Update articol:
COMUNICAT

Pollyanna Hangan, USR: Guvernul ar putea recurge la măsuri care să vulnerabilizeze Pilonul II de pensii, sub pretextul presiunilor bugetare

Pollyanna Hangan
Guvernul ar putea recurge la măsuri care să vulnerabilizeze Pilonul II de pensii, sub pretextul presiunilor bugetare, în condițiile în care Pilonul II administrează active de aproximativ 150 miliarde lei, o țintă atractivă pentru guvern în vederea finanțării deficitului, susține deputata USR Pollyanna Hanga. 
Aceasta a scris pe Facebook: “În contextul economic actual, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ și o datorie publică în creștere.
La sfârșitul lunii septembrie 2024, fondurile de pensii private din România gestionau active totale de 155,49 miliarde lei, în creștere cu 28% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dintre acestea, fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) cumulau active de 149,95 miliarde lei, cu 18% mai mult față de luna decembrie a anului anterior. Numărul total de participanți la cele 17 fonduri de pensii private era de 9,03 milioane, în creștere față de 8,86 milioane la finalul anului precedent.
🔴 Experiențele altor țări din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria și Polonia, demonstrează că intervențiile asupra Pilonului II de pensii au fost utilizate pentru a atenua presiunea fiscală, însă cu consecințe pe termen lung pentru contribuabili și stabilitatea economică.
🔴 Similaritățile dintre situația României și cea a acestor state subliniază necesitatea de a monitoriza îndeaproape evoluțiile legate de Pilonul II.
Context fiscal comparativ: România, Ungaria și Polonia
• România (2024): Deficit bugetar de aproximativ 6,9% din PIB, cu o datorie publică de 54,4% din PIB.
• Ungaria (2010): Deficit bugetar de 4,3% din PIB, iar datoria publică se situa la un nivel critic de 80% din PIB.
• Polonia (2014): Deficit bugetar de 3,7% din PIB, iar datoria publică era de 50,4% din PIB.
🔴 Strategia în doi pași utilizată de guvernele respective:
🔻Pasul 1: Acțiuni de vulnerabilizare a Pilonului II
Guvernele au aplicat măsuri pentru a slăbi poziția fondurilor de pensii private și a pregăti terenul pentru intervenții mai ample. Aceste acțiuni au inclus reducerea contribuțiilor, impunerea unor reglementări restrictive sau creșterea expunerii la titluri de stat.
• Ungaria (2009-2010):
– Contribuțiile obligatorii au fost reduse treptat și transferate către Pilonul I.
– Administratorii de fonduri au ajuns să investească majoritar în titluri de stat, reducând randamentele participanților.
• Polonia (2011-2014):
– Guvernul a impus restricții asupra investițiilor, favorizând titlurile de stat.
– Campanii publice au promovat ideea că Pilonul II era ineficient și costisitor.
❗️În România (2017-2019):
– Contribuțiile au fost reduse de la 5,1% la 3,75%.
– Administratorii au fost forțați să respecte cerințe de capital crescute
🔻Pasul 2: După crearea unei percepții de ineficiență a Pilonului II, guvernele au trecut la transferul direct al activelor către stat.
• Ungaria: transferul complet al contribuțiilor și activelor către sistemul public a dus la desființarea Pilonului II privat.
• Polonia: titlurile de stat deținute de Pilonul II au fost transferate în întregime către sistemul public, reducând datoria publică cu costul diminuării activelor private.
⁉️România: Pilonul II administrează active de aproximativ 150 miliarde lei, o țintă atractivă pentru guvern în vederea finanțării deficitului.
Într-un eventual scenariu românesc, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea lua mai multe măsuri pentru a ajusta regulile aplicabile fondurilor Pilonului II, fie pentru a permite guvernului acces la finanțare mai ieftină, fie pentru a reduce presiunile asupra bugetului de stat?
Iată câteva posibile acțiuni:
1. Creșterea plafonului de investiții în titluri de stat. ASF ar putea modifica legislația pentru a permite fondurilor de pensii să aloce o proporție mai mare din active în titluri de stat, justificând măsura prin reducerea riscurilor asociate altor tipuri de investiții.
2. Impunerea unei cote minime obligatorii pentru titluri de stat. ASF ar putea introduce o cerință prin care fondurile Pilonului II să fie obligate să aloce un procent minim (de exemplu, 70-80%) din activele gestionate în titluri de stat românești.
3. Limitarea investițiilor în alte clase de active.
ASF ar putea reduce sau elimina limitele pentru alte tipuri de investiții (acțiuni, obligațiuni corporative), obligând fondurile să se concentreze pe active considerate „sigure,” cum ar fi titlurile de stat.
4. Redirecționarea contribuțiilor noi către Pilonul I. ASF ar putea implementa o reglementare care să permită contribuabililor să opteze pentru transferul noilor contribuții de la Pilonul II către Pilonul I (sistemul public).
Asadar, Planul de guvernare al PSD-PNL-UDMR, care promite majorarea contribuțiilor la Pilonul II, pare greu de susținut în actualul context fiscal. Deficitul bugetar ridicat și istoricul promisiunilor similare, rămase neimplementate, indică faptul că această măsură ar putea fi doar o declarație politică fără fundament economic real. În loc să crească efectiv contribuțiile, Guvernul ar putea recurge la măsuri care să vulnerabilizeze Pilonul II, sub pretextul presiunilor bugetare.
❗️Deci: ochii pe Pilonul II”