Update articol:

Proiect Ministerul Finanţelor: Salariile şi sporurile din sectorul bugetar nu vor creşte anul viitor

Salariile de bază, soldele de funcţie, indemnizaţiile şi asporurile de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice nu vor creşte anul viitor, pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare, potrivit unui proiect de Ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor.

Potrivit Notei de Fundamentare, pentru evitarea unor presiuni suplimentare asupra cheltuielilor bugetare în anul 2022 prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

– menținerea în anul 2022 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021;

– prin excepție de la această măsură începând cu anul 2022 personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupațională de funcții bugetare ”Sănătate și asistență socială” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de o majorarea a salariilor de bază cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021;

– menținerea în anul 2022 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

– menținerea în anul 2022 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2021;

– suspendarea aplicării prevederilor în anul 2022 a 26 alin. (4)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare;

– munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător; pentru personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care desfășoară activitate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislația în vigoare în luna iunie 2017, asigurându-se astfel o continuare a măsurilor adoptate în acest sens începând cu anul 2014. Aceste drepturi urmează a se acorda în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivel de ordonator principal de credite. În cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Prin   excepție,  în   perioada   stării de alertă instituită prin hotărâri ale Guvernului,  personalul   de specialitate   din   cadrul   direcțiilor   de   sănătate   publică  poate  beneficia   de   plata  orelor suplimentare;

– neacordarea în anul 2022 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepție, în anul 2022 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară;

– menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2021;

– numărul maxim de posturi finanțat în anul 2022 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare sa fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități;

– pentru a avea un tratament unitar în ceea ce privește plata drepturilor de natură salarială și a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătorești, este necesar ca și plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2021;

– neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare;
– intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind statutul personalului feroviar nr. 195/2020 începând cu anul 2023;
– menţinerea în anul 2022 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2021 a următoarelor drepturi:

a) indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
b)drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1991privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la  1;
c)drepturile prevăzute de Legea nr. 44/1994privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția drepturilor prevăzute la  11;

d)drepturile prevăzute de Legea nr. 49/1999privind pensiile I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare;

e) indemnizațiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f)indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare;

g)indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;

h)cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice prevăzută de Legea nr. 16/2000 privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice, republicată;

j)cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;

k)cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;

l)ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;

m)indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit  4 alin. (2)și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;

n)indemnizațiile și bursele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2006pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, se reglementează ca în anul 2022 indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2021.

Se propune ca prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, și ale art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, cu modificările şi completările ulterioare să se aplice începând cu anul 2023.

Se propune aplicarea în continuare a prevederilor art. 19 lit. b) și c) ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011.

Se propune prorogarea termenului prevăzut la art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 până la data de 31 decembrie 2022  și a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune până la data de 1 octombrie 2023. De asemenea se propune acordarea cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Se propune aplicarea derogărilor de la prevederile art. 29 alin.(5) și art.30 alin.(4) şi (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată, ceea ce înseamnă că declarațiile prevăzute de Legea nr. 69/2010 să se facă exclusiv în ce privește încadrarea proiectului de buget pe anul 2022 și perspectiva 2023-2025 în țintele, obiectivele și prioritățile asumate prin Strategia fiscal – bugetară pentru perioada 2022-2024 și să ateste exclusiv, corectitudinea și integralitatea informațiilor din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, întrucât nu pot fi respectate principiile responsabilității fiscal-bugetare în ce privește respectarea valorii limită pentru soldul structural (obiectivul bugetar pe termen mediu).

Prin derogarea de la prevederile alin.(5) al art.30 din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010 republicată, prim-ministrul și ministrul finanțelor nu vor menționa în declarație abaterile, măsurile și termenele până la care Guvernul va asigura conformitatea cu principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale și strategia fiscal-bugetară.

În anul 2021 s-au făcut pași extrem de importanți în direcția controlării crizei sanitare, însă valul 4, precum și potențialul val  al pandemiei,  viteza de evoluție a virusului, gradul mare de risc, faptul că nu se cunoaște durata menținerii crizei pandemice, au condus la perturbarea stării de normalitate, și au creat dificultăți în desfășurarea activității unor instituții ale administrației  publice centrale.

În contextul celor menționate mai sus este posibilă continuarea stării de alertă și promovarea de măsuri atente de păstrare a distanțării sociale, de respectare a regulilor și măsurilor pentru a preveni infectarea accelerată a populației și colapsul sistemului medical și după 31 decembrie 2021.

Aceasta presupune că organizarea și desfășurarea examenului de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi (SEC) să se realizeze în condiții de siguranță atât pentru participanți, cât și pentru personalul din cadrul Ministerului Finanțelor, ceea ce impune prorogarea termenului până la 31 decembrie 2022.

Astfel, în continuare,  în funcția de conducător al compartimentului financiar-contabil pot fi numite și persoane care nu dețin certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi, iar măsura are drept scop ocrotirea sănătății, integritatea  fizică  a persoanelor care ar trebui să participe la concursul pentru obținerea certificatului de atestare SEC, drepturi prevăzute în Legea Fundamentală – Constituția.

Propunerea are în vedere și asigurarea funcționării adecvate a instituțiilor din administrația publică centrală prin ocuparea posturilor de conducător a compartimentului financiar contabil rămase vacante, în condițiile în care deciziile impuse de evoluția și amploarea pandemiei trebuie să fie luate cu celeritate

Prevederile alin.(2) și alin.(3) se mențin în continuare, astfel că în termen de  6 luni  de la încetarea stării de urgență/alertă persoanele care au beneficiat de această excepție au obligația să dobândească  certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi, în condițiile legii, iar în situația în care nu au obținut certificatul de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi nu mai pot exercita funcția de conducător al compartimentul financiar contabil, raporturilor de serviciu, respectiv de muncă ale acestora fiindu-le aplicabile, după caz, dispozițiile art. 509 – 511, ale art. 519 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 61 lit. d) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Se propune prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2023.

Termenul prevăzut la alineatul (1) al articolului 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2023.

În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2022 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Termenul prevăzut la articolul 11 din Legea nr. 133/2019 pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 15 iulie 2019, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2023.

Termenul de intrare în vigoare prevăzut la articolul 9 din Legea nr. 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescăreşti şi de acvacultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 noiembrie 2020, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2023.

Se propune ca termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările și completările ulterioare, precum și termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, să se proroge până la data de 31 decembrie 2025, inclusiv.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor  – se propun următoarele modificări:

Reducerea plafonului de încadrare ca microîntreprindere, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro.
Alte corelări tehnice, necesare pentru aplicarea modificării propuse
TITLUL IV – Impozit pe venit și TITLUL V – Contribuții sociale obligatorii

În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, oferite de angajatori, angajaților cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie și cele oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie, se propune majorarea plafonului neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii de la suma de 150 lei la suma de 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment, având în vedere că ultima majorare a avut loc în anul 2005 (de la 120 de lei la 150 de lei/persoană/eveniment).

Se propune eliminarea din categoria veniturilor din alte surse a biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou în corelare cu  măsura modificării tratamentului fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate persoanelor fizice, de către angajatori/plătitori, în sensul eliminării exceptării de la plata contribuțiilor sociale obligatorii și includerea în baza de calcul al acestora a valorii nominale a tichetelor cadou acordate de către angajatori/plătitori, potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în alte situații decât cele în care se acordă cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase.

Propunerea are în vedere eliminarea situațiilor constatate în practică de către organele fiscale de control, în sensul în care aceste tichete cadou sunt achiziționate în cea mai mare parte în vederea acordării angajaților societăților de distribuție a mărfurilor, în funcție de vânzările realizate de către aceștia prin îndeplinirea unor obiective sau a unor indicatori de performanță. Având ca motivație promovarea produselor, societățile care acordă tichete cadou stabilesc un sistem de bonusare al angajaților societăților de distribuție prevalându-se de prevederile art.15 alin. (2) din Legea nr.165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare și de prevederile Capitolului X „Venituri din alte surse” din Codul fiscal, potrivit cărora tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relaţii generatoare de venituri din salarii sunt venituri din alte surse. Pentru aceste tichete cadou, societatea care le acordă, declară și plătește doar impozit pe venituri din alte surse, caz în care nu se datorează CAS, iar CASS se datorează doar în situația în care este depășit plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară.

Din analizele efectuate, a reieșit faptul că la nivelul anului 2018 aproximativ 4,2%, dintre societățile care achiziționează tichete cadou în vederea distribuirii, achiziționează aproximativ 70% din totalul tichetelor cadou, iar celelalte societăți, aproximativ 95,8% respectiv 29.938 de societăți, achiziționează restul de 30% din totalul tichetelor.

În cazul societăților care achiziționează 70% din totalul tichetelor cadou, s-a constatat că achizițiile au loc lunar, sumele fiind aproximativ egale pe tot parcursul anului, în timp ce în cazul societăților care achiziționează 30% din tichetele cadou, în cele mai multe cazuri achizițiile au loc în cursul lunii aprilie (sărbătorile Pascale) și respectiv în luna decembrie (sărbătorile de iarnă), respectându-se dispozițiile legale privind acordarea tichetelor cadou.

Din analizele efectuate a rezultat faptul că aceste tichete cadou sunt achiziționate în cea mai mare parte în vederea acordării angajaților firmelor de distribuție a mărfurilor, în funcție de vânzările realizate de către aceștia.

De exemplu, din analiza Declarației informative 205, depusă pentru anul 2018, în cazul unei singure societăți au fost identificate cazuri în care mai mulți angajați ai societății de distribuție au primit anual tichete cadou în valoare de peste 50.000 de lei, de 5 ori mai mare decât salariul obținut la nivelul unui an. O astfel de practică evidențiază în fapt o formă de salarizare disimulată, în scopul evitării plății contribuțiilor sociale obligatorii.

Astfel, în corelare cu revizuirea prevederilor Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, se propune ca regimul fiscal aplicabil tichetelor cadou acordate potrivit legii, să fie cel reglementat la Capitolul III – Venituri din salarii și asimilate salariilor din Codul fiscal.

Pentru implementarea măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, precum și a obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor și stimulentelor fiscale, se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.
Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei lunar, o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.

În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată.

Se propune completarea art. 142 – Venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cu dispoziții exprese care să clarifice faptul că pentru sumele reprezentând dobânzi şi actualizare cu indicele de inflaţie, acordate de instanțele judecătorești sau determinate potrivit legii nu se datorează contribuții sociale obligatorii.
Corelarea măsurilor privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată pentru veniturile din pensii care depășesc suma lunară de 4.000 de lei, cu prevederile Codului fiscal referitoare la calculul, reținerea și declararea obligațiilor.
Astfel, se instituie obligația depunerii Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate (D112), prevăzută la art. 147 din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare de către plătitorii de  astfel de venituri. Concomitent se elimină obligația depunerii de către plătitorii de venituri din pensii a Declarației informative privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și câștigurile/pierderile din investiții, pe beneficiari de venit (D205).

Alte corelări de natură tehnică.

TITLUL VII – Taxa pe valoarea adăugată

Pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor la energia termică, se propune intrarea în vigoare mai devreme a măsurii, respectiv de la 1 ianuarie 2022 și extinderea sferei de aplicare prin includerea, pe lângă populație, și a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus. În același timp, având în vedere impactul bugetar al introducerii cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de energie termică, este necesară limitarea aplicării, doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor.
Totodată, în vederea asanării legislației este necesară abrogarea prevederilor art. IV și V din Legea nr. 196/2021.

Întrucât aplicarea cotei reduse de TVA pentru livrarea de locuințe, conform legislației europene și naționale în domeniu, trebuie să se circumscrie caracterului social, se impune reglementarea posibilității achiziționării cu cota redusă de TVA de 5%, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, reprezentând echivalentul în lei a aproximativ 140.000 euro. Totodată, este necesară instituirea unei pârghii de control, prin introducerea unui Registru în care se înscriu toate tranzacțiile cu locuințe care beneficiază de cota redusă, indiferent de valoare. Pe baza acestui registru se verifică îndeplinirea condiției referitoare la achiziționarea cu cota redusă de TVA de 5% a unei singure locuințe a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.
Concomitent, pentru asanarea legislației și clarificarea dispozițiilor aplicabile, este necesară abrogarea expresă a prevederilor referitoare la aplicarea în timp a art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, având în vedere intervențiile succesive asupra acestuia.

Reglementări fiscale referitoare la educația timpurie – Se propune continuarea măsurii de suspendare a aplicării dispozițiilor art. 25 alin. (4) lit. i^1) – i^2), precum și a celor ale  art. 76 alin. (4) lit. x) și art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, având în vedere faptul că aceste dispoziții nu asigură, în continuare, reguli fiscale suficiente și neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educația timpurie, care să conducă la stabilitate și eficiență legislativă. Perioada propusă pentru suspendare are în vedere necesitatea reglementării elementelor prezentate la Secțiunea „Descrierea situației actuale” din prezenta Notă și asigură, totodată, o perioadă de timp adecvată pentru finalizarea dezbaterii și revizuirii acestora. Suspendarea prevederilor incidente se aplică și pentru contribuabilii cu an fiscal modificat.

Pe perioada suspendării, în cazul cheltuielilor pentru funcționarea creșelor/grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor se stabilește continuarea regimului fiscal aplicabil și pe perioada suspendării reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2021, respectiv de cheltuieli sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal, în limita de 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Sistemul național privind monitorizarea transporturilor de bunuri RO e-Transport

Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, monitorizează transporturile de bunuri pe teritoriul național prin intermediul sistemului informatic pus la dispoziție de către Centrul Național de Informații Financiare, denumit in continuare e-Transport. Procedura de aplicare se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe de Urgență.

Această propunere legislativă are ca scop acoperirea vidului legislativ creat prin abrogarea Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, republicată, cu consecințe directe asupra tuturor categoriilor de taxe și impozite, fiind vizată în mod special reducera GAP de TVA, dar și impozitul pe venit/profit respectiv contribuțiile sociale ce sunt eludate de la plată.

Monitorizarea internă a transporturilor de bunuri, vine să completeze pilonii de bază ai digitalizării administrației fiscale: conectarea AMEF la sistemul informatic ANAF, implementarea facturii electronice și instituirea sistemului SAF-T.

Majoritatea tranzacțiilor comerciale includ componenta de transport a bunurilor. Din experiența instituțională s-a constatat faptul că, verificarea mijloacelor de transport pe timpul deplasării bunurilor, în afara măsurilor operative dispuse, a avut și efect indirect în fiscalizarea bunurilor transportate.

În acest sens, se propune crearea unui sistem informatic numit e-Transport, prin intermediul căruia, contribuabilii să declare anticipat deplasarea bunurilor deținute dintr-o locație în alta, ocazie cu care sistemul va genera o cheie de control (un număr unic) ce va fi preluată pe documentele de transport,  astfel că, în momentul verificărilor efectate de organele abilitate pe căile de transport să se poată verifica declararea transportului în e-Transport.

În prezent, pe baza OMFP 334/2012, ANAF monitorizează transporturile de bunuri provenite din statele membre ale U.E. în principalele puncte de trecere a frontierei. În cadrul acestei proceduri a existat o componentă informatică prin intermediul căruia beneficiarii bunurilor achiziționate intracomunitar aveau la dispoziție posibilitatea de declara anticipat operațiunile comerciale.

Instituirea sistemului de monitorizare a transporturilor de bunuri pe teritoriul național, va fi completată în anul 2023 prin Sistemului informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare de bunuri (SIMTIC), implementat prin fonduri europene, sistem fundamentat pe un concept nou bazat pe: implementarea unei notificări anticipate tranzacției efectuate de către contribuabil, existența unui sistem de camere de luat vederi amplasate în punctele de frontieră rutieră, colectarea și utilizarea datelor de la cântarele CNAIR.

Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale – Reincriminarea unor fapte de evaziune fiscală.

Necesitatea unei astfel de propuneri legislative se canalizează pe aspectul reincriminării faptei constând în reținerea și neplata și incriminarea faptelor de încasare și neplată ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea impozitelor și/sau a contribuțiilor cu reținere la sursă, cu consecința unei mai bune colectări a acestor sume la bugetul de stat, în condițiile în care astfel de pedepse descurajează săvarșirea de noi infracțiuni.

În ceea ce privește termenul de 60 de zile prevăzut în cuprinsul prevederilor art.6^1, menționăm că acesta a fost stabilit ținând cont de următoarele:

Drepturile salariale, cât și impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă sunt plătite de către contribuabili în funcție de disponibilitățile bănești deținute de aceștia, la termenul de scadență reglementat de lege.

Din practica organelor fiscale s-a constatat faptul că, o parte dintre debitori iși efectuează plata obligațiilor fiscale cu o întârziere față de termenul de scadență, motivat de lipsa de lichidități existentă la acel moment. Așadar, din punct de vedere al recuperării creanțelor, riscul fiscal de încasare este ridicat atunci când contribuabilii achită cu întârziere într-un termen mai mare de 60 de zile, întrucât după acest termen există posibilitatea să intre în incapacitate de plată.

Pe de altă parte, prin prevederile Codului de procedură fiscală, statul român a acceptat ca, prin procedura de mediere, organele fiscale să identifice soluția optimă de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv a celor cu stopaj la sursă, precum și termenele la care acestea se vor achita.

Perioada în care se realizează această procedură de mediere este de cel putin 45 de zile de la termenul de scadență, astfel că riscul fiscal la recuperare devine ridicat după o perioadă de 60 de zile de la data scadenței acestor obligații.

În ceea ce privește modificarea art.10 precizăm că aceasta se justifică prin necesitatea aplicării într-un mod unitar a prevederilor Legii nr. 241/2005 și stimularea recuperării la bugetul de stat a sumelor provenite din infracțiuni.

Se reincriminează fapta de reținere și neplată, respectiv se incriminează fapta de încasare şi neplată, ori, după caz, de nereținere sau neîncasare, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuţiilor prevăzute în Anexa. Astfel, pentru a asigura predictibilitatea normei de incriminare, s-au prevăzut expres, în Anexa la proiectul de act normativ, categoriile de impozite și contribuții, supuse regimului de reținere sau încasare și plată sau virare, cu precizarea actului normativ și a articolelor care le reglementează. Limitele pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 5 ani.

Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare – Având în vedere faptul că:

în prezent sunt emise exclusiv pe suport electronic voucherele de vacanță, tichetele sociale pentru sprijin educaţional şi tichetele sociale pentru mese calde,

implementarea unor noi programe sociale pe baza biletelor de valoare pe suport electronic s-a bucurat de succes, chiar și în condițiile în care beneficiarii sunt persoane cu vârsta înaintată sau fără adăpost,

tichetele pe suport electronic reprezintă aproximativ 76% din valoarea totală a biletelor de valoare emise în anul 2020,

95% dintre biletele de valoare pe suport hârtie sunt utilizate în locaţii care sunt dotate cu terminale POS,

totalul tranzacțiilor cu cardul la terminale POS înregistrat în trimestrul II din anul 2020 a fost de 15.68 miliarde lei, în creștere cu 7,2% față de aceeași perioadă din anul 2019,

la sfârșitul lunii iunie 2020, numărul total al cardurilor în circulație în România era de 18.43 milioane, cu 4,1% mai mare față de luna iunie 2019,

bonurile de valoare emise pe suport hârtie sunt manipulate de un număr mare de persoane,

în situația actuală extraordinară, cauzată de pandemia de COVID-19 și riscurile asociate acesteia, pentru a nu pune în pericol sănătatea populației a fost recomandată efectuarea plăților fără numerar, prin mijloace moderne de plată, precum cardurile sau plățile online,

utilizarea cât mai extinsă a cardurilor reprezintă o soluție a cărei eficiență este dovedită în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale și care astfel asigură, implicit, creșterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat,

acordarea biletelor de valoare pe suport electronic unui număr cât mai mare de beneficiari va conduce la creșterea rețelei de acceptare, inclusiv în mediul rural, fapt care va impacta pozitiv și numărul de plăți făcute cu alte tipuri de carduri și pe cale de consecință, va constitui o măsură în plus în combaterea fraudei fiscale, prin stabilirea trasabilității fluxurilor bănești,

există riscul ca acordarea tichetelor cadou, altor categorii de beneficiari decât salariaților proprii, să se transforme într-o formă de salarizare disimulată,
în practică, au fost constatate dificultăți în ceea ce privește aplicarea prevederilor referitoare la tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou altor categorii de beneficiari decât salariaților proprii, pentru campaniile de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă şi publicitate,

prin proiectul de act normativ sunt aduse modificări și completări Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, care vizează, în principal, următoarele aspecte:

-emiterea biletelor de valoare exclusiv pe suport electronic,
-abrogarea dispozițiilor privind emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie,
mențiunile necesare a fi înscrise sau stocate, pe suportul electronic al biletelor de valoare, pentru ca acestea să fie valabile,
-sunt modificate, în vederea unei mai bune aplicări, prevederile art. 28 alin.(1) lit. h) potrivit cărora constituie contravenție comercializarea de către salariaţi şi/sau de către unităţile de alimentaţie publică, magazinele alimentare, cantinele-restaurant, bufetele sau orice alte tipuri de unităţi care comercializează produse alimentare, cu care unităţile emitente au contractat prestarea serviciilor respective, a tichetelor de masă contra unor produse, altele decât cele alimentare, în sensul eliminării trimiterii la categoria salariaților, ținând cont de faptul că, la art.28 alin.(1) lit. g) este reglementată o contravenție cu un conținut similar, respectiv fapta de a comercializa oricare dintre tipurile de bilete de valoare contra unei fracţiuni de preţ sau a altor bunuri/servicii decât cele stabilite prin lege.
-sunt stabilite dispoziții tranzitorii care prevăd că:
–        biletele de valoare pe suport hârtie, emise până la data de 31 ianuarie 2022, își mențin valabilitatea până la expirarea datei de valabilitate înscrise pe acestea,

–        începând cu data de 1 februarie 2022, autorizațiile de funcționare ca unități emitente de bilete de valoare pe suport hârtie își pierd valabilitatea, urmând ca aceste unități să rămână responsabile atât față de unitățile care acceptă bilete de valoare, cât și față de angajatorii cu care au încheiat contracte, astfel fiind asigurată respectarea tuturor obligațiilor ce decurg din contractele încheiate în cazul biletelor de valoare pe suport hârtie aflate în termenul de valabilitate.

Se precizeză faptul că, în acord cu dispozițiile art.58 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevederile care vizează modificarea art.25 și 26 din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, intră în vigoare la data de 01  ianuarie 2022.

La art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021 sunt prevăzute plafoanele maxime pentru energia electrică și gazele naturale ce pot fi facturate către anumiți clienți finali, care reprezintă prețul final facturat ce include valoarea componentei de preț al energiei electrice, respectiv valoarea componentei de preț al gazelor naturale, fără o mențiune clară cu privire la faptul că aceste valori nu cuprind TVA. În vederea asigurării comparabilității datelor prevăzute la art. 7, articol ce stabilește modalitatea de calcul a compensației acordate de la buget ca diferență între prețul mediu și plafoanele maxime ale componentelor de preț al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și pentru eliminarea oricăror neclarități și interpretări neunitare a prevederilor, este necesară reglementarea faptului că respectivele componente de preț nu includ TVA.

Totodată, pentru unitate terminologică și evitarea unor interpretări eronate este necesară utilizarea acelorași termeni în cadrul alin. (1) și (2) lit. b) de la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului 118/2021, motiv pentru care la art. 6 alin. (2) lit. b) se propune înlocuirea sintagmei „prețul de vânzare al gazelor naturale” cu sintagma „componenta de preț al gazelor naturale”.

De asemenea, se impune introducerea unei clarificări cu privire la natura compensației prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului 118/2021 din perspectiva TVA, respectiv faptul că aceasta nu este considerată o subvenție legată direct de preț și, prin urmare, nu se include în baza de impozitare a TVA.

Se propune clarificarea intenției de legiferare, la nivel de legislație primară, cu privire la coordonatele de aplicare  al impozitului prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr. 259/2021, respectiv aspectele care privesc declararea și plata acestuia, inclusiv bugetul la care se face venit.

Prin urmare, se propune ca impozitul prevăzut la art. II alin. (1) din Legea 259/2021 să se facă venit la bugetul de stat și să se declare și să se plătească de contribuabilii care au această obligație, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează acest impozit.

Se impune instituirea unor măsuri urgente pentru întărirea capacității de urmărire și colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrările de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor în sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021.

Se propune:

–        modificarea modalității de finantare a cheltuielilor aferente proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” reprezentat actualmente de subvenții de la bugetul statului să revină ANCPI, pentru a se asigura de urgență capacitate maximă operaţională şi financiară Agenției Naționale, în conformitate cu cele mai bune practici europene pentru funcționarea agențiilor de cadastru și carte funciară;

–        detalierea modalității de finanțare a cheltuielilor aferente proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, de ramabursare a contravaloarii contribuției din fonduri europene;

–        reglementarea includerii activităților prevăzute în cadrul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, și care nu au fost finalizate în perioada de eligibilitate în Programul național cadastru și carte funciară, care se derulează până la finalizarea înregistrării sistematice a imobilelor la nivelul întregii țări și a faptului că acestea vor fi finanțate din veniturile proprii ale Agenției Naționale.

Se propune transferarea gestionării proiectului “Centrul Dâmbovița” la nivelul autorităţii publice iniţial responsabile, respectiv Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, caz în care resursele alocate acestui proiect ar fi comparabil mai mici față de situația actuală în care proiectul ar trebui gestionat de către Ministerul Finanțelor.

Se propune prorogarea până la 1 ianuarie 2023 a datei de intrare în vigoare a Legii nr. 154/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice,

Se propune completarea art. 1 și 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, in sensul includerii și a Curții de Conturi între instituțiile care își stabilesc normative proprii de cheltuieli.

Având în vedere faptul că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse preia posturi și personal de la două ministere, iar salarizarea personalului celor două ministere este diferită, se impune introducerea unei dispoziții care să asigure egalitatea în drepturi a personalului M.F.T.E.S.

Având în vedere domeniile de activitate gestionate de minister prin direcțiile județene, este necesar ca acestea să se regăsească inclusiv în denumirea structurilor ce vor funcționa în subordinea sa.

Stimularea natalității prin susținerea familiilor trebuie să devină un obiectiv național și o prioritate pentru Guvern. Statul trebuie să-și asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupun întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității.

Acest lucru va asigura concordanța utilizării acelorași formule de exprimare și reflectarea domeniilor de activitate ale ministerului, evitându-se astfel orice alte dificultăți de percepție atât la nivelul celorlalți parteneri instituționali, cât și a societății, în general, sau a potențialilor beneficiari, în particular.

Pe cale de consecință, având în vedere necesitatea reflectării activității privind problematica familiei și atribuirea gestionării acesteia în sarcina unor structuri dedicate ale noului minister se impune schimbarea denumirii „direcție de tineret” cu cea de „direcție pentru familie și tineret”.

Se reglementează neactualizarea cu rata medie anuală a inflaţiei a pensiilor de serviciu, pensiilor militare de stat reglementate de Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu completările ulterioare, Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare și Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, precum și drepturile reglementate de Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale  împotriva COVID-19, cu modificările și completările ulterioare.

Având în vedere că, începând cu data de 1 ianuarie 2022 valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilită la suma de 2.550 de lei, ceea ce ar însemna ca punctul de amendă să fie 255 de lei, adică cu aproape 50% mai mult, considerăm că este necesar ca și în cursul anului 2022 să fie luată o măsură temporară de stabilire a unei valori fixe a punctului amendă. În context, se propune completarea articolului 98 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Neadoptarea acestor măsuri, în regim de urgență, putând avea consecinţe negative, în sensul că ar genera:

– un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând sustenabilitatea finanţelor publice,

– riscul nerespectării recomandării Comisiei Europene stabilită în cadrul procedurii de deficit excesiv declanșată pentru România,

– riscul întârzierii adoptării bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, afectând posibilităţile de finanţare a acţiunilor de limitare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 precum și a reformelor și investițiilor din Programul Național de Redresare și Reziliență,

– imposibilitatea ocupării temporare a postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, aspect de natură să influenţeze negativ activitatea entităţilor publice, întrucât s-ar afla în  imposibilitate de a înregistra în contabilitate operaţiunile patrimoniale de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, a veniturilor şi cheltuielilor, de a afectua plăți și de a întocmi situaţiilor financiare şi de elaborarea şi fundamentarea proiectului bugetului instituţiei,

Neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanțare suplimentar de 95,1 miliarde lei, cu impact asupra deficitului bugetului general consolidat de  6,2% din produsul intern brut în anul 2022, afectând sustenabilitatea finanțelor publice.

Neadoptarea măsurilor fiscale ar determina o reducere a veniturilor bugetare în anul 2022 de 6,0 miliarde lei, reprezentând 0,5 % din produsul intern brut în anul 2022.

 

BVB | Știri BVB

DAFORA SA (DAFR) (09/12/2022)

Numire auditor financiar - auditare situatii financiare 2022-2023

BITTNET SYSTEMS SA BUCURESTI (BNET) (09/12/2022)

Semnarea unui contract de investitie cu Dataware Consulting SRL

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (09/12/2022)

VAN la data 30 Noiembrie 2022

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (09/12/2022)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (09/12/2022)

Structura actionariat la data de 30 noiembrie 2022