“Din PNNR, Hidroelectrica nu beneficiază de finanţări. Am încercat în pregătirea liniilor de finanţare pentru PNRR – şi a fost o muncă asiduă împreună cu Ministerul Energiei, cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Agriculturii în încercarea de a structura nişte proiecte pentru a putea fi finanţate din PNRR. Cred că mai bine de un an jumate ne-am chinuit să definim nişte linii de finanţare, în special pe zona de centrale hidro, care erau în diverse faze de execuţie, şi care sunt absolut necesare din punct de vedere al siguranţei şi stabilităţii sistemului, mai ales că vedem din ce în ce mai multă energie regenerabilă mai puţin predictibilă introdusă în sistem. Mă refer aici la panouri fotovoltaice şi vânt, care induc nişte dezechilibre în sistem. Ele-s foarte utile, dar când privim în ansamblu sistemul energetic, trebuie, pe măsură ce instalăm genul acesta de capacităţi, să avem şi capacităţi rapide de echilibrare şi cred că în topul siguranţei şi combinat şi cu amprentă de carbon zero este nevoie de centrale hidro”, a afirmat el, potrivit Agerpres.
În prezent, Hidroelectrica deţine circa trei terawaţi-oră stocare în marile lacuri de acumulare, care poate fi folosită în orice condiţii meteorologice.
“Bateriile sunt utile într-o formă de optimizare punctuală între diverse intervale orare, atunci când avem soare. Bateriile sunt total inutile atunci când avem o săptămână de ploi, că n-avem cu ce să le încărcăm. Nu mai spun că nu stochează din vară până în iarnă”, a menţionat acesta.
Potrivit directorului general interimar al companiei, Hidroelectrica investeşte în baterii “acolo unde facem sisteme hibride”.
“De exemplu, avem diverse proiecte în pregătire – centralele hidro de pe firul apei, în combinaţie cu panouri fotovoltaice flotante. Avem astăzi un proiect în execuţie de 10 megawaţi. Practic, este primul proiect de anvergură fotovoltaic flotant pe marile lacuri de acumulare, pe Oltul inferior. Deja am finalizat studiile de fezabilitate pe nişte proiecte hibride, deci, practic, vrem să replicăm acest model pe cele cinci lacuri de acumulare de pe Oltul inferior. Vorbim de 800 de megawaţi-oră stocare, pentru că, ştiţi, stocarea se măsoară în megawaţi-oră şi mai puţin în megawaţi. E important câtă energie stocăm, nu ce putere instalată avem”, a explicat şeful companiei.
Bogdan Badea a atras atenţia că aceste sisteme de stocare nu reduc presiunea pe preţul energiei.
“Nu cred că este tehnic corect să credem că toate aceste sisteme de stocare vor reduce presiunea pe preţul energiei. Nu. Sunt utile în special în reducerea dezechilibrelor şi, aici, dacă vorbim de modalitatea de formare a preţului pe piaţa de echilibrare (…) cred că putem discuta despre un mecanism care să facă o distribuire mai corectă. Sigur că nici în zona specialiştilor din energie nu avem o înţelegere unitară. Sunt voci care susţin preţul marginal, iar astăzi preţul marginal pe diverse servicii de sistem este dat de baterii. Sunt investiţii în baterii care s-au amortizat într-un an (…) dar vorbim şi de investiţii extrem de costisitoare, care se derulează pe o perioadă foarte lungă de timp şi vorbim de investiţii în care sprijinul statului este esenţial. Ne referim la hotărâri de guvern de expropriere, la hotărâri de guvern de defrişare”, a susţinut el.
În acest context, Hidroelectrica a încercat să obţină bani europeni prin PNRR pentru aceste proiecte, însă “este un asalt al ONG-urilor pe toate aceste investiţii”.
“Revenind la PNRR, ce am încercat noi la momentul respectiv a fost să finanţăm din bani europeni aceste proiecte de investiţii pe care le avem în diverse faze de execuţie, mai ales că mare parte dintre ele contribuie la siguranţa şi stabilitatea sistemului. Din păcate, este un asalt al ONG-urilor pe toate aceste investiţii, deşi tot în pregătirea în PNNR am actualizat toate acordurile de mediu, trecând prin toate procedurile legale astăzi în vigoare, tocmai ca să nu reprezinte o piedică în calea finanţării din PNRR a acestor investiţii, un proces care a durat peste doi ani la fiecare obiectiv de investiţii. Aici trebuie să mulţumesc şi Ministerului Energiei şi Ministerului Mediului, care în acest efort ne-au susţinut şi am reuşit să le închidem într-o perioadă scurtă de timp, comparativ cu perioadele anterioare, când, de exemplu, la Bumbeşti – Livezeni, unde am avut prima experienţă nefericită în 2017, când ni s-a anulat autorizaţia de construire cu un acord de mediu perfect valabil la momentul respectiv – decizia Curţii pe care n-am înţeles-o nici astăzi. Noi, în 2026, încă nu avem acordul de mediu”, a arătat reprezentantul companiei, la conferinţa “Upgrade Romania OMANIA: Viaţa după PNRR: Cum evităm prăbuşirea investiţiilor în 2027”, organizată de DC Media Group.
Bogdan Badea a făcut referire la birocraţia din România care duce la întârzierea foarte mare a proiectelor de investiţii, exemple în acest sens fiind centrala de la Vidraru sau Acumularea de la Paşcani.
“La Vidraru, unde vorbim de o retehnologizare în plină execuţie, tot ce vedeţi acolo a fost construită între 1960 şi 1966. Acordul de mediu, să înlocuim nişte echipamente vechi cu nişte echipamente noi, tot în 6 ani l-am obţinut. Asta e România de astăzi din punct de vedere al birocraţiei. (…) Şi vă dau un exemplu la o centrală mai mititică din punct de vedere al energiei, dar importantă din punct de vedere al realizării unei acumulări de apă într-o zonă secetoasă şi reglarea viiturilor în zona respectivă: Acumularea de la Paşcani. La Paşcani am organizat licitaţia pentru stavilele de la baraj. Doi participanţi s-au contestat la CNSC. Conform termenelor legale, CNSC trebuia să dea un răspuns, oricare – că anulăm, că reevaluăm, că facem ceva – în noiembrie anul trecut. Am primit decizia luna aceasta. Deci, cred că aici trebuie să ne uităm cu mai multă atenţie, să definim mai clar ce înseamnă (…) proiect de interes naţional, cum trebuie să se alinieze instituţiile, tot ale statului român, la decizia pe care o ia statul prin aceste instituţii”, a atenţionat acesta.
| Știri BVB