Update articol:
”Banking Forum Online by Financial Intelligence”

Prof.univ.dr. Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara: „Alfabetizarea financiară este pe același plan cu cea ICT, a devenit vitală pentru mobilitatea și dezvoltarea profesională în aproape toate domeniile, nu doar în sectorul ocupațiilor din sfera economică”

Foto Facebook Foto Facebook

România înregistrează, din nefericire, una dintre cele mai ridicate rate de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, de peste 40% în rândul tinerilor de sub 15 ani, iar pe fondul acestui fenomen neadresat încă în mod adecvat de decidenții publici, ne confruntăm și cu cel mai scăzut indicator de educație financiară din Uniunea Europeană, a declarat, joi, Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara și Vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

“«There is no such hing as free lunch» cred că este prima expresie care ne duce cu gândul la o pseudo-educație financiară și pe care cred că foarte puțini români o cunosc sau o înțeleg în prezent. România înregistrează, din nefericire, una dintre cele mai ridicate rate de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană, de peste 40% în rândul tinerilor de sub 15 ani, iar pe fondul acestui fenomen neadresat încă în mod adecvat de decidenții publici, ne confruntăm și cu cel mai scăzut indicator de educație financiară din Uniunea Europeană. Pe cale de consecință, în cazul indicatorului de alfabetizare financiară, ne situăm, conform datelor asociației Române a Băncilor, pe locul 123 din 143 de state analizate[1]”, a spus Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, la Banking Forum Online, organizat de Financial Intelligence.

Domnia sa a explicat: “Dacă facem referire la competențele minimale de care avem nevoie în secolul XXI, conform  Forumului Economic Mondial, în categoria alfabetizării fundamentale intră atât abilitățile lCT cât și cele financiare. A se reține, în categoria abilităților fundamentale! Devine foarte clar că alfabetizarea financiară este pe același plan cu cea ICT, devenind vitală pentru mobilitatea și dezvoltarea profesională în aproape toate domeniile, nu doar în sectorul ocupațiilor din sfera economică.

Lipsa unei minimale educații financiare, în prezent, nu mai este acceptabilă și poate comporta riscuri sistemice pentru sistemul financiar român, căci, în lipsa unui program dedicat de educație financiară, episoadele creditelor cu buletinul sau creditelor în monede exotice vor fi recurente, creând de fiecare dată false așteptări pentru utilizatori, costuri de imagine pentru sistemul financiar și inițiative populiste care pot pune în pericol integritatea sistemului financiar în ansamblul său.

Ca reprezentant al mediului universitar și ca profesor de finanțe, mi-am pus deseori întrebarea legată de modul în care ar putea instituția pe care o reprezint să se adreseze acestei provocări. În sensul acesta, în Universitatea de Vest au fost introduse cursuri complementare curriculei, prin care studenții din toate facultățile să poate studia concepte de bază din științele economice. Totodată, am colaborat cu mediul preuniversitar pentru o serie de module de educație financiară în liceele din Timișoara, însă și această abordare este una insulară și care poate produce schimbări doar în plan local, sau maxim, regional.

În materie de policy recommendation, cred că prin intermediul Consiliului Național al Rectorilor putem avea o abordare top – down, pentru a putea introduce discipline specifice de educație financiară în mediul preuniversitar, și, cu consecvență și suficientă aplecare asupra acestui subiect, vom reuși să creștem gradul de alfabetizare financiară în rândurile celor ce formează tânăra generație.

În actuala perioada, una a dificultăților nemaiîntânite, ne vedem nevoiți să regândim inclusiv modul în care facem educație. De aceea, se pare că este un moment oportun pentru a adapta curricula și modul de predare, pentru a remedia problemele sistemice cu care educația românească se confruntă, și nu de ieri de azi.

Un lucru este însă cert, soluția pentru creșterea gradului de educație financiară necesită un efort conjugat din partea mediului universitar, al decidenților publici și al mediului de afaceri deopotrivă.  În plus, perioada pe care o parcurgem, în care majoritatea activităților economice au fost transferate în mare măsură în mediul online, mă determină să subliniez importanța pregătirii multidisciplinare a specialiștilor în economie. Riscurile la care sunt expuse băncile nu mai sunt doar cele specifice, de natură financiară, ci acestea sunt dublate de riscurile cibernetice, motiv pentru care programele interdisciplinare în zona securității cibernetice devin tot mai ofertante.

Este motivul pentru care, colaborarea între specialiștii în economie și cei în informatică devine o zonă de interes pentru universitățile moderne. Am adus în centrul preocupărilor noastre, în cadrul colectivului de cercetători specializați în domeniul securității digitale, un proiect interesant de dezvoltare a studiilor de cyber-security, iar acest parcurs s-a concretizat în programul de master în  Cyber-Security, desfășurat cu succes în cadrul Facultății de Matematică și Informatică. Specialiști din domenii diverse, pentru care securitatea informațiilor începe să devină tot mai importantă, au ales să acceadă la o pregătire intensivă în cadrul acestui program, văzut acum ca o perspectivă cu utilitate foarte bine precizată în viața organizațiilor din companiile mari și foarte mari, ca și pentru multe domenii ale industriilor digitalizate.

În aceeași logică, o abordare modernă a învățământului economic nu poate exclude zona Blockchain-ului. Tot mai mulți specialiști din domeniul bancar au nevoie de completarea competențelor lor prin integrarea noilor specializări, iar impunerea unor programe de lungă durată de pregătire nu este poate ceea ce își doresc, în schimb, accesarea unui modul de studii postuniversitare de înaltă specializare devine este deja atractivă. Învățământul super-nișat, dedicat acestor zone de specializare economică, este acum considerat ca o oportunitate pentru universitățile ce pot să genereze programe post-universitare, de scurtă durată.

Înscrierile pentru noul nostru program de „Antreprenoriat în Blockchain” au loc online, în perioada 12 octombrie – 28 octombrie, pe site-ul admitere.uvt.ro, iar admiterea va avea loc în intervalul 29 – 30 octombrie 2020.

Cursul se adresează atât celor interesați de dezvoltarea unei cariere în domeniul Blockchain, cât și pentru entuziaștii dornici să obțină mai multe informații despre o piață care a cunoscut în ultima perioadă o dezvoltare explozivă, atât din punct de vedere al cotei de piață în cazul criptomonedelor, cât și din punct de vedere tehnologic și al potențialului în diverse domenii industriale. Printre mentorii invitați, care vor conduce activitățile didactice și aplicative, se află și un adevărat „star” internațional al tranzacțiilor cu criptomonede, antreprenorul Mihai Alisie, cofondator al proiectului Ethereum, al doilea cel mai mare proiect din piaţa criptomonedelor din lume. Anul trecut, Mihai Alisie a fost prezent la UVT, când a conferențiat în cadrul Workshop-ului Blockchain – Inovație și aplicabilitate în Business.

Programul de studiu propus se adresează antreprenorilor, managerilor și specialiștilor din domenii diverse, care doresc să cunoască modul în care tehnologia Blockchain poate fi integrată în activitatea firmelor sau start-up-urilor. De asemenea, programul se adresează experților din domeniile financiar, bancar, juridic, administrativ, medical, interesați de aplicațiile și cadrul legal al acestei tehnologii, dar și programatorilor care doresc să dobândească expertiza în acest domeniu. Nu în ultimul rând, adresabilitatea este formată și din cadrele didactice interesate să integreze acest domeniu în curricula cursurilor predate, să dezvolte noi cursuri, să participe la proiecte de cercetare în domeniu, dar și din studenții de la programele de studii universitare de masterat și doctorat, care doresc să se pregătească în acest domeniu.

Dezvoltarea digitală, accentuată în 2020, accelerează competiția globală universitară și este în acord cu dinamica ridicată a pieței educației și pieței muncii. Barierele regionale sunt acum eliminate în competiția dintre universități – și avem exemple în Universitatea Bocconi, din Italia, sau London Business School, din Marea Britanie  – care au dezvoltat programe de studii în Blockchain, și cu care UVT se află acum acum în directă competiție. În afara costurilor de școlarizare, restul costurilor sunt eliminate și nu mai constituie o barieră pentru studenții de proveniți din întregul spațiu european și chiar extra-european. Competiția este foarte nișată și aduce universitățile românești într-o postură de challenger pe care probabil că nu au cunoscut-o în trecut, extrem de ambițioasă și de ofertantă.

La Universitatea de Vest din Timișoara dezvoltăm o arhitectură educațională în care vrem să contribuim cât mai mult la definirea unei viitoare pregătiri profesionale complete a absolvenților noștri, care să le dea instrumente pentru consolidarea competențelor profesionale, în bună sincronizare cu competențele transversale, extrem de importante astăzi – și aici se află multe competențe extrem de apreciate, precum cele de comunicare, relaționare, time-management, luarea deciziilor sau public-speaking. Astă nu se mai utilizează întrebarea de pe vremea când noi eram copii: „Ce vrei să fii când o să ajungi mare?”. Noua întrebare este „Pentru câte meserii își propui să fii pregătit și bun?”, probabil pentru că abilitățile de bază sunt comune, dar vitale, pentru mai multe specializări și direcții profesionale, acesta fiind și motivul pentru care accentuam dezvoltarea competențelor transversale prin programele de studii din oferite studenților UVT.

Forumul Economic Mondial estimează faptul că, peste 10 ani, jumătate din meseriile de acum vor dispărea, urmând să apară altele noi – ceea ce înseamnă că mulți dintre copii care se pregătesc acum vor ajunge să nu mai regăsească în economie, când se vor angaja, multe dintre meseriile pentru care astăzi se oferă pregătire. Această observație sta la baza tendinței spre adaptare și schimbare a paradigmei educației universitare, în care adaptabilitatea și deschiderea spre inovație sunt factori cheie ai succesului.

De ce să nu concepem dezvoltarea programelor universitare tot mai ambițios și creativ, atât timp cât și competențele cerute în noile joburi sunt mai ales creative, comparativ cu cele clasice. Viitorul absolvent de universitate va fi tot mai mult implicat în relații cu sisteme automatizate și cu sisteme learning-machine, în raport cu care viitorii profesioniști își vor fixa valoarea în criteriul creativității – un potențial uman permanent util, pe care sistemele automatizate și repetitive nu îl vor avea. Dacă majoritatea informațiilor despre creierul uman pe care le cunoaștem au fost descoperite recent, în perioada ultimilor 10 ani, probabil că vor urma o serie de noi descoperiri, ce vor revoluționa felul nostru de a ne potența capacitățile și chiar direcția în care va evolua lumea”.

[1] https://dev.arb.ro/en/7410-2/

BVBStiri BVB

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (20/10/2020)

Completarea ordinii de zi a AGEA convocata pentru data de 2/3 noiembrie 2020

ALRO S.A. (ALR) (20/10/2020)

Raport conf. art. 92 ind. 3 Legea 24/2017

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (19/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 12 - 16.10.2020