Update articol:
Masa rotunda „Eficiența energetică în retail și colectarea selectivă a deșeurilor”

Parlamentari, reprezentanți ai Guvernului și ai marilor lanțuri din retail au dezbătut soluţii pentru eficiența energetică în retail și colectarea selectivă a deșeurilor

Eficienţa energetică în zona de retail şi situația colectării ambalajelor au fost temele principale ale dezbaterii „Eficiența energetică în retail și colectarea selectivă a deșeurilor”, eveniment care a avut loc, recent, la Palatul Parlamentului. Cu această ocazie, parlamentarii din Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților au dezbătut alături de reprezentanții Guvernului și ai marilor lanțuri din retail pentru identificarea de soluții eficiente, de consolidare a dialogului și de lansare de parteneriate constructive pentru a valorifica banii europeni alocați României.

Oana Ozmen, secretarul Comisiei pentru industrii și servicii și membru al Subcomisiei pentru Dezvoltare Durabilă, a declarat cu această ocazie: “În urma discuției purtate la finalul sesiunii parlamentare trecute cu doamna Biró Rozália-Ibolya, Președintele Subcomisiei pentru dezvoltare durabilă, am convenit să organizăm această dezbatere. Ni s-au alăturat domnul László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, domnul George-Cătălin Stângă, Președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, domnul Sándor Bende, Președintele Comisiei pentru industrii și servicii, şi domnul Florin-Alexandru Alexe, Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Eficiența energetică este o  temă pe care mi-am asumat-o la începutul mandatului meu și, împreună cu colegii mei din Comisia pentru industrii și servicii, am reușit să avem votat la începutul acestei sesiuni parlamentare un prim proiect legislativ care vizează eficiența energetică a clădirilor de locuință.

Eficienţa energetica vizează şi industria de retail, iar încurajarea reducerii amprentei de carbon pe lanţul valoric este necesară, inclusiv prin politici publice de coeziune. În cadrul evenimentului, a avut loc un dialog consistent între toți responsabilii din domeniu pentru un schimb valoros de bune practici și consolidarea parteneriatelor între Parlament și societatea civilă.

Dacă discutăm din punctul de vedere al Directivei Europene Repower EU, ne propunem ca, până în 2030, 13% din clădiri să aibă o reducere a amprentei de carbon. Acest lucru poate fi făcut proiecte pilot, chiar și în zona industrială, care să atragă cât mai mulți participanți la decarbonarea clădirilor, inclusiv cele industriale.

Mi-am dorit foarte mult ca cei de la Asociația Marilor Retaileri să fie prezenți la dezbatere pentru că mă interesează să văd în ce măsură punctul de vedere al dumnealor coincide cu măsurile pe care Guvernul le are în vedere.

Să nu uităm că Ministerul Fondurilor Europene a aprobat fondul de 500 milioane de euro pentru pentru zona de eficiență energetică pentru IMM-uri, vorbim de un call care s-a încheiat la finalul lunii octombrie.

Este important să ne asigurăm că vom încuraja pe tot lanțul de retail, inclusiv furnizorii, să își reducă amprenta de carbon.

În cazul proiectelor care vizează îndeplinirea obiectivelor UE în materie de protecție a mediului, Fondul de coeziune poate să intervină și în domenii legate de dezvoltarea durabilă, precum eficiența energetică și energia din surse regenerabile.

„Eficiența energetică pe primul loc” este unul dintre principiile-cheie ale Uniunii Energetice pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în Uniunea Europeană. Comisia Europeană propune un obiectiv curajos în materie de eficiență energetică de 30% până în anul 2030.

Planurile UE privind eficiența energetică s-au accelerat. Majoritatea statelor europene și-au actualizat strategiile în materie de eficiență energetică, încercând să-și urgenteze tranziția către energia verde și să se aprovizioneze cu 63% din energie electrică din surse regenerabile, până în 2030. În cadrul dezbaterii, am subliniat că România trebuie să valorifice oportunitățile de reducere a consumului de gaze și de diminuare a presiunii pe care acesta îl exercită asupra cetățenilor și mediului, începând cu eficiența energetică.

Această dezbatere va fi urmată de o serie de evenimente organizate de Subcomisia pentru dezvoltare durabilă și Comisiile parlamentare pentru industrii și servicii, pentru mediu și echilibru ecologic, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă”.

În opinia doamnei deputat Oanei Ozmen, sunt necesare campanii consistente de informare şi conştientizare privind beneficiile utilizării energiei verzi, a eficienţei energetice şi a colectării selective a deşeurilor.

La rândul său, Laszlo Borbely, şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, a declarat că există o strategie de economie circulară a României, ţara noastră fiind a 18-a ţară din Uniunea Europeană care are un astfel de document: “Este o strategie bună. (…) Avem şapte zone importante. E o strategie stufoasă, dar merită, pentru că avem un fel de inventar. (…) Până în septembrie 2023, vom avea un plan de acţiune, dar avem nevoie de feedback-ul dumneavoastră”.

În opinia lui Laszlo Borbely, gospodărirea alocaţiei financiare actuale a României, cea mai mare de până acum, reprezintă o mare provocare: “ Cum ne gospodărim cu această alocaţie financiară? Aici e marea provocare. Şi, atunci, pe lângă acest comitet, avem un consiliu consultativ format din 34 de oameni din zona academică, îmi place să spun ‘înţelepţii neamului’ pe dezvoltare durabilă, şi chiar aşa şi este. Am finalizat cu ei 91 de indicatori pe care îi avem acum şi de anul viitor vom furniza şi subcomisiei şi celor două Camere ale Parlamentului o monitorizare pe zona aceasta de dezvoltare durabilă, care e tot ce mişcă în jurul nostru, cum, în ce stadiu suntem. Avem şi acum un inventar din 2020 şi ce vom face în continuare – asta e cea mai importantă provocare”.

El a evidenţiat importanţa relaţiei cu Parlamentul, în contextul în care, dacă nu există voinţă politică, nu va putea exista o decizie coerentă în ceea ce priveşte implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Biró Rozália-Ibolya, Președintele Subcomisiei pentru dezvoltare durabilă, a spus: “Este esenţial să aducem la masa discuţiilor actori din diferite dimensiuni ale economiei și ale vieții sociale. Este important acest dialog pentru că industria vine cu propriile ei experiențe în problema analizată, noi cu dimensiunea parlamentară, domnul ministru prezintă poziţia Guvernului. Rugămintea este să abordăm cât se poate de pragmatic problematica și să încercăm să punem bazele unei colaborări pe termen lung, pentru a construi împreună în acest domeniu”.

George-Cătălin Stângă, Președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, a spus: “Vrem să aflăm care sunt problemele cu care se confruntă industria de profil, dacă există soluții sau, dacă nu, să găsim împreună soluțiile. În perioada pe care am petrecut-o în fruntea Comisiei de mediu și echilibru ecologic m-am dovedit un adevărat partener al mediului de afaceri. Întotdeauna când am avut propuneri legislative care vizau mediul de afaceri am organizat consultări, astfel încât actul final care a ieșit din dezbaterile parlamentare să fie unul constructiv și folositor pentru toată lumea”.

Sándor Bende, Președintele Comisiei pentru industrii și servicii, a declarat: “Eficienţa energetică este astăzi pe buzele tuturor. Dar avem foarte multe de făcut. Avem legi – mai bune, mai puțin bune, dar există o anumită legislație pe care va trebui să o respectăm și trebuie să o respectăm.

Când vorbim de eficiența energetică, nu trebuie să ne gândim doar la termoizolarea clădirilor, eficiența energetică înseamnă mult mai mult. Eficiența energetică înseamnă și eficientizarea consumului de energie. În acest domeniu există strategii mai puțin sau mai mult puse în aplicare, dar ceva există și trebuie să ne ținem de ele.

De asemenea, dacă vorbim de colectarea selectivă a deșeurilor, există legi pe care trebuie să le respectăm.

Cetățenii sunt îndrumați în direcția de colectare selectivă a deșeurilor și noi trebuie să venim cu legi care să sprijine în continuare acest lucru și să îmbunătățească ideea. Dar practica arată altceva. Cetățeanul știe că trebuie să colecteze selectiv deşeurile și încearcă să facă asta.

Problema intervine acolo când autoritățile, după ce omul a colectat selectiv, pune laolaltă deşeurile şi le transportă. Asta nu este un lucru bun, pentru că oameniivăd acest lucru și atunci, pe bună dreptate, îşi pun întrebarea: De ce să mă mai chinui să selectez deşeurile când, până la urmă, ajung în același loc. Aceste lucruri trebuie puse la punct.

Trebuie să fim responsabili. Trebuie să să venim cu anumite programe de conștientizare. Și suntem obligați să facem asta pentru mediul nostru înconjurător, să nu ne batem joc de cetățeni.

De foarte multe ori UAT-urile arată cu degetul spre cetățeni. Dar nu este chiar așa. Cetățenii sunt responsabili, majoritatea dintre ei. Ei își fac treaba cum trebuie, dar şi autorităţile trebuie  să își facă treaba. Atunci lucrurile se vor schimba și în România”.

Deputatul PNL Florin Alexe, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a declarat:  “Eficienţa energetică este un domeniu de interes pentru mine. Am un punct de interes legat de diminuarea risipei alimentare. Încă din primul meu mandat, am inițiat prima lege privind risipa alimentară în România, împreună cu alți colegi. Intenţionez să fac o dezbatere și pe regândirea legislației pe diminuarea risipei alimentare pentru că au trecut 10 ani de când am lansat această temă și am văzut lucrurile care au funcționat şi lucrurile care nu au funcționat. O parte din această risipă alimentară provoacă și pierderi de energie, provoacă pierderi pe tot întreg lanțul, dar afectează cumva și acest acest domeniu”.

Constantin Damov, președinte Green Group şi preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară, a declarat: „Modelul economiei circulare nu este un model al deșeurilor, ci este un model al resurselor. Noi credem că va trebui în viitorul apropiat să eliminăm sintagma «managementul gestionării deșeurilorۚ» şi să o înlocuim cu managementul resurselor.

Astăzi, în crizele de logistică, energie și materii prime, va trebui să fim mai atenți cu această resursă națională care se reînnoiește an de an și care poate reprezenta o bază extraordinară pentru industria și economia românească.

Referitor la reciclare, pot să vă spun că, uneori, mă simt stânjenit pentru că reciclarea este ultima soluție și sunt foarte multe acțiuni în amonte care trebuie să aibă loc. Și aici vorbim de cei trei R care s-au transformat azi în Refuză, Repară, Reutilizează și, eventual, Repetă. Sunt foarte multe valori pe care noi le aruncăm astăzi.

Ca reciclator de echipamente electrice și electronice, noi primim de la programul Rabla sau alte căi de colectare echipamente în stare perfectă de funcționare, care ar putea să mai aibă viață multă. Adică uzul este distrus câteodată prin reciclare. Va trebui să recuperăm nu numai valoarea material, ci și uzul. Și, din păcate, legislația este rămasă în urmă.

Pot să vă spun că multe echipamente electronice, conform legislației, trebuie să fie distruse, să le spargem și să scoatem din ele metalele și plasticul. Nu mai scoatem uzul. Dar multe din ele se pot repara și pot fi piese de schimb. Sperăm ca legislația să vină din urmă să acopere acest gap. Mai avem încă multe de făcut. Aș spune că în România legislația este încă la roșu în zona de mediu, pentru că noi am transpus toate directivele europene, dar va trebui să trecem la partea de ajustări fine și încă mai avem o rămășiță la deșeurile din construcții și demolări care au ajuns să depășească 3 milioane de tone și care astăzi sunt risipite pe multe zone”.

Potrivit lui Damov, aplicarea modelului de economie circulară vine la pachet cu reducerea bruscă a amprentei de dioxid de carbon cu circa 50%: “Este nevoie de reutilizarea și reciclarea unor materiale, în condiţiile în care aluminiul reduce cu 25% consumul energetic, plasticele reciclate reduc cu până la 80%, sticla cu 50%, hârtia în jur de 45%. O o economie regenerativă de acest gen ar putea să ușureze extraordinar de mult și partea de eficiență energetică și amprenta de bioxid de carbon”.

Constantin Damov a mai subliniat lipsa specialiştilor din domeniu: “Nouă ne-a fost foarte greu să găsim pe cineva care să ne calculeze amprenta de bioxid de carbon. Nu avem în România specialiști în amprentă de dioxid de carbon și va veni o perioadă când toate întreprinderile, instituțiile vor trebui să facă această măsurătoare. A trebuit să apelăm la o companie din Elveția, să plătim 35.000 de euro pentru doi oameni care aveau această calificare. Este absolut necesar ca instituțiile de învățământ superior să poată să pregătească astfel de oameni pentru economia românească”.

Alice Nichita, Public Affairs & Communication Manager – Coca-Cola HBC Romania, a spus: “Apreciem dialogul deschis și am avut întotdeauna dezbateri pe subiecte de interes atât pentru industrie, cât și pentru mediul de afaceri. Sperăm în suportul parlamentar pentru modificarea atât a legislaţiei în vigoare, cât și a actelor normative care se pregătesc să intre în vigoare.

Eu reprezint la această dezbatere Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare, chiar dacă angajatorul este Coca-Cola HBC. Noi, ca industrie a băuturilor răcoritoare, împreună partenerii noștri de la Berarii României, am format această alianță a producătorilor de băuturi interesați în dezvoltarea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor și, în special, în ultimii ani am lucrat îndeaproape pentru definirea sistemului de garanţie returnare SGR, sistem care va adresa  necesitatea unei infrastructuri dedicate colectării ambalajelor din industria de băuturi – PET, sticlă și aluminiu și care va intra în vigoare, conform Hotărârii de Guvern, la 30 noiembrie anul viitor. Am subliniat de fiecare dată necesitatea unor sisteme care să adreseze de la un capăt la altul, această trasabilitate a deșeurilor de ambalaje, în speță acelea din industriile la care am făcut referire, tocmai pentru a putea închide acest cerc și a avea cu adevărat o economie circulară”.

BVB | Știri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (06/02/2023)

Finalizare achizitie companie de proiect fotovoltaic - Vulturu

OMV PETROM S.A. (SNP) (06/02/2023)

Raport tranzactii cu parti afiliate 14 dec 2022 - 5 feb 2023

PROMATERIS S.A. (PPL) (06/02/2023)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) S2 2022

TRANSILVANIA INVESTMENTS ALLIANCE S.A. (TRANSI) (06/02/2023)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 30.01.2023-03.02.2023

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (06/02/2023)

Tranzactii intre parti afiliate DEER - OPCOM