Update articol:
„Hub for Business Journalism”, proiect marca Freedom House

Reportaj: adevărul despre criza alimentelor din România. De la lipsa comunicării la principiile moralității

Ceea ce ne face să ne gândim foarte bine la sănătatea vremurilor în care trăim este faptul că prețurile produselor au început să urce pe o pantă căreia nu i se cunoaște finalul. Ce știe omul de rând despre aceste lucruri? Păi, mai nimic, căci nimeni nu-și rezervă din prețiosul timp pentru a da câteva detalii importante despre evoluția creșterilor majore.

În fiecare an prețurile cresc, iar salariile rămân aceleași. Din acest motiv, materialul de față are ca scop informarea corectă, care să substituie, atât cât va putea, răspunsurile pe care românii meritau să le primească de mult timp. Situația este una critică, având în vedere că prețurile la alimente înregistrează cea mai lungă perioadă de creștere din ultimul deceniu, ceea ce are o pondere foarte mare în calcularea inflației.

Ce știu oamenii mai mult sau mai puțin este că trebuie să scoată mai mulți bani din buzunare pentru alimentele de bază, precum ulei, zahar, carne sau legume. În aceste condiții, cu ce poate fi toată populația României de acord? Păi cu faptul că toată lumea e revoltată pe cei care ne conduc, că doar din vina lor cresc prețurile atât de mult, iar salariile sunt în același stadiu de foarte mult timp. Revolta există pentru că oamenii nu se informează foarte bine și, așa cum deja am menționat, nu există nimeni care să iasă în fața poporului și să spună sincer care sunt principalii factori care determină aceste majorări. Drept urmare, materialul de față se adresează categoriilor de persoane sătule de a asculta diverse opinii, mai mult sau mai puțin nefondate. Criza alimentară a pornit din cauza mai multor factori, trecuți cu vederea de opinia publică, însă imposibil de ignorat.

Anul 2021 a bătut recorduri importante. Începând cu luna martie, prețurile la alimente au început să crească mai mult decât în anul 2014, atunci când România se confrunta, de asemenea, cu majorări importante. Specialiștii însă consideră că acesta este doar începutul, pentru că sunt cauze care trebuie căutate mult mai adânc. Criza alimentelor nu se manifestă nicidecum doar la nivel continental – este fără doar și poate o provocare globală, iar principala cauză este în strânsă legătură cu schimbările climatice. Cel puțin anul trecut, care a fost unul canicular, a dus după sine o producție agricolă nesemnificativă. Acest lucru a însemnat o recoltă slabă, deci creșterea prețurilor pe piață la legume și fructe. Nici 2021 nu a fost mai departe. Canicula din vara care tocmai a trecut a avut efecte negative, iar experiența majorărilor s-a reluat. La aceste probleme s-a adăugat și pandemia. Așadar, situația corelată nu poate să fie decât una dificilă.

Cine poate vorbi pe larg despre această problemă nu poate fi decât o persoană care se antrenează de ani buni în ale comerțului. Pentru că România are reputația de “grânar al Europei” încă de pe vremea comuniștilor, nu poate decât să însemne că are un grad foarte mare de alimente prime cultivate. Totodată, nu înseamnă decât faptul că România se ocupă mai mult de exporturi, din țara noastră plecând cantități impresionante de legume crescute natural din mâinile țăranilor către țări din Occident care nu oferă mai nimic pe ele.

Irinel Cîrstea, consultat la o firmă de importuri și distribuție de semințe de legume în partea de S-E a României, funcție pe care o ocupă de aproximativ cinci ani, ne-a mărturisit că despre criza alimentară s-a vorbit din totdeauna, acest aspect nefiind un secret nici măcar pentru studenții la agronomie sau alimentație, deci viitorii specialiști care urmau să presteze servicii în acest domeniu. Cu alte cuvinte, deși tinerii nu mai sunt atrași de munca fizică, așa cum bine se întâmpla pe vremuri, când încă de mici copiii erau educați cu dragostea pământului și a cultivatului, nici măcar studenții nu pleacă la drum cu minimul gram de încurajare.

“Încă din timpul facultății ( 2004- 2009) am primit date cu privire la balanțele comerciale ale alimentelor. Importurile la fructe și legume erau net superioare ( peste 50% din necesar) exporturilor, dar și necesarului de consum. Practic, după 1990, România nu a mai fost capabilă să producă necesarul de hrană care să acopere consumul total de alimente.

Principala cauză a adâncirii crizei alimentare a fost prăbușirea industriei de inputuri (îngrășăminte, pesticide, utilaje), fabricate local, dar și eliminarea prin lipsa de finanțare a cercetării.

Tehnologiile aplicate nu sunt  întotdeauna cele mai bune pentru un randament financiar performant, utilaje depășite fizic și moral fac ca prețul final să nu fie cel mai competitiv”, a declarat Irinel Cristea, consultat în vânzări.

Așadar, se pare că tinerii studenți părăseau facultățile deja cu gândul că pășesc într-un domeniu dificil de organizat, în care munca lor va fi permanent acompaniată de gândul că trebuie ca prin orice mijloace să facă bani, căci criza alimentară bătea la ușă.

De asemenea, pentru ca informațiile să fie cât mai clare și pe înțelesul tuturor, despre apariția și factorii declanșatori ai crizei din domeniul alimentar a vorbit și deputatul PSD de Argeș, Aurel Bălășoiu, membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor, cu o experienţă în domeniul agriculturii de peste 30 de ani. Acesta spune că principala cauză a crizei alimentare de astăzi este importanța extrem de mică care s-a dat producătorilor români:

“În principal, producătorii români nu au avut pieţe de desfacere a produselor, fiind de cele mai multe ori nevoiţi să-şi vândă produsele la export, şi aici mă refer la grâu, porumb, floarea-soarelui, iar în legumicultură să le vândă la preţuri mici aşa-zişilor intermediari, aşa că mereu au ieşit în pagubă”.

Lucrurile au început să meargă din ce în ce mai rău de la an la an. În 2019 lumea s-a confruntat cu o criză a măslinelor, iar acest lucru a însemnat scăderea producției de ulei de măsline. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește carnea de pui, deci prețul ei a crescut în mod evident. Deși în România se produc materii prime, ele sunt exportate în străinătate, așa cum deja am menționat, iar înapoi sunt aduse produse deja prelucrate, însă la schimb se cer fie euro, fie dolari, adică enorm de mult, pentru că se adaugă riscul valutar, pe lângă faptul că produsele prelucrate sunt evident mai scumpe. De foarte mulți ani țara noastră pare că nu poate sau nu vrea să scape de astfel de obiceiuri, cu toate că am putea foarte bine să ne creăm propria economie pe spatele producătorilor locali, care-și dau sufletul pentru produse scoase din pământul românesc.

Tot în același sector al factorilor dăunători ai crizei alimentare se regăsesc și efectele pandemiei. Maladia a oprit desfășurarea activităților în foarte multe ramuri comerciale, fiind complice la demoralizarea treptată a agricultorilor care-și iubesc pământurile, iar munca din grădinile lor le reprezenta totodată și pâinea de pe masă. Clienții s-au împuținat, magazinele nu mai au la fel de mulți clienți, ceea ce a dus la creșterea automată a prețurilor pentru a salva, cât se poate, economia țării.

La capitolul vânzare am stat însă binișor în acest an față de 2020, spune Irinel Cîrstea, consultantul în vânzări. Acest lucru se datorează faptului că producțiile au fost cât de cât bunicele. Problemele au fost însă altele, legate mai mult de partea tehnică a depozitării și alte sectoare de care ar fi trebuit să se ocupe mai multe structuri din domeniul agriculturii. Situația ar fi una și mai bună, ne spune Aurel Bălășoiu, dacă oamenii ar cumpăra mai mult de la producătorii locali, astfel încât să susțină comerțul intern și economia.

“Producțiile atât la legume în spații protejate, cât și în câmp, dar și la cultura mare au fost unele bune raportate la anul 2020 când a fost un deficit hidrologic mare. Vânzarea produselor autohtone a devenit problematică din cauza lipsei capacităților de depozitare, a asocierii între producători, dar în principal a importurilor din țări UE și non UE ce vin la prețuri de dumping”, spune Irinel Cîrstea.

 “Au scăzut destul de mult (n.r. – vânzările), însă acest lucru nu ar trebui să fie un „bolovan” de gâtul fermierilor. Dacă românii vor cumpăra direct de la producători, atunci situaţia se va remedia, iar dacă statul va veni şi el în sprijinirea producătorilor autohtoni, atunci lucrurile se vor îndrepta, din punctul meu de vedere”, spune Aurel Bălășoiu.

  • În martie 2021 indicele global al prețurilor atingea 118,5 puncte, cel mai ridicat nivel din 2014 până în prezent

Problema crizei alimentare, fiind una globală, a dat de furcă mai multor categorii de persoane. În martie 2021 indicele global al prețurilor atingea 118,5 puncte, în condițiile în care în luna februarie era de doar 116,1 puncte, adică cel mai ridicat nivel din 2014 până în prezent. Prețurile au cunoscut majorări care au bătut recordurile de acum 10 ani, iar totul este cauzat de producții foarte mici de fructe și legume.

Și pentru că oficialii se gândesc de prea puține ori să explice, în cuvinte simple, motivul pentru care România se confruntă cu o criză alimentară, din când în când persoanele care își desfășoară activitatea în sectorul alimentației și/sau agriculturii ies în față și explică, amintind de faptul că România nu are de ce să fie o excepție de la regula sărăciei din partea estică a Europei. Pentru că materialul de față are un scop predominant informativ, consultantul în vânzări, Irinel Cîrstea, a explicat care este motivul pentru care criza alimentară nu a iertat țara noastră, ci din contră, pare-se că inima Cutiei Pandorei se află chiar pe pământ românesc:

“Prețurile sunt stabilite atât de valoarea inputurilor unde marii jucători mondiali au o pondere de 90% din piața locală, cât și de piața de desfacere, unde marile magazine de retail stabilesc prețurile finale.  Produsele „românești” au în prețul final doar apa, pământul și sudoarea fermierilor, restul ține de valoarea materiilor prime necesare producerii produselor.

Un alt motiv al prețului ridicat este lipsa subvențiilor la nivelul țărilor dezvoltate.

Calamitățile naturale și lipsa asigurărilor fac din producători o victimă aproape sigură”.

  • Pandemia a afectat grav micii agricultori

Pandemia a pus multe paie pe foc. Având în vedere că vremea, clima deja anunța schimbări importante în ceea ce privește stilul de viață și de alimentație, pandemia a modificat total, inclusiv viziunea asupra coșului minim de trai. Și nu, nu e vorba despre mai multă hârtie igienică, ci mai degrabă despre mai multă cumpătare. Adică oamenii preferă să facă alegeri înțelepte, să cumpere doar ceea ce este strict necesar. Cel mai probabil, ce e mai ieftin.

Cum micii gospodari nu sunt ajutați prea mult de stat din punct de vedere financiar, pentru ei criza, răspândirea Coronavirusului și nepăsarea au reprezentat probleme grave, de o importanță covârșitoare. Nimic nu este mai crud decât adevărul, pentru că pandemia a impus creșterea prețurilor datorită cererii excesive, deci având consecințe tragice asupra buzunarelor oamenilor de rând. Pe de altă parte, alți agricultori au clacat definitiv, nereușind să se descurce de-a lungul crizei sanitare. Mulți dintre ei renunțase deja, cu mult timp înainte de pandemie, din cauza lipsei de finanțare, acum însă pare să fie totuși mai vizibil:

“Cei mai mulți fermieri renunță la a mai cultiva terenul, din această cauză și suprafețele mari necultivate din România. Alții, cei care au putere financiară, încearcă să reziste prin formarea de asociații sau a închiderii lanțului de distribuție prin prelucrarea producției”, spune cu tristețe consultantul.

  • Foametea a ucis anual mai mulți oameni decât Coronavirusul

Pandemia a amplificat criza alimentară și din cauza faptului că importurile și exporturile s-au desfășurat destul de dificil în cei aproape 2 ani. De-a lungul timpului, foametea a ucis anual mai mulți oameni decât Coronavirusul și poate chiar mai mulți decât alte maladii care au marcat umanitatea de-a lungul timpului, deci istoricul este unul vechi și destul de îngrijorător.

De exemplu, o echipă  BBC a făcut în urmă cu câteva zile o vizită în spitalele de copii din Afganistan, iar ceea ce au găsit reporterii nu are termen de comparație. Mai mulți nou-născuți se află în stare gravă după ce criza alimentară a pus stăpânire pe lumea afgană, mai ales după preluarea puterii de către talibani. Mai mult decât atât, jurnaliștii BBC au realizat interviuri cu părinți care mărturiseau că au fost puși în situația în care să-și vândă copiii pentru a avea bani de mâncare. Foametea ucide, în adevăratul sens al cuvântului. În România evident că lucrurile nu stau chiar atât de rău, mai ales că vorbim despre o țară membră a Uniunii Europene, însă e imposibil ca astfel de “trend-uri” cu atât de mare impact să nu se resimtă dincolo de granițe.

Potrivit unui raport care a urmărit criza alimentară din 2020, 183 de milioane de oameni s-au încadrat în ceea ce se numește “situație de stres” după ce au fost afectați de foamete. Aceste milioane de persoane s-au confruntat sau au fost suspecte de a trece printr-un șoc sau stres puternic în urma conștientizării situației crizei alimentare.

  • Lipsa personalului din agricultură,vaccinarea sau testarea periodică pentru COVID-19    

O altă problemă care amplifică starea de criză alimentară este lipsa personalului. Aici situația este mai complexă, pentru că lipsa angajaților din domeniul alimentar și/sau comercial este legată în principal de pandemie. În primul rând, există o categorie de angajați  care au renunțat la locul de muncă din cauza virusului, alții care au fost nevoiți să o facă din cauza falimentului suferit de foarte multe afaceri. După etapa concedierii, mulți oameni s-au reprofilat, deci au părăsit definitiv acest domeniu. În perioada în care sectorul comercial funcționa foarte greu, aproape înspre deloc, angajații au fost nevoiți să-și găsească alte domenii în care să muncească pentru a produce finanțe. În momentul în care comerțul a început să-și revină cât de cât, oamenii erau deja reprofilați, deci gaura în privința personalului de lucru s-a simțit destul de adânc.

“Virusul a cauzat probleme în rândul forței de muncă, atât prin infectările în rândul muncitorilor, dar și prin reglementările impuse de autorități. Lipsa forței de muncă a dus la o ofertă redusă comparativ cu cererea mare de aprovizionare în acești ani de pandemie”, spune Irinel Cîrstea.

Despre această problemă ne-a vorbit, de asemenea, și deputatul Aurel Bălășoiu, care confirmă că există o problemă reală, ce ar trebui rezolvată prin ajutoarele oferite de stat, având în vedere că pandemia a pus capac, în adevăratul sens al cuvântului, domeniului alimentar și agricol:

“Din păcate acesta este adevărul, mai ales că s-au scumpit simţitor preţurile la motorină sau la îngrăşămintele chimice şi nu numai. Mai este şi problema forţei de muncă, care din ce în ce este mai greu de găsit, chiar dacă salariile în agricultură sunt destul de mari. Statul a încercat să acorde nişte subvenţii, dar acestea au venit destul de greu şi dacă nu se dau în timp util, nu mai ai ce să faci cu ele. Au fost producători, fermieri, care au fost din păcate nevoiţi să-şi închidă afacerile, asta după ce au luat anumite împrumuturi şi nu au reuşit să le mai restituie. Statul ar trebui să vină cu anumite programe, cum a fost cel pentru tomate spre exemplu”.

Totodată, există foarte multe firme care au impus din timp angajaților sau potențialilor angajați anumite reguli pe care să le respecte. Printre acestea, cea mai controversată este vaccinarea sau testarea periodică. Astfel, toți cei care nu credeau în minunile serului au renunțat la visul de a lucra în sectorul alimentar. Mai mult decât atât, companiile se confruntă în acest moment cu o situație mai puțin obișnuită. În momentul în care un potențial angajat se prezintă la un interviu, el este cel care pune întrebările, pentru a afla dacă locul de muncă îi impune sau nu restricții în contextul pandemic. În acest context, angajatorul este cel care trebuie să aibă toate temele făcute de acasă și să știe foarte bine ce-și dorește, ba chiar să pună într-o balanță ceea ce este bine pentru firma pe care o conduce și ceea ce este dispus personalul să îndeplinească. Așadar, criza din domeniul alimentar înseamnă inclusiv o criză a personalului, pe lângă produsele efective. Totul derivă, cel puțin în țara noastră, din nașterea teoriilor conspiraționiste. Românii provin dintr-un popor care iubește poveștile, iar dacă ele sunt născute din inima folclorului, nu fac decât să împlinească aspirațiile sufletești moștenite de la strămoși. De când pandemia, iar apoi vaccinul, și-au făcut apariția în lume, teoriile nu au încetat să tot apară.

Fiind o țară în care nivelul de trai era destul de scăzut, în România problema locurilor de muncă era una cu adevărat serioasă. Foarte rar angajatorii se întâlneau cu situația în care cineva refuza un serviciu bine plătit din “considerații morale”. Ba din contră, făceau tot posibilul să muncească pentru a putea întreține o familie. Acum însă, lumea s-a schimbat, iar moralitatea a devenit mai importantă decât sănătatea, într-un moment în care investiția în resursele interioare e din ce în ce mai scăzută. Acest lucru scoate la iveală nivelul de superficialitate din fiecare stat. În România se bate, în mod evident, recordul.

Comerțul a fost unul dintre cele mai accidentate domenii. În primele luni ale pandemiei cel puțin, atunci când multe firme și companii au fost nevoite să închidă afacerea, criza a reprezentat o problemă serioasă. Dar da, s-a vorbit foarte mult despre solidaritate, însă a fost înțeleasă cel puțin greșit. Libertatea a fost, de asemenea, înțeleasă greșit – pentru că ea se termină atunci când începe a celuilalt. Având în vedere că lipsa de responsabilitate poate cântări cât viața unui om, libertatea devine deja un concept care implică multe restricții.

  • Pandemia şi alegerile cumpătate 

Într-o altă ordine de idei, dacă după ce pandemia s-a instalat bine, cu toată suita de efecte, majoritatea oamenilor au început să facă alegeri cumpătate, la începutul perioadei lucrurile stăteau cu totul altfel. Mai exact, panica generată de efectele situației mondiale au împins cetățenii să-și facă provizii sănătoase crezând că vor rămâne mult timp în case. Astfel, rafturile din magazine au început să se golească rând pe rând, până la ultimul produs. Magazinele și-au terminat destul de rapid toate stocurile, iar importurile și exporturile funcționau destul de dificil.

Organizația pentru Alimentatie si Agricultura a ONU (FAO) și specialiști din domeniul agriculturii au avertizat atunci că rapiditatea cu care se cumpără alimentele va contribui la adâncirea crizei alimentare. Pentru că produsele erau cumpărate într-o rată foarte mare, furnizorii de produse prime au ridicat prețurile extrem de mult.

În România panica legată de pandemie s-a resimțit, ca și în alte părți, în domeniul alimentar. Nici aici nu au lipsit golirile de rafturi de teamă că într-o zi nu vom mai putea să ieșim din case. În agricultură lucrurile au funcționat întocmai: oamenii cereau foarte multe produse, ori semințe, după cum mărturisește consultantul în vânzări, Irinel Cîrstea, astfel încât să fie siguri că primăvara nu-i prinde fără a avea de toate în curțile lor:

“La începutul crizei sanitare au fost probleme cu aprovizionarea și desfacerea, probleme cauzate de incertitudine și blocaje pe lanțul de distribuție. Pandemia a afectat cifrele într-un mod semnificativ. Nevoia de hrană și panică iscată au trimis cetățenii în piețe pentru aprovizionare, din acest motiv și o cerere mai mare de alimente în 2020, cerere ce a dus și la ridicarea prețurilor la consumatorul final”, spune consultantul Irinel Cîrstea.

În Europa domeniul alimentar a fost afectat de restricțiile imense impuse de marile state. Fiind vorba despre reguli stricte, mai ales cele de circulație, importurile și exporturile au avut foarte mult de suferit, așadar. Așa cum deja era clar, nu doar România s-a confruntat cu probleme în ultimii doi ani. Situația a fost tragică pentru toată lumea, problema este lipsa de comunicare a autorităților, faptul că oamenii sunt lăsați de izbeliște, fără să se bucure măcar de o vorbă bună sau un gram de sinceritate.

  • Vaccinarea şi criza alimentară

Acum, când se întrevede totuși o cale de salvare, și anume vaccinarea, oamenii își manifestă reticența. Situația în ceea ce privește vaccinarea este cu adevărat una tragică – în prezent multe state în care rata de imunizare este foarte mare, valul patru continuă să facă ravagii. Germania, de exemplu, țară occidentală unde rata vaccinării a bătut recorduri la nivel european se confruntă acum cu o situație tragică – numărul persoanelor infectate crește semnificativ de la o zi la alta, iar oficialii încep să impună restricții dure.

Reticența este cu atât mai mare cu cât oamenii din partea estică a continentului, urmărind exemplul țărilor mult mai dezvoltate, observă că inclusiv acolo unde vaccinarea a atins cote aproape maxime, virusul încă face ravagii. Cu toate acestea, imunizarea rămâne singura soluție de a trece peste pandemie.

Revenind la problema alimentației, se pare că serul ar salva, pe lângă viețile oamenilor, și calitatea traiului lor, pentru că ar facilita desfășurarea comerțului în condiții optime. Cea mai populară restricție pe care o impun în acest moment majoritatea statelor este pătrunderea peste graniță doar pe bază de vaccin. Dacă rata de vaccinare ar fi mare, problemele s-ar restabili. Pentru România însă, lacunele vechi vor rămâne eterne, ori până când ceva se va schimba poate sub impulsul noilor generații. Istoria a arătat că astfel de momente de criză sanitară vor trece și vor lăsa în urmă amintiri despre care se va vorbi foarte mult timp, vor fi analizate ani de zile și vor fi memorabile prin tragediile umane pricinuite de un factor nevăzut, necunoscut, neatins.

De aceeași părere este și consultantul firmei de importuri și distribuții de semințe alimentare, Irinel Cîrstea, care cu părere de rău spune că vaccinarea este cu adevărat un act medical important al vremurilor actuale, însă nu va rezolva problemele deja devenite notorii în țara noastră: “Vaccinarea ar putea aduce o relaxare a restricțiilor și la o fluidizare a pieței, însă problemele principale ale industriei rămân. O orientare către soluții sustenabile de producție și distribuție ar face din sectorul alimentar unul viabil, ce poate oferi hrana la un preț corect, indiferent de situația sanitară”.

 Deputatul PSD, Aurel Bălășoiu, spune însă că situația mai depinde și de client, pentru că în contextul introducerii certificatului verde persoanele nevaccinate nu mai au acces în orice societate comercială își dorește. Deși e clar că vaccinarea este un act medical care ar ajuta foarte mult domeniul alimentar, oamenii au totuși dreptul la alegere, însă această libertate care le este pusă la dispoziție trebuie gândită foarte bine, astfel încât să nu afecteze sectoarele de bază ale economiei românești:

 „Acum depinde de unde vrea românul să se aprovizioneze: dacă va da buzna către supermaketuri atunci va „muri” producătorul român, dacă va merge înspre pieţele agro-alimentare atunci va mai exista o şansă. Acum „mingea” este în terenul cumpărătorului, el ştie cel mai bine ce vrea”, spune membrul în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaţilor.

  • Fondurile europene în agricultură

Dacian Cioloș, președintele Renew Europe și membru în Comisia de Agricultură a declarat în urmă cu puțin timp că singura soluție de a mai scăpa agricultura de problemele care sunt doar la început este de a reducere impactul practicilor agricole asupra mediului, de a polua mai puțin, de a emite mai puțin carbon, introducerea noilor tehnologii digitale în agricultură. De asemenea, foarte importanți sunt și banii primiți de la Guvern care au ca scop atât salvarea, cât și îmbunătățirea calității comerțului.

Agricultorilor li s-a promis că acolo unde seceta a făcut ravagii, Uniunea Europeană va recompensa financiar, astfel încât criza să fie cât de cât evitată. Cu ocazia pandemiei s-au promis fonduri venite prin PNRR, care ar mai salva cât de cât situația, însă este nevoie de mult mai mult pentru a transforma agricultura românească într-o planșă de susținere economică.

“Avem fondurile de coeziune și PNRR pentru investițiile în fermele românești. Bani ce pot ajuta agricultura locală să devină sustenabilă în cazul în care aceste fonduri sunt investite pentru dezvoltarea integrată a agriculturii. Pe lângă acești bani va trebui susținut și lanțul scurt de distribuție, din fermă direct la consumatorul final, o politică ce poate ajuta la ajustarea prețurilor prin eliminarea intermediarilor ce, de foarte multe ori, fac prețul în piață”, a declarat Irinel Cîrstea despre posibilitățile îmbunătățirii sectorului agricol.

De asemenea, deputatul PSD, Aurel Bălășoiu, a vorbit despre posibilitatea primirii unor ajutoare de la UE, însă ele vin mereu cu întârziere, adică atunci când probleme sunt prea grave pentru a putea fi rezolvate cu ușurință. De asemenea, acesta menționează că situația a fost de foarte multe ori adusă în atenția Comisiei de Agricultură, însă fără prea mult succes.

Am spus şi repet, dacă şi banii europeni ar veni la timp, şi ar fi direcţionaţi unde trebuie ar fi o gură de oxigen pentru agricultura românească. Ar trebui investiţi în sistemele de irigaţii şi nu numai. Noi, în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaţilor, am supus dezbaterii o serie de probleme pentru sprijinirea agriculturii, dar când ministrul indiferent de culoarea lui politică nu te ajută ca şi Guvernul, este o muncă zadarnică. Dacă fermierii ar fi ajutaţi, iar producţia ar fi mai mare, atunci şi preţurile ar fi pe măsură. Nu este posibil ca România, care era cândva „grânarul Europeni”, să importe grâu, iar al nostru să meargă la export pe preţuri mici. De ce creşte preţul pâinii şi al produselor de panificaţie? Simplu, pentru că importând este normal să se adauge bani la preţul produsului şi să nu uităm că în această perioadă au crescut semnificativ preţurile la energie şi la combustibil”.

Această situație a fost un rău necesar, dacă ar fi să găsim și o parte bună. Pandemia de Coronavirus le-a arătat tuturor investitorilor români cât de important este să pună preț pe dezvoltarea culturilor interne. Acest lucru înseamnă întărirea producției locale, sprijinirea comercializării și exportarea unei cantități mai mici de materii prime, precum grâu, porumb sau animale vii. Problemele par destul de adânci, dincolo de criza sanitară, ci confruntate cu modul în care statul român tratează micii agricultori și comercianți care mai susțin, atât cât pot, economia țării. Întrebat dacă avem motive de îngrijorare, Irinel Cîrstea a răspuns fără ezitare:

“Categoric DA. Având în vedere creșterile masive la energie și în special la îngrășăminte și produsele fitosanitare, prețurile vor continua să crească în anii următori. Ca un exemplu vă pot spune că prețul la unele îngrășăminte de baza s-a triplat in acest an.”

Iar pentru a fi siguri că situația este cu adevărat complicată, îl cităm pe Aurel Bălășoiu care recunoaște că singura șansă de salvare se mai întrevede doar în Dumnezeu. Întrebat cum ar trebui să privească un agricultor situația de viitor, deputatul a răspuns următoarele: “Cu speranţa că Dumnezeu îi va ajuta, iar guvernanţii le vor întinde o mână de ajutor, pentru ca munca lor să nu fie una zadarnică. Acolo unde este nevoie să se acorde compensaţii pentru anumite calamităţi, cum este în cazul secetei sau a ploilor abundente, care au distrus recoltele…”

 Concluzii

 Având în vedere că direcțiile subiectului sunt extrem de vaste, evident că poate nu am reușit să le acoperim definitiv. Cu toate acestea, răspunsurile pe care le-am primit de la două persoane care de atâția ani au lucrat în domeniul agriculturii au adus câteva clarificări celor mai multe întrebări. Mai mult decât atât, ceea ce trebuie oamenii să înțeleagă este că actuala criză alimentară nu este cauzată numai de o gestionare greșită a fondurilor, ci și de o situația la care participă întreaga umanitate, indiferent de țară sau continet. Un lucru e însă cert: criza alimentară nu va dispărea o dată cu pandemia, nici după ce criza sanitară se va rezolva, ci doar atunci când se va da un minim de importanță situației țării noastre.

Am susținut întotdeauna că o schimbare devine mai stresantă și mai copleșitoare doar atunci când ți-ai pierdut orice simț al constanței în viață. Ai nevoie de pământ solid pe care să stai. De aici, poți să te descurci cu schimbarea. – Richard Nelson Bolles.

Problema este una a tuturor cetățenilor României, mai ales a celor care în context pandemic amplifică teoriile conspiraționiste, iar în final concluzia poate fi următoarea: pentru a salva situația în care se află agricultorii români de foarte mulți ani, ceea ce am putea face pentru a ne demonstra solidaritatea ar fi încurajarea comerțului local, cumpărând produse direct de pe piață. Cu alte cuvinte, schimbarea începe cu fiecare dintre noi, în niciun caz așteptând ajutoare de la stat. Ciclicitatea destinului se întrevede și aici, parc-am fi bunicii noștri care așteptam salvarea de pe meleagurile străine.

Autor: Andreea-Delia Mușețescu 

Notă: Andreea-Delia Mușetescu a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România.  Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub: https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/.

Andreea-Delia Mușețescu este pasionată de jurnalism, cu precădere de jurnalismul investigativ. Încă din liceu și-a urmat pasiunea pentru filologie și pentru dezbateri, iar în prezent studiază limbile română și franceză la Universitatea din Pitești.

 

BVB | Știri BVB

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (07/12/2021)

Achizitie companie de proiect parc fotovoltaic

SOCIETATEA DE CONSTRUCTII NAPOCA SA (NAPO) (07/12/2021)

Cerere de deschidere a procedurii insolventei

ELECTROAPARATAJ S.A. (ELJ) (07/12/2021)

Raport conf. art. 108 Legea 24/2017 (R)

SIF BANAT CRISANA S.A. (SIF1) (07/12/2021)

Finalizare Plan de plata pe baza de actiuni

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA (TEL) (07/12/2021)

Tarife reglementate aplicabile de la 01 ianuarie 2022