• Leul scade pentru prima dată sub pragul de 5 lei pentru un euro

• Volumul tranzacțiilor crește după alegerile prezidențiale

• România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE

• Banca Națională ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile dacă perspectivele bugetare se înrăutățesc, potrivit unui analist

Banca Națională a României a declarat marți că vrea să găsească „modalitatea optimă” de a contracara ieșirile semnificative de capital pe fondul deprecierii accentuate a leului, după ce un lider de extremă dreapta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale repetate, scrie Reuters.

Banca Centrală, care va ține următoarea ședință de politică monetară pe 16 mai, a menținut luna trecută rata dobânzii de referință la nivelul de 6,5%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, în contextul riscurilor crescute legate de tarifele comerciale și incertitudinea fiscală dinaintea alegerilor.

Randamentul obligațiunilor pe 10 ani în moneda locală a României a crescut cu aproximativ 50 de puncte de bază, până la 8%, luni, după ce naționalistul eurosceptic George Simion a câștigat detașat alegerile de duminică (primul tur al alegerilor prezidențiale), determinând demisia premierului Marcel Ciolacu.

Marți, la jumătatea după-amiezii, în Europa, majoritatea obligațiunilor suverane internaționale ale României au stopat declinul înregistrat anterior, dar emisiunile denominate în dolari cu scadența în 2044 și 2048 au rămas aproape de minimul din noiembrie 2022, cu niveluri de ofertă de 81,62 cenți și, respectiv, 69,62 cenți pe dolar.

România, a cărei datorie publică de 54,8% din PIB este încă mult sub media UE de 81%, nu a reușit să vândă obligațiuni interne la o licitație obișnuită luni, din cauza cererii scăzute. Administratorii datoriei publice intenționează să apeleze din nou la piețele interne joi.

„În ultima perioadă, pe piața valutară s-a produs o schimbare importantă, intrările de capital au scăzut, dar ieșirile au crescut semnificativ”, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu.

„Ca urmare, pentru a contracara aceste mișcări, trebuie să se retragă lichidități de pe piață și să crească ratele dobânzilor (de pe piață). Banca centrală va căuta o soluție optimă pentru această situație”.

Leul românesc a scăzut marți cu peste 2%, depășind pentru prima dată pragul de 5 lei pentru un euro, înregistrând o performanță inferioară monedelor din Europa Centrală. Banca centrală a refuzat să comenteze dacă a intervenit pentru a ajuta moneda.

Banca a declarat anterior că va acorda leului, strict controlat, „mai multă flexibilitate” dacă tensiunile politice se vor atenua în cursul acestui an, după ce a cheltuit, potrivit estimărilor JP Morgan, peste 10 miliarde de euro (11,35 miliarde de dolari) pentru intervenții în 2024.

Presa românească a raportat o creștere a intervențiilor luni, informație pe care Reuters nu a putut-o verifica în mod independent.

„Au o sumă limitată de cheltuit. Și, în mod evident, dacă situația de ieri continuă, vor rămâne fără rezerve destul de repede”, a declarat Anton Hauser, manager senior de fonduri la Erste Asset Management.

Cererea mai mare de euro din partea gospodăriilor pentru a-și proteja economiile ar putea exercita o presiune suplimentară asupra cursului de schimb, care, potrivit acestuia, este «în mod evident supraevaluat».

CREȘTEREA VOLUMELOR

Marți, JP Morgan a recomandat poziții lungi pe euro față de leu pe piețele valutare spot, în contextul în care politica de intervenție a României pare să se schimbe. Rezervele valutare ale băncii centrale se situau la 62,4 miliarde de euro la sfârșitul lunii aprilie.

Pe măsură ce leul a ieșit din intervalul restrâns în care se menținuse în cea mai mare parte a ultimilor trei ani, volumele tranzacțiilor au crescut la cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu în primele două sesiuni după alegerile de duminică, potrivit datelor LSEG.

Peste jumătate din datoria României este denominată în valută străină, cea mai mare rată din Europa Centrală, iar pentru 2025 sunt planificate emisiuni în valută forte în valoare de miliarde de euro.

Deși ratingul de credit al României se situează la cel mai scăzut nivel al categoriei investiționale, investitorii spun că piețele începuseră să ia în calcul o retrogradare, iar mai multe obligațiuni internaționale ale țării se tranzacționau sub nivelul de 70 de cenți, punctul la care datoria este considerată de obicei în dificultate.

România, a cărei economie de 354 de miliarde de euro este a doua cea mai mare din Europa Centrală, după Polonia, are deja un președinte interimar până la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai.

Un guvern interimar nu poate emite decrete sau introduce politici. Țara are cel mai mare deficit bugetar din UE și riscă o scădere a ratingului sub nivelul de investiții, dacă nu aplică o corecție fiscală decisivă.

O victorie a lui Simion în turul al doilea ar putea izola România, eroda investițiile private și destabiliza flancul estic al NATO, unde Bucureștiul joacă un rol cheie în furnizarea de sprijin logistic Ucrainei, care se luptă de trei ani cu invazia rusă, spun observatorii politici.

„Având în vedere rezultatele recente și evoluțiile politice, am ridicat estimările noastre pentru execuția bugetului pe 2025 de la 7,7% din PIB la 8,7% din PIB și am înclinat riscurile în sens ascendent”, au afirmat economiștii de la Wood&Company într-o notă.

„Vedem un risc nou ca Banca Centrală să nu poată relaxa politica monetară în acest an și chiar să revină la o majorare de urgență a ratei dobânzii dacă perspectivele bugetare se înrăutățesc și mai mult.”