de Dan Pălăngean
România figurează pe locul 21-22 din cele 27 de state membre UE ca PIB/locuitor, alături de Croația, potrivit estimărilor preliminare date publicității de Eurostat pentru anul 2025. Cu un nivel de 78% din media UE, țara noastră a rămas peste Ungaria (76%) și Slovacia (75%) dar s-a situat sub Estonia (79%) sau Polonia (81%).
De reținut, calculele au fost făcute ținând cont de nivelul relativ al prețurilor din fiecare țară, pentru a asigura comparabilitatea în termeni reali (pps – puchasing power standard în lb.engleză). Media pe întreaga Uniune a fost de 41.600 euro/locuitor, în echivalent calculat după procedura statistică armonizată.
Acest set de date are caracter temporar, deoarece metodologia de profil prevede refacerea în formă semidefinitivă după un an iar datele definitive se vor stabili de-abia la doi ani, adică undeva pe parcursul lui 2027. Luxemburg și Irlanda s-au detașat în fruntea clasamentului, cu 239% și, respectiv, 237%, însă reprezintă cazuri speciale, în care rezultatul economic al unor multinaționale este raportat la un număr relativ redus de rezidenți.
Podiumul statelor rămase, fără aceste cazuri speciale, este format din Olanda (134%), Danemarca (127%) și Austria (117%), urmate la mică distanță de prima economie a UE, Germania (115%). La polul opus, s-au poziționat Letonia (71%), Grecia și Bulgaria (ambele cu 68%). Nivelul de 100% a fost stabilit în urma evoluțiilor din toate statele membre.
Observație importantă, Slovacia a intrat în Zona Euro încă din anul 2009 și a ajuns până la 78% din media UE în 2015, pentru a coborî la doar 70% în 2019, cu o tentativă eșuată de revenire în 2022 (71% după 74% în pandemie). Cert este că, deși deține o industrie auto dezvoltată și o poziție geografică optimă pe piața europeană, a rămas în urma noastră.
După ce urcase peste pragul de 90% din media UE chiar înainte ca România să acceadă în UE, Grecia a suferit o contracție dramatică, până la 62% în 2020, urmare a măsurilor luate pentru a stopa deficitul public cronic și creșterea necontrolată a datoriei publice. În pofida eforturilor din ultimii ani, ea a fost în 2025 egala Bulgariei, considerată apriori „lanterna roșie” a UE.
Letonia a accesat Eurozona în 2014 (reamintim că și noi îndeplineam atunci condițiile prevăzute de criteriile Maastricht) și a evoluat lent, cu suișuri și coborâșuri, de la 61% la 68%, timp în care România a venit din urmă, de la 55% și a trecut net de țara baltică. Cu moneda indexată la euro la paritatea fostei mărci germane, Bulgaria a progresat și ea mai puțin decât noi (era la 48% din media UE în 2014).
Ceva mai sus decât România, apare Estonia (79% din media UE), în timp ce Lituania (88%) a depășit clar Portugalia (egala Poloniei cu 81%, după ce rămăsese sub pragul de 80% între 2013 și 2022), stat afectat de așa-numita capcană a venitului mijlociu (după o perioadă de creștere rapidă bazată pe costuri mici cu forța de muncă, stagnare la un nivel de venit mediu, nemaiputând concura cu succes economiile dezvoltate).
La nivel regional, ar mai fi de semnalat faptul că Cehia apare ca egală cu Spania (ambele cu 92% din media UE). Însă asta după ce urcase la 96% în 2020, an în care spaniolii au bifat doar 83% din media UE, cu zece puncte procentuale sub maximul din ultimii zece ani (93% din media UE în 2017).
Sunt câteva evoluții care ar trebui să ne dea de gândit, cu observația că indicatorul-țintă este în mișcare, rezultând din modul în care performează toate țările membre UE. Atenție, mersul nivelului relativ al prețurilor poate să modifice relativ rapid ierarhiile iar inflația de la noi a trecut de 10%, în condițiile în care cursul euro/leu a crescut relativ puțin în termeni procentuali.
| Știri BVB