Update articol:

Revista Nature: Planeta se îndreaptă către un dezastru climatic global; marşuri ale elevilor pentru declararea stării de urgenţă climatică, în mai multe oraşe

  • Marşuri ale elevilor pentru declararea stării de urgenţă climatică, vineri seară, în mai multe oraşe

 

Mai mult de jumătate dintre punctele critice care ar putea conduce către schimbări la nivel mondial pe termen lung şi ireversibile, ameninţând civilizaţia umană, au fost activate, avertizează mai mulţi oameni de ştiinţă într-un articol publicat în jurnalul ştiinţific Nature, citat  Agerpres.

Un grup de cercetători, printre care se numără un profesor emerit de la Universitatea Naţională Australiană (ANU), Will Steffen, a argumentat într-un articol publicat în jurnalul Nature că cele nouă puncte critice ar putea acţiona ca un şir de piese domino. ”De îndată ce una sau două piese domino climatice sunt doborâte, acestea împing Pământul către altele”, a explicat Steffen într-un comunicat publicat joi de universitatea ANU ce acompaniază articolul din Nature.

”Ne temem că prăbuşirea întregului şir de domino ar putea deveni imposibil de stopat, ceea ce ar forma o cascadă ce ar putea ameninţa existenţa civilizaţiilor umane”, a afirmat Steffen.

Printre punctele critice active se numără pierderea gheţii marine din regiunea arctică şi a calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica, dezgheţarea permafrostului şi distrugerea pădurilor boreale şi tropicale.

”Punctele critice ale biosferei pot declanşa eliberarea incontrolabilă în atmosferă a carbonului care fusese până atunci stocat în Pământ, accelerând încălzirea şi destabilizând şi mai mult calotele glaciare”, a adăugat Steffen.

Topirea calotelor glaciare ar conduce la o ”creştere ireversibilă a nivelului mărilor”, de circa zece metri, a adăugat cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă au făcut apel la implementarea unor măsuri urgente pentru prevenirea acestei cascade de evenimente prin acţiuni mai concrete pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră mult dincolo de nivelurile agreate prin Acordul de la Paris, în 2015.

”Rămânem rapid fără timp pentru a putea răspunde”, au avertizat oamenii de ştiinţă.

În ciuda faptului că majoritatea ţărilor au convenit prin acordul amintit să contribuie la menţinerea încălzirii globale mult sub pragul de 2 grade Celsius în raport cu nivelul de perioada preindustrială, lumea este pe cale să se confrunte cu o creştere a temperaturii globale de cel puţin 3 grade Celsius, au precizat cercetătorii. 

Marşuri ale elevilor pentru declararea stării de urgenţă climatică

Câteva sute de tineri, majoritatea elevi, au participat, vineri seară, în Bucureşti, la un marş cu scopul convingerii autorităţilor să se implice mai activ în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe parcursul evenimentului, care a avut loc între Piaţa Universităţii şi Palatul Parlamentului, tinerii au cerut declararea stării de urgenţă climatică şi au scandat sloganuri împotriva folosirii cărbunelui, împotriva folosirii automobilelor şi împotriva exploatării forestiere.

Intitulată „Ziua pentru acţiune climatică”, acţiunea a avut programate manifestări similare vineri seara şi în Târgu Jiu, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Braşov, Bacău, Târgu Ocna şi Craiova, potrivit organizatorilor.

Organizatorii marşului, grupurile de activism climatic Fridays For Future România şi Climate Strike România, au declarat că au trei revendicări către autorităţi: o tranziţie energetică de la cărbune la energie regenerabilă, introducerea de cursuri de educaţie climatică inter-disciplinară în şcoli şi dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

„Ne dorim să se declare stare de urgenţă climatică şi să se adopte revendicările noastre, pentru că doar o declaraţie politică nu ne ajută cu nimic, dacă ei nu sunt dispuşi să-şi asume şi nişte măsuri şi legi care să facă cu adevărat ceva concret în ceea ce priveşte criza climatică”, a declarat pentru AGERPRES Mădălina Scarlat, reprezentanta Fridays For Future România şi Climate Strike România.

Aceasta a subliniat că este necesară recalificarea profesorilor din şcoli, pentru ca „educaţia climatică” să poată fi predată de aceştia inter-disciplinar, în cadrul mai multor materii din curicula şcolară.

„Avem trei revendicări mari şi tari: tranziţie climatică justă, iar prin asta înţelegem să trecem de la cărbune la energie 100% regenerabilă, dar să se creeze nişte industrii secundare pentru ca acele comunităţi să poată să existe, nu să intre într-un proces în care nu mai au locuri de muncă şi o duc foarte greu. Ne dorim educaţie climatică într-un mod inter-disciplinar, ne dorim să se investească în recalificarea profesorilor, pentru că o criză climatică nu afectează doar, să zicem, geografia, că anumite ţări îşi vor schimba structura hărţii, datorită nivelului creşterii mărilor şi oceanelor, afectează şi economia, şi diversitatea, şi partea ecologică, şi atunci ne dorim să se studieze schimbările climatice în şcoli, dar inter-disciplinar. Vrem concret să se studieze schimbările climatice, să se studieze efectele lor, să se studieze efectele pe care le au asupra ţărilor, cum ne afectează asta viitorul, şi vrem să se facă asta inter-disciplinar, nu să se introducă o altă materie ca să se încarce şi mai mult programa şcolară, care şi aşa este încărcată, ci să se recalifice profesorii ca să poate să integreze problema schimbărilor climatice în curicula deja existentă”, a precizat reprezentanta Fridays For Future România şi Climate Strike România.

Aceasta a criticat companiile de salubritate, susţinând că acestea colectează nediferenţiat deşeurile reciclabile colectate de populaţie.

„Prin tranziţie justă ne dorim şi ca să se investească în transportul în comun, ca să reducem numărul de maşini din trafic, ca să reducem cantitatea de CO2 pe care o emitem în atmosferă, ne dorim infrastructura deşeurilor, pentru că în România 50% din deşeurile care se reciclează sunt importate, pentru că România nu colectează selectiv suficient, şi deci ne dorim să se creeze această infrastructură a deşeurilor, pentru că avem legislaţie, dar chiar dacă cetăţenii îşi colectează selectiv în casă, firma de salubritate vine şi le pune în aceeaşi maşină”, a afirmat Mădălina Scarlat.

Ea a explicat că grupurile de mobilizare climatică pe care le reprezintă includ şi copii de 13 sau 14 ani, dar se adresează în egală măsură şi adulţilor.

„Mişcarea este a tinerilor, este pornită de tineri, avem în echipele noastre copii de 13 ani, de 14 ani, de 15 ani, dar mişcarea se adresează tuturor. Avem şi părinţi cu noi, avem şi adulţi cu noi, şi profesori care au înţeles că e important să fie alături de noi şi că e important să lucrăm împreună, pentru că altfel nu avem o şansă. Nu mai putem vorbi de individualism al ţărilor, pentru că nu o să rezolvăm nimic. Dacă vrem să avem o şansă la supravieţuirea speciei umane, trebuie să lucrăm împreună”, a adăugat reprezentanta Fridays For Future România şi Climate Strike România.

Aceasta a susţinut că cele două grupări nu sunt organizatoare ale evenimentului, ci doar facilitatori, iar organizatori îi consideră pe toţi participanţii.

„Noi doar facilităm, organizatori sunt toţi oamenii care au venit aici. Din punctul nostru de vedere toţi oamenii care au venit aici sunt organizatori. Noi am creat spaţiul necesar pentru ca aceşti oameni să vină în stradă şi să îşi spună punctele de vedere şi să tragă un semnal de alarmă că nici ei nu se simt în siguranţă în ceea ce priveşte viitorul”, a încheiat Mădălina Scarlat.

„Fridays for Future” şi „Climate Strike” sunt două din sloganurile sub care grupuri de elevi din numeroase ţări participă la auto-denumite „greve şcolare pentru climă”, inspirate de activista de mediu suedeză Greta Thunberg, care a organizat prima astfel de „grevă şcolară pentru climă” la 15 ani, în august 2018, în faţa Parlamentului Suediei.

În acest an, activista suedeză pentru mediu în vârstă de 16 ani a anunţat că îşi întrerupe studiile şcolare pentru un an, pentru a participa la evenimente de protecţie a mediului. Greta Thunberg a fost diagnosticată de medici cu sindrom Asperger, tulburare obsesiv-compulsivă şi mutism selectiv. Activista suedeză a fost invitată să susţină discursuri de către numeroase organizaţii internaţionale, printre care ONU şi UE, a primit zeci de premii de la diverse organizaţii şi s-a întâlnit inclusiv cu Papa Francisc, pe care l-a invitat să se alăture „grevei pentru climă”.