- Investitorii în ETF-uri locale se apropie de 100.000. Bursa începe să devină un fenomen de masă
- Replicarea manuală a indicelui BET versus investiția într-un ETF: peste 6.000 de lei față de doar 58,52 lei, plus diferențe de costuri și efort de administrare
- În cinci ani, piața ETF-urilor locale ar putea fi de câteva ori mai mare
Fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) reprezintă o oportunitate de democratizare și diversificare a investițiilor, facilitând accesul investitorilor individuali la piețe financiare, indici bursieri, sectoare economice, obligațiuni și alte clase de active, prin instrumente transparente și, în multe cazuri, cu costuri competitive.
Prin proiectul „ETF-urile și noua generație de investitori: oportunități, performanță și viitorul investițiilor pasive în România”, Financial Intelligence își propune să contribuie la informarea investitorilor, la dezvoltarea pieței ETF-urilor și la stimularea dialogului privind oportunitățile și provocările investițiilor pe piețele românești și internaționale.
În cadrul acestui proiect, Financial Intelligence publică un interviu cu Răzvan Pașol, CEO Patria Asset Management, despre evoluția interesului investitorilor români pentru ETF-uri, profilul noii generații de investitori, preferințele pentru instrumentele locale și internaționale și perspectivele de dezvoltare a pieței din România.
***
Dacă ar fi să comparați piața ETF-urilor din România de la momentul lansării primului ETF cu cea din 2026, care sunt cele mai importante schimbări?
Răzvan Pașol: Primul ETF din România, actualul ETF BET Patria – Tradeville, a fost lansat în anul 2012. Piața de capital din România a evoluat semnificativ de atunci. Valoarea medie zilnică în Euro a tranzacțiilor cu acțiuni pe piața principală a bursei din București (BVB) a crescut de peste trei ori, de la 6,7 milioane Euro în 2012 la 22,3 milioane Euro în 2026, de exemplu. Iar capitalizarea totală a pieței principale a BVB a crescut de aproape șase ori, de la 22,1 la 129,6 miliarde Euro în același interval.
Aș mai remarca un lucru interesant: 13 din cele 20 de companii incluse astăzi în indicele principal BET al BVB nu erau listate la bursă în 2012: Romgaz, Hidroelectrica, Electrica, DIGI, Medlife, Nuclearelectrica, etc. Iar creșterea cumulată a indicelui BET de la momentul listării primului ETF la bursă, în 29 august 2012, până în prezent este de +621%.
Toate aceste performanțe au atras un număr în creștere de persoane la BVB: bursa numără în prezent aproximativ 300 de mii de conturi de tranzacționare, de la aproximativ 80 de mii de conturi la finalul anului 2012.
Cum a evoluat ETF BET Patria-TradeVille în ultimii ani din perspectiva activelor administrate, a numărului de investitori și a intrărilor de capital? Care a fost principalul motor al creșterii?
Răzvan Pașol: Patria Asset Management a preluat administrarea ETF BET Patria – Tradeville în martie 2021. La acel moment, primul ETF românesc înregistra un activ de numai 16,1 milioane lei, după peste opt ani de existență. Astăzi, activul fondului este de 1,70 miliarde lei, reprezentând o creștere de 105 ori. Conform anlizelor noastre, fondul este astăzi cel mai mare ETF înființat în întreaga regiune a Europei Centrale și de Est.
Numărul de investitori în fond a crescut semnificativ, la rândul lui, de la 1.641 la sfârșitul lunii martie 2021 la 52.312 la finalul lunii septembrie 2026 (o creștere de peste 30 de ori). Mi se pare relevantă și creșterea deținerii medii pe investitor în fond, de la 10.286 la 30.419 lei în același interval.
Ar mai fi interesant de precizat și faptul că ETF BET Patria – Tradeville este unul dintre cei mai lichizi emitenți de la BVB. Fondul a depășit recent 1 miliard de lei ca valoare a tranzacțiilor la bursă în ultimul an, atingând 1,05 miliarde lei la 26 octombrie 2026. Această valoare îl poziționează pe locul 7 în topul celor mai lichizi emitenți la bursa din București, luând în calcul toate cele 362 de emisiuni de acțiuni și unități de fond listate pe toate piețele BVB.
Sunt mai multe motive pentru acest succes. Pe plan global vedem un val major de interes pentru ETF-uri în ultimii ani. Activele fondurilor de tip ETF au crescut la nivel global de la 10.1 la trilioane de dolari la finalul lui 2021 la 23,9 trilioane de dolari la finalul lunii septembrie 2026, conform celor mai recente estimări. Investitorii caută din ce în ce mai mult produse simple, care dau acces la performanțele bursei fără complicații; în plus, practica a arătat că strategiile pasive de investiții, de tipul replicării unui indice bursier, sunt mai performante pe termen lung decât strategiile active.
Și investitorii din România au inclus ETF-urile locale în număr din ce în ce mai mare în portofoliul propriu de investiții. Conform unei analize pe care am realizat-o recent, investitorii în ETF-uri locale reprezentau aproximativ 26% din numărul total de investitori în fonduri de acțiuni deschise românești; în 2021 acest procent era de 8%.
Un al doilea motiv îl reprezintă performanțele acțiunilor listate la BVB. Randamentul cumulat al investiției în ETF BET Patria – Tradeville a fost de 176,1% în ultimii trei ani, ceea ce îl poziționează în topul performanței fondurilor de investiții deschise din România.
Nu în ultimul rând, strategiile noastre de educație financiară, informare a publicului investitor și promovare a segmentului ETF-urilor în România au avut un rol hotărâtor.
Cine este investitorul care cumpără astăzi ETF-uri în România? Cum s-a schimbat investitorul român de la lansarea ETF BET Patria-TradeVille până astăzi?
Răzvan Pașol: Mă bucur să spun că nu mai vorbim de un singur profil de investitor în ETF-uri. Astăzi numărul investitorilor în toate ETF-urile locale se apropie de 100 de mii (86 de mii luna trecută). Spunem că bursa este deschisă oricui, pentru că de creșterea și profiturile celor mai importante companii românești se poate bucura oricine, printr-o investiție la bursă.
Prin urmare, astăzi vedem multe tipuri de persoane care investesc la bursă, cu vârste, niveluri de economii, experiență și studii, obiective și toleranță la risc foarte diferite. Bursa încetează să fie un domeniu opac, perceput ca fiind accesibil doar unui segment restrâns de specialiști, și este pe cale să devină un fenomen de masă, așa cum se întâmplă în multe țări.
Dacă ar fi totuși să remarcăm o evoluție la nivel de investitori, atunci cred că cei de azi sunt mai bine informați și mai educați în ceea ce privește banii lor. În 2012 sursele de informare despre investițiile la bursă din România erau mult mai puține și mai puțin dezvoltate decât în prezent – iar aici rolul siteurilor financiare precum financialintelligence.ro este important.
Tot mai mulți români investesc în ETF-uri internaționale pe S&P 500, Nasdaq sau MSCI World. De ce ar alege un investitor un ETF pe BET și ce loc ar trebui să aibă România într-un portofoliu diversificat?
Răzvan Pașol: Am făcut o analiză recentă chiar pe această temă. Randamentul mediul anual al indicelui american S&P 500, ajustat pentru inflație, este de 7%; iar randamentul mediu anual al indicelui românesc BET, ajustat pentru inflație la rândul lui și calculat pe ultimii zece ani, a fost de 16% (ambele valori includ și impactul dividendelor).
Răspunsul la întrebare este simplu: o economie emergentă, cum este cea a României, poate oferi randamente mai mari decât o economie mai mare și mai stabilă, precum cea a Statelor Unite. În plus, ca investitor român, este mult mai ușor să investești în economia pe care o cunoști, în companii românești al căror client ești sau pe care le cunoști mai bine.
Desigur, cu randamente mai mari vin și riscuri mai mari. Cred că varianta ideală este o combinație a celor două abordări din întrebare. Diversificarea georgrafică, prin investiții în acțiuni sau ETF-uri din mai multe țări, poate fi o metodă bună de reducere a riscurilor.
De ce ar cumpăra un investitor ETF BET Patria-TradeVille în loc să își construiască singur un portofoliu cu principalele companii din BET? Care este avantajul concret?
Răzvan Pașol: ETF-urile au avantajul de a simplifica procesul de investiție și de a rezolva problema alegerii acțiunilor individuale pentru investiție, a ponderii fiecăreia în portofoliu, sau a indentificării momentelor de cumpărare și de vânzare.
Sigur, un investitor poate alege replicarea manuală a indicelui BET. Dar investiția minimă pentru această strategie este puțin peste șase mii de lei, față de o investiție minimă de 58,52 lei în ETF BET Patria – Tradeville în momentul în care scriu aceste rânduri (7% din cei șase mii de lei ar rămâne nealocați în cazul replicării manuale).
Replicarea manuală presupune și eforturi mai mari, comisioane de tranzacționare mai ridicate și așa mai departe (un ETF are, însă, și costuri de operare de care trebuie ținut cont).
Care sunt indicatorii pe care un investitor ar trebui să-i analizeze înainte de a cumpăra un ETF?
Răzvan Pașol: Cred că înainte de a analiza indicatori, orice persoană ar trebui să își facă un mic profil propriu de investitor, analizând, de exemplu, așteptările, obiectivele, nivelul de experiență și de studii, toleranța la risc, durata investiției. Pornind de la acesta, se pot alege unul sau mai multe ETF-uri care corespund obiectivelor vizate; desigur, există și varianta unui ETF general, care urmărește indicele principal al unei burse, cel puțin pentru început.
Mai departe, sunt câțiva indicatori care pot fi evaluați. Dimensiunea unui ETF este importantă, de exemplu, pentru a stabili succesul acestuia în rândul investitorilor. Performanțele (câștigurile pentru investitori) sunt importante și ele, dar nu la modul absolut, ci ca o măsură a capacității ETF-ului de a genera creșteri (de ce spun acest lucru? pentru că performanțele anterioare nu reprezintă o garanție a câștigurilor viitoare, iar performanța ETF-urilor este strâns legată de performanța indicilor urmăriți).
Un alt parametru de interes pentru unii investitori este costul total de operare al unui fond (numit și TER, sau Total Expense Ratio). Acesta arată procentul din activul total plătit anual furnizorilor de servicii pentru a face posibilă funcționarea fondului: societatea de administrare, depozitarul fondului care păstrează în siguranță activele, intermediarii care realizează tranzacțiile la bursă, participantul autorizat (furnizorul de lichiditate la bursă), furnizorul licenței pentru indicele urmărit, auditorul fondului, piața care asigură tranzacționarea fondului, autoritatea de reglementare, etc.
Însă costul de operare trebuie analizat în contextul performanțelor: două ETF-uri cu strategii similare pot avea costuri totale diferite; dar e foarte posibil ca ETF-ul cu costul mai mare să aibă performanța anuală netă, după costuri, mai mare la rândul ei. Un cost mai mic nu generează, automat, o performanță finală mai bună.
Cum se poate acest lucru? Prin performanța administrării. Există un indicator pe care investitorii îl neglijează, iar cei mai mulți administratori de ETF din România nici nu îl fac public: eroarea de compoziție. Aceasta se calculează zilnic și arată performanța administrării unui ETF care urmează un indice. Formula de calcul este suma a abaterilor ponderilor acțiunilor din portofoliul ETF-ului față de ponderile acelorași acțiuni din structura indicelui urmărit (abaterile se iau în calcul fără semn – cele pozitive nu se compensează cu cele negative).
Legislația permite o valoare maximă de 15% a erorii de compoziție. Conform unei analize realizate luna aceasta, ETF BET Patria – Tradeville a înregistrat o medie zilnică de 0,25% în ultimul an, de 60 de ori mai redusă decât limita maximă permisă; de altfel, pentru principalul nostru ETF, valoarea indicatorului a fost chiar 0,00% în 108 zile din ultimul an și între 0,01% și 0,05% în alte 104 zile (valoarea nu poate fi menținută permanent la 0,00%, fiind afectată de unele evenimente precum distribuția de dividende de către emitenți, ajustarea ponderilor acțiunilor în indice de către BVB, etc).
Există riscul ca simplitatea ETF-urilor să fie confundată cu lipsa riscului? Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac investitorii români când cumpără ETF-uri?
Răzvan Pașol: Eu sper că nu există acest risc. Nu trebuie să confundăm nivelul de complexitate al unui produs financiar cu nivelul său de risc; cele două caracteristici evoluează în mod independent. Putem avea produse simple cu riscuri ridicate (un ETF pe companii din tehnologii de vârf incipiente, de exemplu), sau produse complexe cu riscuri scăzute (strategii complexe de investiții în opțiuni, cu risc controlat).
Cred că posibilele greșeli ale investiției în ETF-uri sunt greșeli aplicabile investiției la bursă în general. O primă greșeală este un orizont de timp prea scurt. Investiția la bursă se realizează pe termen lung, de minim 3-5 ani de zile; pe termene scurte bursa poate înrgistra oscilații mari sau scăderi.
Mai departe, o altă greșeală este o investiție prea agresivă la bursă; în acțiuni, ETF-uri sau fonduri de acțiuni ar trebui plasat doar un procent confortabil din economiile totale, nu valoarea integrală a acestora; iar procentul ar trebui estimat în urma analizei profilului propriu de investitor, de care scriam mai sus.
Mai sunt și greșeli făcute de cei care își asumă riscuri excesive, investind în 1-2 acțiuni individuale în locul unui portofoliu (sau unui fond) diversificat; sau de cei care cad în capcana fraudelor, în lipsa unei minime analize atunci când aleg un intermediar sau un produs financiar.
La nivel global vedem ETF-uri pe aproape orice – obligațiuni, aur, Bitcoin, tehnologie, AI, apărare. Ce ETF-uri lipsesc în România și ce produse noi ar putea lansa Patria Asset Management?
Răzvan Pașol: Piața noastră de capital a făcut pași importanți în ultimii ani, dar mai are un drum de parcurs până la maturizare. Structura de emitenți disponibili la BVB nu permite foarte multe ETF-uri sectoriale, de exemplu; dacă am vrea să facem un ETF sectorial în domeniul tehnologiei sau apărării la BVB, nu am găsi suficiente companii listate disponibile din aceste domenii pentru a asigura o diversificare corespunzătoare.
Avem, totuși, câteva idei foarte interesante de diversificare a activității noastre. Lucrăm deja la ele și vom veni cu noutăți la momentul potrivit.
Unde vedeți piața ETF-urilor din România peste cinci ani?
Răzvan Pașol: Astăzi avem în România 1,4 milioane de investitori în fonduri deschise de investiții, 300 de mii de conturi de tranzacționare la bursa din București și aproape o sută de mii de investitori în ETF-uri locale. Însă populația activă a României este în jur de 8 milioane de persoane.
Îmi doresc să văd o continuare a dezvoltării cantitative a pieței de capital locale. Însă aceasta nu se poate realiza decât prin continuarea salturilor calitative. Mă refer la creșterea gamei de companii listate la BVB, la creșterea tipurilor de ETF-uri locale disponibile investitorilor români, la modalități mai simple și mai eficiente de investire în acțiuni și un fonduri, la dezvoltarea inițiativelor de educație financiară pentru investitori.
Suntem pe un drum bun astăzi. Dacă îl urmăm în continuare, sperând că economia României și contextul economic și politic global nu înregistrază crize majore, avem șanse să vedem în cinci ani o piață a ETF-urilor locale de câteva ori mai mare din punct de vedere cantitativ și mult mai bogată din punct de vedere calitativ.
| Știri BVB