Update articol:

Preţul petrolului creşte cu peste 6%; bursele asiatice înregistrează scăderi modeste,în această dimineaţă

Sursa Pixabay
  • Cel puțin 110.029 cazuri de coronavirus la nivel global, conform ultimelor cifre ale Organizației Mondiale a Sănătății
  • Decese la nivel global: cel puțin 3.817, conform ultimelor cifre de la OMS
  • Economistul-şef al FMI cere adoptarea de facilităţi fiscale pentru atenuarea impactului epidemiei de coronavirus
  • Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a avertizat luni că cererea mondială de petrol va înregistra în acest an prima sa contracţie de după 2009
  • Acţiunile Exxon au înregistrat o pierdere de 12%, cea mai mare scădere procentuală de după luna octombrie 2008, în mijlocul crizei financiare mondiale. Acţiunile Chevron au scăzut cu peste 15%, cea mai mare cădere de după lunea neagră din octombrie 1987

 

Președintele chinez Xi Jinping a zburat marți dimineață în orașul Wuhan pentru a inspecta noile eforturi de a controla coronavirusul, potrivit postului de știri CCTV. Este prima sa călătorie în oraș de la izbucnirea bolii.

Principalele burse asiatice înregistrau scăderi modeste marţi dimineaţa, încurajate de revenirea preţului petrolului şi de speranţa unor măsuri bugetare din partea statului pentru susţinerea economiilor afectate de coronavirus, transmite AFP.

În jurul orei 2:00 GMT, cotaţia futures a barilului de petrol Brent a crescut cu 5,59%, până la 36,28 dolari, în timp ce cotaţia futures a barilului de petrol West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,5%, până la 32,53 dolari, după ce luni cotaţiile au înregistrat un declin de aproape 25%. Este vorba de cea mai mare scădere procentuală înregistrată într-o singură zi de preţul petrolului după data de 17 ianuarie 1991, când a izbucnit primul război din Golf.

“Dacă te uiţi la situaţia în care se află industria petrolieră, preţuri de aproximativ 30 de dolari nu sunt profitabile. Arabia Saudită şi alţi producători din Orientul Mijlociu se confruntă cu constrângeri bugetare. Rusia are nevoie de fonduri, iar petrolul de şist trebuie să ajungă la o cotaţie de 50 de dolari per baril. Dacă pui laolaltă toate aceste elemente înseamnă că vor trebui să ajungă la un acord”, susţine Jonathan Barratt, director de investiţii la Probis Group.

Cu toate acestea, analiştii nu se aşteaptă la o revenire rapidă a cotaţiilor petrolului având în vedere că epidemia de coronavirus reduce cererea.

“Foarte rar preţul petrolului rămâne sub nivelul costurilor. Însă având în vedere aşteptate acumulare a stocurilor în prima jumătate a anului nu vedem motive pentru o revenire rapidă a preţului petrolului”, consideră analiştii de la Bernstein Energy.

Acţiunile companiilor petroliere au căzut şi ele iar producătorii de petrol de şist au început să reducă cheltuielile în aşteptarea unor venituri mai mici. Acţiunile Exxon au înregistrat o pierdere de 12%, cea mai mare scădere procentuală de după luna octombrie 2008, în mijlocul crizei financiare mondiale. Acţiunile Chevron au scăzut cu peste 15%, cea mai mare cădere de după lunea neagră din octombrie 1987.

După ce, la debutul şedinţei de marţi, Bursa de la Tokyo a înregistrat o cădere de peste 3%, ulterior indicele principal Nikkei afişa o scădere de doar 1,22%, până la 19.458,75 puncte. Bursa japoneză a fost încurajată de o uşoară depreciere a yenului, o mişcare favorabilă pentru marii exportatori niponi. În jurul orei 2:00 GMT, un dolar american era cotat la 103,21 yeni, faţă de valoarea de 102,74 yen înregistrată luni seara. Moneda japoneză s-a apreciat semnificativ luni în raport cu dolarul american, beneficiind de statutul său de valoare de refugiu pentru investitori în situaţii de criză.

De asemenea, bursele chineze au revenit pe verde la debutul şedinţei de marţi: indicele Hang Seng al bursei de la Hong Kong înregistra o creştere de 0,98% până la 25.285,68 puncte, în timp ce în China continentală indicele compozit al bursei de la Shanghai înregistra o creştere de 0,61% până la 2.961,38 puncte iar cel al bursei de la Shenzhen era în creştere cu 0,63%, până la 1.854,34 puncte, potrivit Agerpres.

Investitorii din Asia au fost încurajaţi şi de noile măsuri “de amploare” pentru susţinerea economiei americane, promise luni de preşedintele Donald Trump. La rândul său, Guvernul japonez pregăteşte şi el un plan de susţinere a economiei nipone iar pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană (BCE) să prezinte şi ea joi un vast pachet de măsuri anticriză pe fondul epidemiei de coronavirus, care riscă să afecteze o economie a zonei euro deja fragilizată. 

Cererea mondială de petrol va înregistra în acest an prima sa contracţie de după 2009

Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a avertizat luni că cererea mondială de petrol va înregistra în acest an prima sa contracţie de după 2009, în condiţiile în care activitatea economică mondială va stagna din cauza coronavirusului.

Conform celor mai recente estimări ale IEA publicate luni, cererea mondială de petrol va fi de 99,9 milioane de barili pe zi (bpd) în 2020, cu aproximativ 90.000 de barili pe zi mai mică decât în 2019. Este pentru prima dată după 2009 când cererea mondială de petrol va scădea în ritm anual. IEA a avertizat că, în conformitate cu un scenariu pesimist, conform căruia guvernele nu vor reuşi să ţină sub control răspândirea coronvirusului, consumul de petrol ar putea scădea chiar şi cu 730.000 bpd comparativ cu 2019.

  • Economistul-şef al FMI cere adoptarea de facilităţi fiscale pentru atenuarea impactului epidemiei de coronavirus

Factorii de decizie guvernamentali vor trebui să implementeze măsuri “substanţiale” în domeniul fiscal, al politicilor monetare şi al pieţelor financiare, pentru a combate impactul economic provocat de răspândirea rapidă a epidemiei de coronavirus (Covid-19), a afirmat luni economistul-şef al Fondului Monetar Internaţional, Gita Gopinath, transmite Reuters.

Într-o postare pe blogul FMI, Gopinath a precizat că principalele ei recomandări includ punerea banilor direct în mâinile gospodăriilor şi companiilor. Reducerile de dobânzi ar putea readuce încrederea, dar ar fi eficiente în stimularea activităţii economice numai după ce se normalizează condiţiile de afaceri, a adăugat oficialul.

“Gospodăriile şi companiile afectate de întreruperea lanţului de furnizare şi de scăderea cererii ar trebui să primească transferuri de numerar, să beneficieze de subvenţii pentru salarii şi facilităţi fiscale, pentru a răspunde nevoilor oamenilor şi a permite afacerilor să rămână pe linia de plutire”, a declarat Gopinath.

Oficialul a citat ca exemplu decizia Italiei, care a extins termenele limită pentru plata taxelor de către companiile din zonele afectate şi a anunţat un fond suplimentar de salarii pentru a-i sprijini pe angajaţii concediaţi din cauza carantinei şi a restricţiilor de călătorie.

Şi Coreea de Sud a introdus subvenţii pentru salarii, în cazul micilor comercianţi, şi a majorat indemnizaţia pentru cei care îşi caută un loc de muncă sau sunt îngrijiţi la domiciliu. China a renunţat temporar la contribuţiile pentru asigurări sociale plătite de companii, a adăugat Gopinath.

“Pentru cei concediaţi, ar putea fi majorat temporar ajutorul de şomaj. Unde concediul familial şi concediul medical plătit nu sunt printre beneficiile standard, guvernele ar trebui să ia în considerare finanţarea lor, pentru a permite angajaţilor care nu se simt bine sau cei de care au grijă să rămână acasă fără teama că-şi pierd locul de muncă în timpul epidemiei”, a explicat economistul-şef al Fondului Monetar Internaţional.

Oficialul a apreciat că şi băncile centrale ar trebui să fie pregătite să furnizeze lichidităţi masive băncilor şi companiilor financiare non-bancare, “în special celor care acordă creditare firmelor mici şi mijlocii, care ar putea fi mai puţin pregătite să facă faţă unei întreruperi semnificative”.

De asemenea, guvernele ar putea oferi garanţii de creditare temporare şi ţintite pentru necesităţile de lichiditate pe termen scurt ale acestor firme, iar autorităţile de supervizare şi de reglementare a pieţei financiare ar putea, de asemenea, încuraja temporar extinderea scadenţei împrumuturilor, a apreciat Gopinath.

Alte stimulente ar fi facilităţile fiscale extinse şi măsuri de politică monetară precum reduceri ale dobânzilor şi achiziţii de active. Aceste decizii ar creşte încrederea şi ar sprijini pieţele financiare dacă va exista un risc semnificativ de înăsprire a condiţiilor financiare, a adăugat oficialul FMI. 

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/11/2020)

Comunicat referitor la comentarii media

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (27/11/2020)

Autorizatie ASF - Modificare act constitutiv

ELECTROARGES SA (ELGS) (27/11/2020)

Prelungire mandat reprezentant permanent Benjamins United SRL