Update articol:

Renovarea energetică aprofundată a clădirilor poate conduce la reducerea consumului de energie cu cel puțin 60% (analiza)

Renovarea energetică aprofundată a clădirilor poate conduce la reducerea consumului de energie cu cel puțin 60%, conform datelor Comisiei Europene.

Mai ales în contextul crizei energetice cu care ne confruntăm, aceasta reprezintă cea mai eficientă metodă pentru diminuarea facturilor la utilități, potrivit unei analize publicată de România Eficientă.

În România, avem peste 10.000 de locuințe și peste 10 milioane de metri pătrați de clădiri de birouri, centre comerciale, spații industriale etc. certificate drept „verzi”.

„Dacă ne raportăm la municipiul București, probabil că aproximativ 35% din spațiile de birouri sunt toate clădiri verzi. Într-un interval foarte scurt am reușit să ne aliniem cumva la cerințele europene. Față de alte state mult mai dezvoltate, am fost mai receptivi”, a declarat Andrei Botiș, președinte al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC).

Deși s-a făcut un progres enorm, piața construcțiilor sustenabile este încă la început.

„Pe partea de birouri și clădiri comerciale, piața este oarecum stabilă: cine construiește, construiește verde. În schimb, pe partea de locuințe, este un gol imens încă”, a adăugat acesta.

Standardul nZEB (clădire cu un consum de energie aproape zero – n.r.) devenit obligatoriu de la începutul acestui an pentru orice tip de clădire nouă, inclusiv locuințe, va regla lucrurile pe zona de construcții noi, care vor trebui să se adapteze normelor obligatorii de sustenabilitate.

Totusi, încă nu există suficientă claritate cu privire la noul standard, dar se fac progrese atât la nivel de experți, cât și la nivelul înțelegerii în piață.

“Avem nevoie de proiecte pilot care să încurajeze creșterea numărului clădirilor renovate la standarde nZEB. Nu în ultimul rând, avem nevoie de beneficiari care să înțeleagă utilitatea lor și care la rândul lor să aibă un comportament ecologic și îndreptat spre decarbonarea pe care cu toții ne-o dorim”, a declarat deputatul Oana-Marciana Özmen, secretar al Comisiei pentru industrii și servicii.

Intr-o locuință de tip nZEB, necesarul de energie este de până la 112 kWh/metru pătrat (mp)/an, în timp ce consumul de energie finală pentru o locuință obișnuită din România este cuprins între 150 şi 400 kWh/mp/an, peste 60% din acest consum total fiind destinat pentru încălzirea locuinței. Totodată, potrivit legislației actuale, în cazul unei clădiri nZEB, sursele regenerabile de energie trebuie să asigure cel puțin 30% din consum.

Dacă pentru construcțiile noi normele europene impun standarde de sustenabilitate tot mai ridicate, pentru parcul de clădiri existent, format în cea mai mare parte din clădiri vechi și ineficiente, renovarea aprofundată și durabilă reprezintă soluția pentru a le aduce la standarde ridicate de eficiență energetică.

„Aproximativ 97% din fondul de clădiri al UE este considerat ineficient din punct de vedere energetic, iar 75% până la 85% din acesta va fi încă utilizat în 2050. Numai clădirile rezidențiale reprezintă aproximativ două treimi din consumul final de energie în clădirile din Europa. Rata actuală de renovare a clădirilor existente în UE este de aproximativ 1%-2% din fondul de clădiri. Rata de renovare a clădirilor nerezidențiale este, de asemenea, mult mai mică decât cea necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, potrivit datelor publicat pe platforma MDPI.com (sursa, AICI).

infografic august 2020

Renovările în România, superficiale și fără accent pe sănătatea ocupanților

Dacă analizăm situația din România, „în prezent, în sectorul rezidențial mai puțin de 5% din fondul de clădiri a fost reabilitat termic și eficientizat energetic, în ciuda faptului că o astfel de lucrare ar duce, în medie, la economii de energie de peste 50%. România deține un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică și consolidare seismică, cu accent pe intervenții care să asigure atât creșterea performanței energetice, cât și stabilitatea structurală și funcțională, din perspectiva unei abordări integrate care să asigure tranziția către un parc imobiliar verde și rezilient, ce conservă valorile culturale și care să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie” – arăta Guvernul, în draftul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) publicat în acest an.

Guvernul mai arată ceva foarte important: calitatea slabă a renovărilor clădirilor efectuate până acum:

„Cu finanţare şi co-finanţare redusă şi cu inițiativă de a renova cât mai multe clădiri posibil, auditurile energetice și proiectele tehnice au fost elaborate pentru a realiza, în cea mai mare parte, mai degrabă niveluri minime de eficienţă, decât pentru a sprijini sau a promova renovările aprofundate. Ca urmare, baza de cunoștințe privind renovările aprofundate este în continuare foarte redusă”, conform datelor din PNRR, în varianta anterioară celei aprobate în luna septembrie de Comisia Europeană.

„Mare parte dintre proiectele de renovare a clădirilor nu au abordat corespunzător soluțiile de ventilare a spațiilor, creând astfel probleme de climat interior în clădirile renovate, cu implicații directe, pe termen mediu și lung, atât asupra confortului și sănătății ocupanților, cât și asupra comportării în timp și a durabilității construcțiilor respective, iar lipsa sistemelor de recuperare a căldurii a limitat performanța energetică după renovare”, mai arăta Guvernul.

Rolul tehnologiei digitale în transformarea durabilă a clădirilor

Așadar, dincolo de reducerea consumului de energie, renovarea ar trebui să ia în calcul îmbunătățirea unor indicatori precum calitatea aerului interior, lumina, zgomotul, confortul termic etc., fiecare dintre acestea fiind cunoscut pentru influența asupra stării noastre de bine și a sănătății noastre.

În plus, pentru a înscrie clădirile existente pe traseul sustenabilității, modernizarea ecologică a clădirilor oferă rezultate dovedite, potrivit Romania Eficienta: “Aici tehnologia joacă un rol esențial. Iată câteva metode de modernizare a clădirii care vă pot ghida drumul către practici de construcție durabile, atunci când faceți o renovare:

1. Vizibilitate în timp real a consumului de energie. Tehnologiile digitale bazate pe internetul obiectelor (IoT) oferă informații în timp real asupra consumului de energie atât la nivelul clădirii și echipamentelor, cât și privind comportamentul chiriașului.

2. Eficiența apei. Eficiența apei reprezintă un alt principiu fundamental pentru clădirile verzi.

3. Calitatea aerului interior (IAQ). „Potrivit Agenției SUA pentru Protecția Mediului, oamenii își petrec aproximativ 90% din timp în interior, respirând aer interior mai poluat decât aerul exterior. Orice practică „verde” care elimină poluarea din aerul interior va fi bine primită de toate părțile interesate dintr-o clădire”, conform unei companii de tehnologie în domeniu (găsiți detalii AICI). Internetul obiectelor (IoT) a făcut ca monitorizarea IAQ în timp real să fie simplă și mai accesibilă, furnizând date obiective pentru a se asigura că sistemele HVAC din mediul construit oferă condiții sănătoase pentru ocupanții clădirii.”

Strategii pentru creșterea performanței energetice și a sustenabilității clădirilor existente

Romania Eficienta noteaza câteva sfaturi pentru creșterea performanței energetice și a sustenabilității clădirilor existente prin renovare, oferite de The National Institute of Building Sciences din SUA:

  • Verificați performanța sistemelor de apă ale clădirii, întrucât sistemele cu scurgeri și ineficiente nu numai că risipesc apa, ele folosesc și energie prin funcționarea inutilă a pompelor și a altor echipamente electrice.
  • Modernizarea sistemelor de încălzire și aer condiționat fără soluționarea problemelor legate de anvelopa clădirii va avea ca rezultat performanțe mai mici decât cele optime ale acestor sisteme.
  • Elaborați un plan de optimizare a reciclării și refolosirii resturilor de la demolări și a deșeurilor din construcții, pentru a reduce la minimum deșeurile trimise la depozitele de deșeuri.
  • Evaluați tiparele de ocupare a clădirii, apoi utilizați lumina zilei și senzori de iluminat în locații adecvate. Încorporați iluminat eficient energetic în proiect, după cum este potrivit pentru sarcinile și funcțiile spațiilor.
  • Determinați dacă ventilația naturală și admisia de aer proaspăt sunt alternative fezabile pentru a reduce sarcinile de încălzire și răcire.
  • Investigați opțiunile de energie regenerabilă care pot compensa achiziționarea de energie pe bază de combustibili fosili.
  • Luați în considerare dispozitivele de umbrire solară pentru ferestre și uși, inclusiv cele care generează electricitate prin dispozitive fotovoltaice.
  • Înlocuiți ferestrele existente cu ferestre performante adecvate climatului și expunerii. Dacă clădirea este amplasată într-o zonă cu zgomot ridicat, luați în calcul ferestrele care includ, de asemenea, reducerea adecvată a zgomotului exterior.
  • Determinați dacă un acoperiș rece sau un acoperiș verde sunt modalități rentabile de a reduce efectul insulelor de căldură și scurgerile apelor pluviale.
  • Profitați de ocazia oferită de renovarea clădirii pentru a încorpora practici de operare și întreținere sustenabile și a trece la produse și metode ecologice de curățare.
  • Planificați instalarea contoarelor pentru electricitate, gaz, apă și alte utilități, dacă nu este deja măsurat consumul acestora. Contoarele inteligente sunt de preferat pentru a monitoriza consumul în timp real, pentru a controla cererea și pentru a crește responsabilitatea chiriașilor (controlul costurilor).

BVB | Știri BVB

Erste Group Bank AG (EBS) (02/12/2021)

Notificare - detineri < 5%

MECANICA FINA SA (MECE) (02/12/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

ROMCARBON SA (ROCE) (02/12/2021)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

ALTUR S.A. (ALT) (02/12/2021)

Litigii -26.11.2021 - versiune limba engleza