Update articol:
Proiect de lege:

Prognozele bugetare vor trebui comparate cu previziunile Comisiei Europene, iar discrepanțele vor trebui motivate

Prognozele bugetare vor fi comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme independente, iar diferențele semnificative dintre scenariul bugetar ales și previziunile Comisiei Europene vor fi descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei Europene, potrivit unui proiect de lege publicat de Ministerul Finanțelor.

Acesta mai prevede transparentizarea metodologiilor în ceea ce privește bugetul.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, publicat de MFP, este menit să preia și prevederile omise până acum, în legislația națională, din Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre.

În domeniul guvernanței economice coordonate a Statelor Membre, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat şi este în vigoare începând cu decembrie 2011 un pachet de şase acte normative europene care reformează Pactul de Stabilitate şi Creştere în sensul întăririi procedurilor de reducere şi ținere sub control a deficitelor publice ale Statelor Membre şi ale altor dezechilibre macroeconomice.

Din acest pachet legislativ european, cunoscut sub denumirea de Six-pack, se regăsește și Directiva 2011/85/UE.

Potrivit expunerii de motive publicată de MFP, Serviciile Comisiei Europene au analizat modul în care România a transpus prevederile Directivei şi au comunicat, în cadrul Dosarului EU PILOT 8829/16/ECFI, că autoritățile române nu au transpus integral anumite prevederi ale Directivei, și anume:

  • legislația națională nu prevede o comparație a previziunilor bugetare naționale cu previziunile bugetare ale Comisiei în ceea ce privește cadrul bugetar pe termen mediu, în conformitate cu art.4 alin.(1) din Directivă;
  • legislația națională nu respectă dispozițiile art.4 alin.(5) din Directivă întrucât este necesară publicarea metodologiilor, ipotezelor și parametrilor relevanți care stau la baza previziunilor macroeconomice şi bugetare oficiale;
  • legislația națională nu prevede consecințele nerespectării regulilor fiscale numerice în ceea ce privește regula privind creșterea anuală a cheltuielilor administrației publice (în limba engleză: rule on expenditure growth limitation);
  • legislația națională nu respectă dispozițiile art. 9 alin.(2) lit. (d) din Directivă, întrucât în materia cadrului bugetar pe termen mediu nu reglementează procedurile privind stabilirea unei evaluări a modalității în care schimbările politicilor pe termen mediu cu impact asupra finanțelor administrației publice vor afecta sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerinţele referitoare la cadrele  bugetare ale statelor membre, conține prevederi referitoare la:

  • Standarde minime de calitate pe care cadrele bugetare ale Statelor Membre trebuie să le îndeplinească;
  • Planificarea fiscal-bugetară care trebuie să se efectueze într-o perspectivă multianuală pe termen mediu astfel încât să se atingă obiectivul bugetar pe termen mediu (OBTM);
  • Existența unor reguli fiscale numerice care să susțina respectarea de către Statele Membre a valorilor de referință pentru deficitul şi datoria publică prevăzute în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.