Primăria Constanța pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 358 de milioane de euro, majoritatea prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Într-o discuție la o televiziune locală, primarul liberal al municipiului de la malul mării, Vergil Chițac, a anunțat că el și echipa sa de la primărie lucrează non-stop în acest moment la proiecte de 358 de milioane de euro – două proiecte de mobilitate, un spital municipal policlinic, trei de regenerare urbană și încă trei de termoficare.
“Constanța trebuie să fie un mare șantier, avem mari-mari rămâneri în urmă. Eu și colegii mei de la Direcția Dezvoltare și Fonduri Europene, de fapt cu toate direcțiile din primărie am stabilit așa – anul acesta este dedicat în totalitate pregătirii de proiecte. Am stabilit care sunt cele pentru care aplicam și am făcut deja fișele respective, pe care le-am depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, a anunțat Chițac la Dobrogea TV.
Chițac se bazează în primă fază pe banii pe care România îi are alocați în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adoptat de UE în contextul pandemiei cu scopul de a injecta bani în economiile europene afectate de coronacriză.
“E limpede că primii bani accesați prin programele operaționale nu vor veni mai devreme de finalul lui 2022, încă nu au fost finalizate negocierile, e nevoie de licențieri pentru autoritățile de management, acestea trebuie să elaboreze ghidurile etc. Apoi se deschid apelurile și sesiunile de depunere. Dar până atunci putem accesa bani din PNRR”, a mai spus primarul liberal.
Constanța a fost în 2019 pe locul patru în topul marilor orașe din România ca PIB total pe economie (după București, Cluj și Timiș, potrivit datelor INS).
Chițac are de recuperat mult pentru Constanța, comparativ cu orașe reședință precum Timișoara, de pildă, care a atras în cele două mandate ale fostului edil, Nicolae Robu, 500 milioane euro fonduri europene.
Fondurile europene au accelerat dezvoltarea și au dus cele două capitale regionale în topul marilor orașe ale Europei – Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2023, iar Cluj-Napoca s-a bătut anul trecut pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării (a câștigat Leuven, Belgia). De altfel, Clujul s-a plasat pe locul 106 într-un top al Centrului Numbeo realizat în 2020pe 247 de capitale și orașe ale lumii, devansând Miami (108) și Los Angeles (113). Mergând la Oradea, în Bihor, Ilie Bolojan, de două ori primar și acum președinte al CJ Bihor, a reușit să acceseze fonduri comunitare în valoare de 250 de milioane de euro și cu echipa din primărie pregătește proiecte de 300 de milioane de euro. Cumulat, s-a realizat în ultimii ani o triplare a investițiilor în Oradea.
Potrivit lui Vergil Chițac, bugetul orașului poate creşte prin dezvoltare economică care conduce la creșterea veniturilor constănțenilor, investiții și atragere de fonduri europene. “Singura cale de capitalizare si dezvoltare sunt fondurile nerambursabile”, a mai spus Chițac la Dobrogea TV, adăugând: “Proiectele vor fi cu atât mai eligibile cu cât vor fi mai mature. Ce înseamnă matur – să ai nota conceptuală, studiile de prefezabilitate și de fezabilitate, proiectul tehnic. Iar pe PNRR se poate face chiar licitația de execuție a lucrărilor cu clauză suspensivă, adică atunci când îți vin banii, deja te poți apuca de lucrări.
Dacă va duce la capăt această primă tranșă de proiecte, Constanța se poate alătura topului orașelor-reședință care au renăscut cu bani europeni. Presiunea este imensă nu doar electoral vorbind, ci la modul cât se poate de pragmatic – vă spun, cu PNRR nu e glumă. Aplicăm la proiecte pe care trebuie să le facem, altfel dăm toți banii înapoi plus dobânzi penalizatoare”, a mai precizat edilul de la Constanța.
Și Primăria Braşov pregăteşte proiecte de investiţii care ar totaliza 1,5 miliarde de euro și tot pe PNRR, după cum anunțat primarul Allen Coliban, într-o emisiune recentă a Ziarului Financiar: „În total, proiectele despre care discutăm acum şi la care lucrăm, pe care le pregătim trec de 1,5 miliarde de euro şi fără oportunitatea PNRR ar fi fost aproape imposibil să ne gândim că ar putea fi finanţate. Ar fi fost idei într-un sertar şi ar fi aşteptat mult timp pentru finanţare. De aceea este nevoie acum să fim foarte activi în zona pregătirii de proiecte şi acesta este focusul principal, tema pe care ne concentrăm eforturile, şi-anume cum vom reuşi să atragem aceste fonduri“.