neexecutivă. Cu siguranță că sunt multe alte proiecte importante, însă am încercat să mă concentrez pe cele în care consider că, împreună cu specialiștii din ASF pe care îi cunosc foarte bine, dețin expertiza cea mai relevantă. Cele 3 proiecte pe care am să le propun Consiliului ASF dacă voi ocupa unul dintre posturile pentru care candidez sunt:
Transparență decizională prin dezbateri publice și dialog permanent cu piața – pentru acomodarea obiectivelor celor doi parteneri – ASF și piață. Rolul principal al ASF este protejarea intereselor investitorilor / consumatorilor /participanților și consolidarea încrederii în sistemul financiar nebancar, iar cel al pieței este de dezvoltare a business-ului. Apreciez că un astfel de proces de consultări deschise (open hearing) atunci când vorbim de reglementări noi și consultări periodice cu piața pentru a înțelege nevoile acesteia, poate să ajute foarte mult ambele părți. Este o nevoie pe care eu am identificat-o în activitatea personală desfășurată, având avantajul că în exercitarea activității specifică de control am o interacțiune continuă și directă cu actorii pieței. Mai mult, pot sa afirm că actorii pieței s-au arătat deschiși la acest schimb de idei, deci există premise bune pentru acest proiect.
Digitalizarea activității
Obiectivele principale ale digitalizării sunt legate de creșterea eficienţei operaționale, simplificarea proceselor si reducerea costurilor. În viziunea mea, acest lucru poate fi obținut prin automatizarea proceselor si utilizarea pe scară largă a tehnologiei. Conform raportul 2018/DESI (Digital Economy and Society Index), publicat de CE – România ocupă ultimul loc la nivelul de digitalizare a economiei şi a societății (37,50% faţă de 54,00% media europeană).
În concret, digitalizarea va avea în centru implementarea unor soluții de tip ERP şi BI. Procesul în sine va fi susținut şi de implementarea unor politici şi proceduri adecvate, menite să implementeze principiile digitalizării. Astfel, îmi propun ca un număr cat mai mare de raportări să fie electronice. Societatea românească nu ține pasul cu revoluția digitală globală, care reprezintă echivalentul revoluției industriale. Îngrijorător este că, în conformitate cu același raport, decalajul dintre România și celelalte țări nici măcar nu se păstrează, ci se mărește. Și în acest proiect pot beneficia de expertiza unor profesioniști din ASF, care au experiență în această zonă, chiar în zona privată, și care mă bucur că acum se regăsesc în structura ASF. Este un proiect îndrăzneț, dar care poate conduce la îmbunătățirea semnificativă a activității și poate merge până la cel mai optimist scenariu, în care ASF poate deveni driver-ul digitalizării pe piața financiară nebancară din România.
ASF – Hub de inovație financiară – în contextul Brexit există o oportunitate semnificativă pentru Romania de atragere de capital și entități financiare care să dezvolte, în cadrul legislativ UE, produse financiare inovative, care erau concentrate până acum în Marea Britanie. Acest proiect poate aduce cadrul pentru diversificarea produselor financiare care să conducă la o lichiditate mult mai bună pentru piața de capital și o concurență în piața asigurărilor cu efect în calitatea serviciilor și costuri mai reduse pentru clienți.
Ca și pentru celelalte 2 proiecte, există și pentru acest proiect soluții pe care le voi prezenta în detaliu în cadrul audierilor, structurat, plecând de la necesitatea acestora, măsurile de implementat, orizontul de timp al proiectului, beneficiile așteptate, costurile și nu în ultimul rând sursele de finanțare. Pot să vă dezvălui acum că există soluții externe pentru sursele de finanțare, iar costurile estimate sunt la un nivel redus, efortul cel mai important putând fi făcut cu personalul deja existent în cadrul ASF și cu parteneriate externe cu organismele internaționale sau autorități competente din state membre.
Dacă nu voi obține funcția de Membru în Consiliul ASF, aș fi bucuros ca persoanele care vor fi desemnate să se aplece asupra propunerilor mele și, dacă le vor considera necesare, să le pună în practică.
Ce partid politic vă susține?
Vicențiu Constantinoiu: Știm cu toții că numirile în Consiliul ASF se fac la propunerea partidelor politice ai căror reprezentanți sunt în Comisiile Parlamentare abilitate. Eu mă reprezint singur, mi-am depus candidatura personal la Parlament, nu printr-un partid politic. Mă consider un specialist în domeniu, ca să nu mă cataloghez singur ca profesionist, care are avantajul cunoașterii în profunzime a problemelor pieței și acest aspect constituie un avantaj pentru mine, care sper să conteze şi pentru cei care au dreptul de vot în Comisii. Au fost unele contacte pe care le-am avut, dar doar după momentul depunerii candidaturii mele, dar acestea nu s-au finalizat în vreun fel până acum. Nici nu am încercat să merg foarte apăsat pe această linie, a susținerii politice, alegând să mă concentrez pe analiza și schițarea proiectelor pe care le propun, pentru ca acestea, indiferent dacă voi ajunge sau nu în Board-ul ASF, să poată reprezenta o alternativă pentru cei care vor ajunge acolo. Sigur că mizez pe faptul că proiectele mele sunt necesare, documentate și că voi reuși să conving cât mai mulți membri ai Comisiilor decidente să mă susțină pentru implementarea lor. Ideea după care mă voi ghida în situația în care voi ocupa funcția de membru în Consiliul ASF este aceea că orice idee bună sau măsură necesară, fundamentate corect, vor primi un vot favorabil din partea mea, indiferent de unde vin și sper ca și membrii Comisiilor decidente să aprecieze și să susțină proiectele mele, indiferent din ce formațiune politică provin.
Cum priviți evoluția pieței noastre de capital, în ultimii ani (având în vedere experiența dvs. în acest domeniu)?
Vicențiu Constantinoiu: La nivel de volume, evoluția pieței noastre nu este cea mai bună, însă s-au făcut pași importanți pe zona listărilor unor companii semnificative și care sper să continue. A fost un regres mare după criza financiară și apoi am stagnat destul de mult și din cauza lipsei unei piețe solide de derivate, știm cu toții, din lipsa unei Contrapărți Centrale. Se lucrează acum într-un proiect în care și ASF este parte la o soluție pentru a avea o Contraparte Centrală în România.
În ceea ce privește evoluția entităților din piață, în special a intermediarilor, deși ASF a făcut demersuri succesive prin care a redus comisioanele aplicate activității entităților, renunțând și la cota aplicată pe cifra de afaceri, o serie de entități de talie mai redusă și-au închis porțile. Însă este oarecum natural ca, atunci când din activitatea principală aferentă obiectului de activitate, ani la rând rezultatele financiare arată că nu poți susține activitatea unei entități, aceasta să renunțe. A fost mereu o îngrijorare cu privire la acest fenomen, respectiv aceea că prin închiderea unor entități se pierd și clienții, atât câți sunt, însă, încă de la începutul acestui fenomen, opinia mea a fost că riscurile pe care le induce o entitate care abia supraviețuiește sunt mult mai mari decât riscurile ce derivă din închiderea porților. Iată că pot să afirm că am avut dreptate să nu ne îngrijorăm prea tare cu privire la pierderea clienților, deoarece știm cu toții, din surse publice, că la închiderea unor entități s-au realizat parteneriate prin care portofoliul de clienți a fost preluat de alte entități și aici amintesc doar parteneriatul dintre SSIF Intercapital Invest S.A. la momentul închiderii și SSIF Tradeville S.A. Lucrurile iată că se așază oarecum natural și mecanismele de piață și de business funcționează.
Care sunt problemele pieței de capital românești identificate în cadrul activității dumneavoastră?
Vicențiu Constantinoiu: Având în vedere calitatea de angajat al ASF, o să mă rezum și la acest subiect să ofer răspunsuri personale și pe teme publice. Problemele se împart pe mai multe paliere, pe de o parte cele cu care entitățile s-au confruntat și am menționat anterior unele dintre ele, dar și unele probleme privite din perspectiva ASF.
Dintre cele pe care piața le-a depășit și care au avut impact le menționez pe următoarele:
- disciplina entităților referitoare la activele clienților deținute în custodie – existența în piață a unor persoane care, în general din motive care țineau de lipsa veniturilor sau în unele cazuri de etica profesională, nu au înțeles că activele clienților sunt prioritare și nu se pot atinge de acestea în nicio situație. Din fericire aceste situații au fost depășite, ASF având, după părerea mea, o contribuție esențială la disciplinarea pieței, prin măsurile de supraveghere și control pe care le-a adoptat. În acest moment, putem vorbi despre o conștientizare și o aplecare mult mai mare a entităților asupra acestei problematici.
- „fenomenul Forex” – în mod deliberat am evitat să folosesc termenul de piață pentru acest fenomen. Din păcate ne-am confruntat cu o migrație a acestui fenomen de la vest la est, acest val de migrație trecând în acest moment de zona noastră și ajungând în estul îndepărtat al Europei, unde sper că se va sparge. Ne-am confruntat așadar cu fenomenul Forex, în majoritatea situațiilor, din păcate în zona unor entități neautorizate care, pe un oarecare vid legislativ la nivel european, au putut desfășura activități neautorizate, pe care ASF nu avea cadrul legal să le instrumenteze. Așa cum se cunoaște din surse publice ale organelor judiciare, multe dintre aceste societăți neautorizate au făcut obiectul verificărilor organelor de cercetare penală și au fost în acest fel scoase din joc. Din păcate, speculând lipsurile în educația financiară a populației, cu o strategie foarte laborioasă de promovare agresivă a activităților, aceste firme au reușit să păcălească potențialii investitori și să inducă ideea că oferta lor de servicii era în cadrul pieței de capital. În acest fel, din potențialul circuit financiar al pieței de capital au dispărut foarte mulți bani care puteau să contribuie la lichiditatea piețelor reale, dar poate cel mai grav lucru nu este acesta, ci faptul că odată ce clienții au fost păcăliți, aceștia nu vor mai vrea să audă de piața de capital, nici de cea reală/supusă regulilor. Și în această problemă, aportul ASF pentru eradicarea acestui fenomen a fost substanțial, prin pârghiile pe care Autoritatea le are, atât în ceea ce privește firmele neautorizate (sesizarea organelor judiciare), cât și în ceea ce privește firmele autorizate care au oferit sau oferă produse financiare de tip Forex. ASF a fost atentă ca pentru instrumentele financiare de tip Forex pe care entitățile autorizate au început să le ofere clienților, entitățile să fie total transparente în comunicarea către clienți a tuturor riscurilor pe care le implică acestea. În ceea ce privește entitățile reglementate care oferă astfel de produse, este o diferență semnificativă la acest moment față de acum câțiva ani. Este bine că un astfel de fenomen a fost izolat și gestionat bine după părerea mea de către ASF. În prezent, pare că acest fenomen s-a diminuat și cu ajutorul ESMA care s-a implicat prin interzicerea unor produse/instrumente complexe și stabilirea unor criterii mult mai protective pentru clienți referitoare, spre exemplu la efectul de levier și la categoria de clienți către care pot fi promovate astfel de produse extrem de riscante.
Dintre problemele care deocamdată nu sunt depășite, pe lângă cele care țin de lipsa de lichiditate, lipsa unei Contrapărți Centrale, există și probleme de organizare internă la nivelul entităților care derivă, de regulă, din lipsa personalului suficient numeric sau suficient specializat, pentru a fi realizate în mod adecvat activitățile, mai cu seamă cele din zona de controale interne, care includ controlul intern clasic, administrarea riscului, auditul intern și celelalte structuri sau funcții de control din cadrul entităților. Noi suntem foarte atenți la aceste probleme, pentru că o identificare internă corectă și timpurie a neconformităților/ riscurilor din cadrul entităților previne problemele ce se pot agrava în timp.
Ce proiecte de dezvoltare credeți că ar trebui să urmeze BVB și când preconizați trecerea BVB la statutul de piață emergentă?
Vicențiu Constantinoiu: În această privință poziția mea este mai rezervată în a sugera BVB strategia de urmat. Este totuși o companie privată, listată, cu acționariat puternic ancorat in realitățile pieței, premise pentru o evoluție pozitivă a companiei. BVB are un nou director general, pe domnul Adrian Tănase, care a vorbit recent într-un interviu despre faptul ca a identificat la BVB o problema de strategie și că are planuri pentru a schimba lucrurile. Mă bucură această inițiativă care ţine de dezvoltarea pieței secundare şi cea a derivatelor şi sper ca la nivelul structurilor de guvernanță ale operatorului de piață să existe determinare și susținere pentru a realiza proiectele. Pot să mă exprim doar pe aspecte publice din activitatea BVB, spre exemplu, așa cum a punctat și noul CEO, trebuie continuate proiectele în zona de educație financiară pe care BVB le-a realizat, Fluent în Finanțe și Forumul Investitorilor. Aici se poate dezvolta un parteneriat bun cu ASF, care are de asemenea un program de educație financiară la nivelul întregii țări și pentru care s-a primit feedback foarte bun. Proiectele de educație financiară trebuie să aibă ca efect înțelegerea de către oameni a pieței financiare, cu scopul de a atrage în această piață investitorul de retail, care acum își păstrează economiile oriunde altundeva dar foarte puțin investite în instrumente financiare.
În privința dobândirii statutului de piață emergentă, știm cu toții că există acest criteriu al lichidității pieței care nu este încă îndeplinit. Cred că acest indicator poate fi îmbunătățit atât prin demersuri pentru listări pe piața primară, cu impact direct în piață secundară, dar și prin diversificarea unor produse, atunci când va exista Contrapartea Centrală. Este important aportul statului pe segmentul de listări, dar trebuie încurajat foarte mult și sectorul privat.
Vă mulțumesc!
Precizare Vicențiu Constantinoiu: “Opiniile pe care le voi exprima în cadrul acestui interviu sunt oferite în contextul candidaturii mele pentru calitatea de membru în Consiliul ASF, reprezintă opinii strict personale cu privire la proiectele pe care eu le consider cele mai potrivite pentru îmbunătățirea activității și dezvoltarea piețelor pe care ASF le reglementează și supraveghează, se referă la experiențele profesionale proprii, însă nu conțin detalii cu privire la aspecte confidențiale ale ASF. Opiniile pe care le voi exprima nu angajează ASF în niciun fel, iar în condițiile în care, după votul Parlamentului României, mă voi regăsi printre membrii Consiliului ASF, proiectele pe care le văd cele mai potrivite le voi propune spre aprobare, conform regulilor de funcționare ale ASF / Consiliului”.