Update articol:

Premierul italian promite în urma criticilor că va implica parlamentul în PNRR, plan prezentat şi aprobat în Camera Deputaţilor

italia, lockdown de Paște Sursa Pixabay

Premierul italian Mario Draghi a promis marţi că parlamentul de la Roma va avea un ”rol fundamental” în aplicarea planului de redresare post-pandemie, în urma criticilor că a trimis legislativului acest plan spre aprobare fără ca înainte să-l fi dezbătut cu partidele politice, care cu toate acestea l-au aprobat marţi în Camera Deputaţilor, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Guvernul său, instalat în luna februarie, a început atunci să lucreze contra-cronometru la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Italiei pentru ca acesta să fie finalizat şi trimis Comisiei Europene până la sfârşitul lunii aprilie.

Draghi a anunţat sâmbătă că a ajuns la un acord cu Comisia Europeană pentru acest plan în valoare de 222,1 miliarde de euro, din care 191,5 miliarde din fondul european de redresare post-pandemie şi 30,6 miliarde resurse proprii. Dar lipsa dezbaterii interne pe marginea proiectului a generat critici din partea tuturor partidelor, inclusiv din partea Partidului Democrat (PD) aflat la guvernare.

”Am un profund respect faţă de Parlament. Reformele vor fi adoptate prin instrumente legislative, proiecte de lege, decrete, pentru adoptarea cărora Parlamentul va avea, aşa cum este evident, un rol fundamental”, a spus marţi şeful guvernului în faţa deputaţilor, care au aprobat la vot planul ce va merge acum la Senat pentru un vot ce va fi dat după-amiază. Guvernul italian îşi va da apoi acordul final asupra planului miercuri sau joi, astfel încât documentul va fi trimis Comisiei Europene până pe 30 aprilie.

PNRR-ul Italiei este articulat în jurul a şase capitole, dintre care cel denumit ”Revoluţia verde şi tranziţia ecologică” are finanţarea cea mai importantă, de 68,6 miliarde de euro, şi numeroase obiective, printre acestea numărându-se reciclarea a 65% din deşeurile din plastic şi a 100% din deşeurile textile, relansarea transportului public local şi achiziţia de autobuze mai ecologice, reînnoirea flotei de trenuri regionale, etc.

Capitolul ”Infrastructuri pentru o mobilitate durabilă”, cu un buget de 31,4 miliarde de euro, are ca principale obiective modernizarea liniilor regionale de cale ferată şi realizarea de investiţii în sectorul transportului feroviar, pentru o ”dezvoltare raţională a infrastructurilor de transport moderne, durabile şi care să acopere întreaga ţară”.

La capitolul energetic guvernul italian are în vedere în mod special investiţii semnificative în surse de energie regenerabile şi susţine folosirea hidrogenului drept combustibil.

Capitolul ”Educaţie şi cercetare”, cu un buget de 31,9 miliarde de euro, prevede în special construcţia de noi creşe şi grădiniţe, iar cel privind ”Sănătatea”, căruia îi sunt alocate 18,5 miliarde de euro, are printre alte obiective dezvoltarea serviciilor sanitare de proximitate şi digitalizarea sistemului sanitar.

Planul italian mizează şi pe ”o investiţie semnificativă în favoarea tinerilor şi femeilor”, două categorii afectate în mod special de şomaj în timpul pandemiei, potrivit guvernului de la Roma, care va favoriza constituirea de societăţi comerciale de către femei prin crearea unui fond special. Mai mult, companiile italiene care vor dori să obţină finanţări prin PNRR vor trebui să angajeze tineri şi femei. Cu o alocare de 22,4 miliarde de euro, capitolul ”Incluziune şi coeziune socială” are ca obiectiv ”facilitarea participării pe piaţa muncii (…) şi favorizarea incluziunii sociale”, notează executivul în documentul prezentat.

Italia este principala beneficiară a planului UE de redresare post-pandemie ce are la bază fondul ‘NextGenerationEU’ în valoare de cel mult 800 de miliarde de euro (în preţuri curente, respectiv 750 de miliarde de euro în preţuri constante din 2018) care va fi constituit din împrumuturi contractate de Comisia Europeană pe pieţele financiare.

Din acest fond statele membre vor accesa granturi şi împrumuturi pentru reforme şi investiţii cuprinse în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ce trebuie să fie aprobate de executivul comunitar şi să cuprindă în principal investiţii în tranziţia ecologică şi sectorul digital, pentru care trebuie alocate cel puţin 37% şi, respectiv, 20%, din sumele prevăzute în PNRR.