•  Măsuri pentru acordarea facilității fiscale constând în anularea unor obligații accesorii, măsuri pentru monitorizarea cheltuielilor publice şi flexibilizarea alimentării Fondului de Rezervă Bugetară au fost introduse într-un Proiect de Ordonanţă de Urgenţă

Ministerul Finanţelor a pus în această dimineaţă, în transparenţă, un Proiect Ordonanță de urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al României în anul 2024, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Vezi documentele:

NFproiectOUGmasurigestionarecreante_02092024

proiectOUGmasurigestionarecreante_02092024

Potrivit Ministerului Finanţelor, măsurile propuse prin prezentul act normativ sunt benefice pentru contribuabili întrucât contribuie la diminuarea datoriilor acestora la bugetul general consolidat cu perspectiva menținerii lor în circuitul economic,
evitarea intrării în insolvență cu efecte orizontale pe circuitele economicofinanciare, pierderea de locuri de muncă.  Prin facilitatile fiscale prevăzută în actul normativ, se urmărește viabilizarea societăților aflate în dificultate financiară generată de disfuncționalități structurale și, implicit, la păstrarea locurilor de muncă, ceea ce conduce la un impact social pozitiv.

Ministerul Finanţelor spune:

“În contextul actual, având în vedere faptul că, gradul de recuperare a
arieratelor este destul de scăzut, iar volumul creanțelor bugetare neîncasate la
buget este de aproximativ 175 mld.lei, măsurile de executare silită nu sunt o
soluție pentru susținerea mediului de afaceri, se impune adoptarea unor măsuri
care să permită o mai bună colectare a creanțelor bugetare și care să nu
antreneze efectul de neplată a datoriilor față de bugetul de stat.

Astfel, ținând cont de contextual macroeconomic al unei creșteri economice
de 0,1% din PIB, de ritmul scăzut al colectării creanțelor bugetare, de ritmul de
creștere al cheltuielilor publice dar și de ținta de deficit bugetar asumată de 5%
din PIB pentru anul 2024 categoriile de măsuri care se impun sunt clasificate
astfel:

A. Măsuri pentru acordarea facilității fiscale constând în anularea unor obligații accesorii;

B. Măsuri pentru monitorizarea cheltuielilor publice;

C. Flexibilizarea alimentării Fondului de Rezervă Bugetară”

MĂSURI PRIVIND ACORDAREA FACILITĂȚII FISCALE CONSTÂND ÎN ANULAREA UNOR OBLIGAȚII ACCESORII

Facilitățile fiscale care îmbracă forma anulării obligațiilor de plată accesorii
aferente creanțelor bugetare acordate pe termen limitat de timp, pot conduce
la recuperarea mai rapidă a arieratelor bugetare. În acest sens, se adoptă anularea accesoriilor pentru toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice.

Astfel, se propun următoarele facilități fiscale:

I – A. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale
datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024
inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv
dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale
restante la 31 august 2024 inclusiv;
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv
dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale
și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse
între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor
inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;
– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la
data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data
de 25 noiembrie 2024;
– depunerea, până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, a cererii de
anulare a accesoriilor, sub sancțiunea decăderii.

B. Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale,
declarate suplimentar de debitor prin declarație rectificativă, cu scadenţă
anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu
următoarele condiţii:
– declaraţia rectificativă să fie depusă începând cu data de 1 septembrie
2024 până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai
târziu de data de 25 noiembrie 2024;
– obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la
aceeaşi dată;
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv,
dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale
și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse
între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor
inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;
– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la
data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de
data de 25 noiembrie 2024 ;
– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie
2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

C. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu
scadențe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv și stinse până la această
dată, cu următoarele condiții:
– obligațiile bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 august
2024 inclusiv, au fost stinse până la această dată;
– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv,
dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale
și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse
între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor
inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;
– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la
data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de
data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie
2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Astfel, prin măsura propusă se permite anularea accesoriilor aferente unor
obligații bugetare principale ce au fost stinse până la data de 31 august 2024
inclusiv, dacă aceste accesorii sunt calculate prin acte administrativ fiscale
comunicate de organul fiscal.

D. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu
scadente anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, stabilite prin decizie de
impunere emisă ca urmare a controlului fiscal, care este în curs de derulare la
data intrării în vigoare a ordonanţei de urgență, cu următoarele condiții:
– diferențele de obligații bugetare principale să fie achitate în termenul
de plată stabilit prin decizia de impunere;
– cererea de anulare a accesoriilor să fie depusă în 90 de zile de la data
comunicării deciziei de impunere, sub sancțiunea decăderii.

Anularea accesoriilor se aplică in condițiile anterior menționate şi pentru:
a) diferențele de obligații bugetare principale aferente perioadelor fiscale de
până la 31 august 2024 inclusiv, stabilite de organul fiscal competent prin decizie
de impunere emisă și comunicată până la data intrării în vigoare ordonanței de
urgență, ca urmare a unui control fiscal;
b) obligațiile bugetare principale aferente perioadelor fiscale de până la 31
august 2024, stabilite prin decizie de impunere emisă din oficiu de organul fiscal
sau prin declarație de impunere depusă cu întârziere de către contribuabil, în
perioada 1 septembrie 2024 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor
inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024.

De asemenea și contribuabilii la care urmează a începe inspecția pot depune
declarații de impunere rectificative în primele 10 zile de la intrarea în vigoare a
ordonanței de urgență, iar, prin derogare de la prevederile Codului de procedură
fiscală, acestea vor fi luate în considerare de organul fiscal. Această măsură are
ca scop acordarea posibilității contribuabililor de a beneficia de facilitatea
fiscală prevăzută la lit. B, având în vedere că potrivit Codului de procedură
fiscală eventualele declarații rectificative depuse de contribuabili pe perioada
controlului fiscal nu se iau în considerare de organul fiscal.

Este de menționat că cererea de anulare a accesoriilor, se soluționează de
organul fiscal prin decizie de anulare a accesoriilor în cazul în care debitorul
îndeplinește condițiile prevăzute pentru acordarea anulării accesoriilor sau prin
decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor dacă debitorul nu
îndeplinește condițiile de acordare a anulării acestora.

Facilitățile prevăzute la lit. A – D sunt aplicabile și de alte autorități sau
instituții publice care administrează obligații bugetare, în sensul că și aceste
entități anulează accesoriile pentru obligațiile bugetare pe care le
administrează, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordonanța de
urgență;

Ținând cont de faptul că volumul arieratelor este în creștere, precum și
că, în contextul în care digitalizarea activității de executare silită prin inființarea
popririlor bancare nu a condus la o mai bună colectare a veniturilor statului,
constatându-se astfel faptul că mediul de afaceri se confruntă cu o lipsă
temporară de lichidități, se impune adoptarea unor măsuri care să vină în
sprijinul contribuabililor.

În fapt, scopul facilităților fiscale este acela de a susține conformarea voluntară
la plată, sens în care, prin măsurile adoptate de impulsionare a achitării
obligațiilor fiscale/bugetare, statul se asigură pe de o parte de faptul că volumul
arieratelor scade, iar pe de altă parte, veniturile bugetare cresc astfel încât să
se poată susține cheltuielile care sunt imperios necesare a fi efectuate pentru
susținerea economică.

Având în vedere faptul că facilitățile fiscale se acordă în baza unei cereri
depusă de contribuabili, se constată că estimarea potențialilor beneficiari este
relativă, ținât cont de faptul că pentru a li se acordă acestea este necesar să fie
îndeplinite o serie de condiții, cum ar fi existența lichidităților financiare pentru
achitarea obligațiilor fiscale principale.

În acest context, având în vedere, pe de o parte, că volumul total al arieratelor
recuperabile se ridică la aproximativ 71,8 mld., din care 60,5 mld. lei reprezintă
obligații fiscale principale, iar 11,3 mld. lei sunt obligații fiscale accesorii, iar pe
de altă parte, în condițiile în care din totalul de 1.179.440 contribuabili, ar
accesa 15% dintre aceștia facilitatea fiscală constând în anularea obligațiilor
fiscale accesorii, se constată că s-ar putea încasa suma de 9 mld lei,
reprezentând obligații fiscale principale restante la data de 31 iulie 2024.

ANULAREA UNOR OBLIGAȚII FISCALE PRINCIPALE ÎN CAZUL PERSOANELOR FIZICE

O altă facilitate fiscală prevede ca în cazul debitorilor, persoane
fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent
sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale
restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei
inclusiv, stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare,
dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, să se acorde:

– anularea unui procent de 50 % din obligațiile bugetare principale, restante
la data de 31 august 2024 inclusiv;
– anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente
obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Prin această măsură fiscală se are în vedere impulsionarea achitării voluntare
de către contribuabili persoane fizice, a obligațiilor fiscale cu o valoare
nesemnificativă, ținând cont de faptul că statul român trebuie să-și axeze atenția
asupra celor care prezintă un risc fiscal ridicat de neplată din perspectivă
bugetară.

În acest context, la data de 31 iulie 2024, un număr de 705.432 contribuabili
persoane fizice, înregistrează obligații fiscale principale restante sub plafonul de
5.000 lei, în cuantum de 0,6 mld. lei, din care 0,45 mld. lei reprezintă obligații
fiscale principale, iar 0,15 mld. lei reprezintă obligații fiscale accesorii.

Pe de altă parte, în cazul debitorilor persoane fizice, inclusiv cele
care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită
profesii libere și care înregistrează obligații bugetare restante la data de 31
august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei, stinse în procent de
75 % până la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de data de
25 noiembrie 2024, să se acorde:

– anularea unui procent de 25% din obligațiile bugetare principale restante
la data de 31 august 2024 inclusiv;
– anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente
obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

Raportat la această facilitate fiscală, se constată că un număr de 122.311
contribuabili persoane fizice înregistrează obligații fiscale principale restante al
căror cuantum depășește plafonul de 5.000 lei. Astfel, cuantumul obligațiilor
fiscale restante la data de 31 iulie 2024 datorate de contribuabilii persoane fizice
care se încadrează în această condiție se ridică la 6,1 mld. lei, din care 4,2 mld.
lei reprezintă obligații fiscale principale, iar 1,9 mld. lei sunt obligații fiscale
accesorii.

Nu fac obiectul amnistiei fiscale obligațiile fiscale/bugetare care fac obiectul
unor procese penale aflate în curs de desfășurare până la termenele prevăzute
pentru acordarea facilităților fiscale prevăzute în ordonanța de urgență, precum și obligațiile bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive. În acest sens,
contribuabilii declară pe propria răspundere prin cererea de anulare depusă,
faptul că nu se află în niciuna dintre aceste situații. Cuantumul obligațiilor
bugetare stabilite prin hotărâri penale definitive este de 8,19 mld. lei, din care
7,69 mld. lei în cazul persoanelor fizice și 0,5 mld. lei la persoane juridice.

ACORDAREA BONIFICAȚIILOR FINANCIARE:

O altă facilitate fiscală propusă vizează acordarea unei bonificații de 3% din
impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor,
aferente anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după
caz. În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual
declarat de persoana juridică responsabilă.

Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ. Sumele care fac obiectul bonificației nu se restituie, ci se utilizează pentru compensarea cu obligațiile fiscale ale contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare. Prin excepție, obligațiile fiscale care fac obiectul bonificației, pentru care se împlinește termenul de prescripție a dreptului de a cere restituirea, se restituie potrivit art. 168 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, dacă acestea nu au fost compensate cu alte obligații bugetare. Bonificația nu se aplică în cazul în care la sfârșitul anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, contribuabilii datorează impozit minim pe cifra de afaceri, potrivit art. 181 din Legea 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Această măsură fiscală are în vedere faptul că obligația fiscală reprezentând impozit pe profit/impozit pe veniturile microîntreprinderilor, declarată anual, are un impact financiar semnificativ pentru contribuabili, din perspectiva lichidităților financiare pe care trebuie să le dețină în vederea respectării termenului legal de plată.

În acest context, pentru a veni în sprijinul contribuabililor buni platnici și recompensarea acestora pentru conformarea voluntară la plată, se impune acordarea unei bonificații în condițiile în care aceștia își declară și li se stinge integral și la termenele prevăzute de lege impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aferente anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Raportat la cuantumul obligațiilor fiscale resprezentând impozit pe profit anual/impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului 2024 care ar
putea fi încasat prin acordarea unei astfel de facilități fiscale, s-au avut în vedere
sumele încasate din aceste impozite în anul 2024, pentru impozitul pe profit
anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2023, care a
fost în valoare de aproximativ 3 mld. lei – impozit pe veniturile microîntreprinderilor și 29 mld lei – impozitul pe profit anual. Astfel, prin aplicarea procentului de 3% din aceste sume, rezultă o sumă estimată de aproximativ 0,9 mld. lei.

MĂSURI PENTRU REDUCEREA DEFICITULUI BUGETAR PRECUM ȘI ALTE CATEGORII DE MĂSURI:

De asemenea, se propun o serie de măsuri menite să conducă la reducerea
cheltuielilor bugetare, astfel:

– plata eșalonată, în perioada 2025-2029, a diferenței dintre drepturile salariale stabilite prin acordarea valorii de referință sectorială în cuantum de 605,225 lei
prin ordin/decizie a conducătorilor instituțiilor din sistemul judiciar și drepturile
salariale aflate în plată începând cu data de 1 ianuarie 2018;

– limitarea, începând cu luna septembrie 2024 a unor naturi de cheltuieli cu
bunurile și serviciile și a cheltuielilor cu investițiile;

-limitarea acordării unor drepturi de care beneficiază anumite categorii de
personal din sectorul bugetar (stimulente acordate din fonduri externe
nerambursabile, decontarea cheltuielilor de transport la plecarea în concediu);

– reglementări cu privire la emiterea și plata titlurilor de despăgubire emise în
baza legislației în domeniul despăgubirilor proprietății;

– reglementări cu privire la asigurarea unei conduite prudente în ceea ce
privește deschiderile de credite și plăți efectuate de către autoritățile publice;

– suspendarea unor reglementări în domeniul ocupării posturilor vacante,
respectiv reorganizării autorităților și instituțiilor publice;

– reglementarea posibilității ca la niveul Casei Naționale de Asiguări Sociale de
Sănătate să poată fi utilizate sumele reținute în temeiul art. 21 alin. (5) din
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare;

– reglementarea posibilității alocării din Fondul de rezervă bugetară la
dispoziția Guvernului pentru Casa Națională de Pensii Publice și Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

– autorizarea ordonatorilor principali de credite de a efectua virări de credite
de angajament si credite bugetare în vederea asigurării necesităţilor de
finanţare curente;

– autorizarea Ministerului Finanțelor de a solicita ordonatorilor principali de
credite disponibilizarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului
a economiilor constatate din analiza execuţiei bugetare;

– alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului
numai în situaţia în care la nivelul ordonatorului principal de credite nu este
posibilă asigurarea acestora prin modificarea repartizării pe trimestre a
bugetului aprobat sau prin virări de credite de angajament și credite bugetare,
inclusiv în condițile reglementate prin prezentul proiect;

– majorarea de la 1.000.000 mii lei la 2.000.000 mii lei a plafonului de
contractare de împrumuturi pentru unităţile administrativ- teritoriale;

– majorarea plafonului de contractare a împrumuturilor de către unitățile
administrativ-teritoriale cu suma de 1,5 mld. lei, precum și a plafonului de
tragere cu suma de 0,700 mld. lei;

– reglementarea modalității de utilizare la nivelul unităţilor administrativteritoriale a excedentului anilor precedenți, precum și a sumelor neutilizate
pentru implementarea Programului pentru şcoli al României, precum și unele
măsuri cu privire la rectificările bugetelor autorităților locale;

– reglementarea unor măsuri cu privire la aplicarea prevederilor art. 32 alin.
(1) – (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023 precum și cu
privire la activitatea operatorilor economici cu capital integral de stat;

– posibilitatea încheierii de contracte adiţionale la contractele de finanțare
încheiate din fonduri externe nerambursabile cu beneficiarii pentru
infrastructura de transport feroviar si/sau cu metroul, având ca sursă de
finanţare emisiunea de euroobligaţiuni verzi;

– autorizarea ordonatorilor principali de credite să opereze virări fn bugetele
activităților finanțate integral din venituri proprii, repectiv în bugetele
instituților finanţate parţial din venituri proprii;

– autorizarea ordonatorilor principali de credite să aprobe spre finanțare
programe bugetare noi, prin redistribuiri de la celelalte programe finanţate în
prezent;

– reglementări cu privire la proiectele finanțate din fonduri externe
nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

– În vederea implementării facile a proiectelor referitoare la infrastructura de transport feroviar și transport cu metroul, autoritățile de management ale
programelor operaționale pentru perioada de programare 2021-2027 sau după
caz coordonatorii de reformă/investiții ai Planului Național de Redresare și
Reziliență stabiliți potrivit legii pot încheia acte adiționale la contractele de
finanțare încheiate cu beneficiarii pentru infrastructura de transport feroviar
și/sau pentru infrastructura de transport cu metroul, cu avizul Ministerului
Finanțelor, în limita sumelor disponibil a fi alocate provenind din împrumuturi
contractate de România din emisiunile de obligațiuni verzi pentru a asigura
finanțarea categoriilor de cheltuieli neeligibile, a cofinanțărilor sau după caz a
finanțării publice naționale sau oricăror alte categorii de cheltuieli stabilite
potrivit legii cu respectarea legislatiei privind datoria publica si a Hotărârii
Guvernului nr. 83/2024 privind aprobarea Cadrului referitor la finanțarea unor
proiecte care sunt destinate protejării mediului înconjurător și combaterii
schimbărilor climatice și doar în limita creditelor de angajament și a creditelor
bugetare alocate cu această destinație prin legea bugetului de stat. Astfel, pe
de o parte, se asigură o sursă de finanțare concretă unor proiecte de
infrastructură verde, în condițiile în care se asigură și posibilitatea utilizării în
continuare a emisiunilor de euroobligațiuni verzi care beneficiază de o cerere
foarte mare din partea mediilor investiționale cu beneficii din perspectiva
diversificării bazei investiționale și asupra costurilor de finanțare (prim emisiune
de euroobligațiuni verzi în suma de 2 miliarde EUR si maturitate de 12 ani, din
acest an, a beneficiat de o prima negativă de emisiune, respectiv o reducere a
marjei de 10bps – 0,1%)

– având în vedere susținerea propunerilor formulate de UNCJR și AMR transmise
Ministerului Finanțelor de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Administrației privind completarea prevederilor OUG nr.35/2024 pentru
asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului, precum și pentru
modificarea și completarea unor acte normative aferente reprezentării statului
în litigiile arbitrale și judiciare internaționale și concesionării proprietății publice
a statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin
introducerea unui paragraf referitor la includerea proiectelor etapizate definite
potrivit art.4 alin.(5) din OUG nr. 36/2023, cât și majorarea în anul 2024, prin
derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 417/2023, a plafonului
privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi
contractate de către unitățile/subdiviziunile administrative-teritoriale, în limita
căruia se pot efectua trageri, până la 5.200 milioane lei, și a plafonului de
contractare până la 3.500 milioane lei.

Totodată, în urma consultărilor cu structurile asociative în cadrul ședințelor
Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale a fost solicitată și agreată
necesitatea prelungirii termenului de depunere a documentațiilor aferente
împrumuturilor contractate în baza prevederilor OUG nr.35/2024 de la
Trezoreria Statului, până la data de 31 octombrie 2024.

MĂSURI PENTRU UTILIZAREA DISPONIBILULUI NECESAR PROIECTELOR FINANȚATE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE:

Având în vedere insuficiența fondurilor publice pentru finanțarea rambursării
cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor
rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse,
precum și a atingerii alocării de fonduri europene în cadrul programelor
operaționale din finanțare europeană, este necesară continuarea reglementării
asigurării unor surse alternative de finanțare a acestor proiecte 2014-2020.
Astfel, prin prezentul act normativ se propune prorogarea atât a termenului de
utilizare temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR, pentru programele operaționale finanțate din fonduri europene
structurale și de investiții aferente perioadei de programare 2014-2020, cât și a
celui de reîntregire, de la finele anului 2024 până la sfârșitul anului 2025.
Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite până la finele anului 2025 din sumele
alocate de la bugetul de stat, potrivit art. 10 lit. a) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 40/2015, cu modificările și completările ulterioare, în limita
alocărilor bugetare, precum și din sumele disponibile existente în contul de
disponibil 57.07.03.60, deschis la Trezoreria Operativă Centrală pe numele
Ministerului Finanțelor, după caz.

Menționăm că, în lipsa adoptării măsurilor incluse în prezentul proiect de act
normativ, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către
autoritățile de management a plăților aferente cererilor de rambursare primite
de la beneficiari și, implicit, nerespectarea prevederilor cadrului legal național
și european, în vederea finalizării proiectelor 2014-2020.

De asemenea, în contextul bugetar actual, luând în considerare disponibilitățile
de fonduri europene primite sub formă de prefinanțare de la Comisia Europeană
pentru programele 2021-2027, precum și estimările de cereri de plată care
urmează să se transmită la Comisia Europeană în anii 2024 și 2025, coroborate
cu estimările de cereri de fonduri ce urmează a fi primite de la autoritățile de
management, este necesară crearea premiselor pentru asigurarea la nivelul
autorităților de management a necesarului de finanțare în vederea onorării
cererilor de prefinanțare/plată/rambursare primite de la beneficiari, inclusiv în
situația indisponibilității surselor de finanțare prevăzute în Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 133/2021, prin identificarea și utilizarea surselor alternative de
finanțare, respectiv utilizarea temporară a fondurilor europene nerambursabile
disponibile aferente PNRR, începând cu data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe, până la finele anului 2025.

Având în vedere că la 31 decembrie 2025 este primul termen de dezangajare
automată a alocărilor de fonduri europene la nivelul Comisiei Europene, este
necesară asigurarea fondurilor necesare implementării proiectelor, în vederea
declarării la Comisia Europeană a cheltuielilor eligibile, care vor fi luate în
considerare pentru evitarea dezangajării și creșterii gradului de absorbție a
fondurilor europene 2021-2027.

De asemenea, în cadrul prezentei ordonanțe sunt descrise atât mecanismul de
utilizare temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente
PNRR, cât și cel de reîntregire a acestora, până la finalul anului 2025.