Guvernul propune reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale, potrivit proiectului Ordonanţei de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

De asemenea, proiectul de ordonanţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare, publicat luni de Ministerul Finanţelor, prevede o reducere cu 10% a cheltuielilor cu bunurii şi servicii în instituţii publice, interdicţia ca acestea să achiziţioneze autoturisme, mobilier şi birotică, dar şi oprirea angajărilor la stat, cu unele excepţii.

Toate măsurile prevăzute ar urma să ducă la o reducere cu 5,33 miliarde de lei a cheltuielilor de la buget, conform Notei de Fundamentare a proiectului.

Vezi aici documentul: proiectOUGcompletareactenormative_08052023

De asemenea, se propune ca, în anul 2023, Guvernul să aprobe lunar limite de credite de angajament și credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanțați integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale respectiv deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate.

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune măsurile necesare, în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul ”Bunuri și servicii”, exclusiv sumele nerepartizate, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit Notei de Fundamentare, autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, inclusiv activităților finanțate integral din venituri proprii înființate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în
leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.

În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale.

Pentru posturile pentru care s-a desfășurat proba scrisă a concursurilor sau examenelor sau, după caz, proba practică, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată.

Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, funcțiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii.

Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, au obligația de a dispune modificarea fișelor de post în urma unei analize temeinice a atribuțiilor din fișa postului care să fie corelate cu domeniul în care există titlul de doctorat, astfel încât, potrivit legii, să rezulte îndeplinirea condiției desfășurării activității în domeniul pentru care persoana deține titlul.

Prin prezentul proiect se propune ca, prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ale art. 21 alin. (7) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, sumele reținute în proporție de 10%, să nu fie repartizate în semestrul II, urmând ca acestea să fie anulate cu ocazia primei rectificări bugetare din anul 2023. De asemenea, se propune ca economiile înregistrate în execuția bugetară la nivelul primului trimestru pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat să fie anulate cu ocazia primei rectificări bugetare.

Se propune ca prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (9) și (10) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, ordonatorii principali de credite să efectueze virări de credite bugetare și credite de angajament între programe pe tot parcursul anului, peste limita prevăzută, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cu modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3/xx/27 “Fișa programului bugetar”.

Prin prezentul proiect se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 133/2019 până la data de 1 ianuarie 2024.

Se propune ca, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile alin. (5) și alin. (7) ale art. 374 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, persoanele și durata activității desfășurate în regim de telemuncă se stabilesc de către conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, nemaifiind necesar acordul angajaților.

Se propune ca, în situația în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziție Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.

Se propune prelungirea termenului prevăzut la art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2021, cu modificările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2023.

Se propune ca, în anul 2023, angajații din cadrul autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de subordonare și de finanțare, să poată exercita cel mult două mandate de membru al consiliului de administrație și/ sau de membru al consiliului de supraveghere în întreprinderi publice al căror sediu se află pe teritoriul României.
De asemenea, se propune ca restricțiile instituite prin proiectul de act normativ, în ceea ce privește, achizițiile de mobilier, aparatură birotică și autoturisme, să se aplice și operatorilor economici prevăzuți la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativteritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, cu modificările și completările ulterioare.

Se propune reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcțiilor de demnitate publică din cadrul administrației publice centrale.

Din aprilie 2020 România se află în procedură de deficit excesiv (PDE), întrucât deficitul bugetar (în termeni ESA) a depășit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC). În iunie 2021, Consiliul a emis o recomandare României pentru a pune capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind țintele de deficit ESA la 8,0% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 și 2,9% din PIB pentru 2024. Începând cu anul 2021, deficitul bugetar a intrat pe o traiectorie de ajustare în linie cu recomandarea Consiliului, dar se află încă la un nivel foarte ridicat. Atingerea țintelor de deficit pentru perioada 2023-2024 contribuie în același timp la diminuarea dezechilibrelor macroeconomice – scăderea inflației, implicit a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial și de cont curent al balanței de plăți, precum și la stabilitatea cursului valutar.

Necesitatea menținerii angajamentului de consolidare fiscală și în perioada următoare reprezintă totodată o condiție pentru absorbția fondurilor europene din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Astfel, regulamentul european privind MRR prevede printre altele că, dacă se constată că un stat membru nu a implementat măsurile eficiente pentru corectarea deficitului excesiv (cu excepția cazului în care este identificată existența unei recesiuni economice severe), Consiliul decide, în conformitate cu Tratatul de funcționare a UE (TFUE) și la propunerea CE, suspendarea totală sau parțială a plăților din cadrul MRR. Potrivit regulamentului MRR, suspendarea se aplică cererilor de plată depuse după data deciziei Consiliului de întrerupere a acestora și va fi supusă unui maxim de 25% din valoarea angajamentelor (sau 0,25% din PIB nominal, în funcție de indicatorul cu cea mai redusă valoare). În cazul nerespectării persistente a angajamentelor din cadrul PDE, ponderea plăților suspendate poate depăși procentele menționate anterior.

Consolidarea bugetară în parametrii asumați este cu atât mai importantă cu cât implementarea investițiilor din MRR necesită crearea unui spațiu fiscal suplimentar semnificativ, în condițiile în care proiectele aferente componentei de împrumut a MRR impactează deficitul bugetar.

Adoptarea măsurilor care să asigure continuarea ajustării deficitului bugetar este esențială în contextul în care se prefigurează o decelerare economică în acest an, în linie cu încetinirea anticipată la nivelul UE – principalul partener comercial al țării noastre. De altfel, reducerea creșterii economice s-a și materializat în primele luni, reflectată de dinamica indicatorilor economici cu frecvență lunară. Concretizarea riscurilor negative aferente unei încetiniri a activității economice peste așteptări – cu impact nefavorabil asupra dinamicii veniturilor bugetare, este susținută și de publicarea celor mai recente date privind PIB nominal în 2022, care a înregistrat o valoare mai redusă decât cea prognozată. Astfel, datele INS relevă o valoare de 1409,8 mld lei, față de nivelul de 1427,3 mld lei estimat la începutul anului. Suplimentar, prognozele actuale prevăd că nivelul ridicat al ratelor dobânzilor globale va persista, generând riscuri pentru o creștere economică modestă pentru o perioadă mai lungă de timp. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor, până la un nivel care să permită respectarea țintelor de deficitul bugetar asumate de către Guvernul României, și astfel să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar cu consecințe negative asupra performanțelor economice ale României.