Renașterea uraniului are o mică problemă: cel mai mare producător mondial avertizează cu privire la o problemă de producție în următorii doi ani. Și asta este pe cale să trimită prețurile uraniului, deja la maximele ultimilor 16 ani, într-o altă creştere.

Compania minieră kazaha Kazatomprom a avertizat recent că este probabil să nu atingă obiectivele de producție până în 2025 din cauza întârzierilor în construcție și a „provocărilor legate de disponibilitatea acidului sulfuric”. Acidul sulfuric este esențial în procesul de extracție, deoarece este folosit pentru a extrage și recupera uraniul din minereul brut.

Kazatomprom este cea mai importantă companie minieră de uraniu din lume, reprezentând peste o cincime din producția mondială. Kazahstanul produce, de asemenea, 43% din aprovizionarea mondială cu uraniu, cea mai mare parte a pieței globale a metalelor grele. Anunțul lui Kazatomprom vine în timp ce alți producători importanți se luptă cu probleme. Cameco, cu sediul în Canada, a semnalat o producție mai scăzută, în timp ce Orano, deținută de Franța, și-a închis operațiunile în Niger.

Ne aflăm în mijlocul celui mai mare program de construcție de reactoare din ultimele decenii.
Guy Keller
MANAGER DE PORTOFOLIU LA TRIBECA

„Venim dintr-un deceniu de ofertă insuficientă”, a spus Guy Keller, manager de portofoliu la firma de investiții și consultanță Tribeca. El a adăugat că deficitul va continua, deoarece „ne aflăm în mijlocul celui mai mare program de construcție de reactoare din ultimele decenii”.

Uraniul este un produs cheie în producția de energie nucleară, iar cererea a crescut pe măsură ce guvernele încearcă să se îndepărteze de combustibilii care emit carbon și să își reducă dependența de petrol și gaze rusești.

Aproximativ 60 de reactoare nucleare sunt în construcție în 17 țări, iar alte 110 sunt în faza de planificare. Majoritatea proiectelor în derulare sunt în Asia, în special în China.

La conferința COP28 privind schimbările climatice, peste 60 de țări au susținut un plan de triplare a capacității globale de energie regenerabilă până în 2030, aducând energia nucleară din nou în centrul atenției ca sursă alternativă de energie.

Acest lucru a împins prețurile în sus, uraniul urcând la un maxim din ultimii 16 ani, potrivit datelor furnizate de UxC. Uraniul s-a tranzacționat recent în jurul valorii de 106 dolari pe liră, iar analiștii se așteaptă ca prețurile să continue să crească.

Citibank se așteaptă ca prețurile uraniului să ajungă în medie la 110 USD în 2025.

„Principalii factori fundamentali ai pieței în creştere au fost închiderea minelor din cauza anilor de supraproducție și a prețurilor scăzute”, a scris banca într-un raport publicat luni.

Compania Jefferies este, de asemenea, optimistă în privința metalului. „În vreme ce dinamica pe termen scurt rămâne sustenabilă, prețurile sunt pe cale să depășească maximele istorice din iunie 2007, de 136 USD/lb”, a scris casa de brokeraj într-o notă de cercetare.

Preocupări geopolitice de aprovizionare 

Există preocupări suplimentare privind aprovizionarea, deoarece Rusia ar putea riposta ca răspuns la propunerea de legislație din SUA care interzice importurile de uraniu îmbogățit rusesc, a declarat John Ciampaglia, CEO al Sprott Asset Management. Camera a adoptat proiectul de lege în decembrie, bazându-se pe eforturile de a penaliza Rusia pentru războiul său împotriva Ucrainei. Actul trebuie să fie aprobat de Senat înainte de a fi trimis la biroul președintelui american Joe Biden pentru semnare.

Rusia este al șaselea producător de uraniu și are cea mai mare capacitate de îmbogăţire a uraniului, proces care facilitează extragerea combustibilului nuclear din minereurile de uraniu.

„Această confluență de factori creează un deficit de aprovizionare și mai mare în următorii ani și posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare cu combustibil nuclear”, a declarat Ciampaglia pentru CNBC.

Ca rezultat, țările care se bazează foarte mult pe energia nucleară ar putea avea nevoie să se diversifice.

Franța, care obține până la 70% din electricitate din energia nucleară și este cea mai dependentă, nu a primit noi transporturi de uraniu din Niger de la lovitura de stat de anul trecut. Exporturile de uraniu din Niger, al șaptelea producător mondial de metal, s-au oprit efectiv de la lovitura militară din iulie.

„Dacă situația nu se rezolvă, Franța va trebui să găsească surse alternative de aprovizionare”, a adăugat Ciampaglia. Președintele francez Emmanuel Macron a făcut recent călătorii la centralele de uraniu din Kazahstan, Mongolia și Uzbekistan în căutarea de noi parteneriate de aprovizionare.

Cu toate acestea, este puțin probabil ca consumatorii să simtă încă efectul acestor întreruperi.

„Majoritatea utilităților contractează combustibil în baza unor contracte pe termen lung, așa că este puțin probabil ca acestea să experimenteze un șoc instantaneu din cauza prețurilor actuale mai mari”, a declarat Jonathan Hinze, președintele UxC, adăugând că nu vede „un efect extrem de dăunător asupra utilităților electrice și prețurile energiei.”