Update articol:
Dezbaterea Financial Intelligence - „Restructurarea măsură de prevenire a insolvenţei”

Roxana Momeu, Ministerul Justiției: Tendința de utilizare a procedurilor preventive este de relativă creștere, în România; Procedurile de prevenire a insolvenței au devenit, la nivel global, o zonă prioritară de reformă

Tendința de utilizare a procedurilor preventive este de relativă creștere – 64 de proceduri de concordat deschise în anul 2023 față de un total de 70 de proceduri deschise sub incidența legii vechi, adică pe durata a 9 ani, iar pozitiv este și faptul că sunt și companii de impact, cu active imobilizate și cifră de afaceri importante, care au apelat la aceste proceduri, a spus Roxana Simona MOMEU, Secretar de Stat Ministerul Justiției, la Dezbaterea Financial Intelligence – „Restructurarea măsură de prevenire a insolvenţei.

Ea a menționat că ne apropiem de doi ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 216/2022 – Legea de transpunere a Directivei privind restructurarea și insolvența, directivă care a creat contextul unei evaluări la nivelul întregii Uniunii Europene a eficienței cadrelor de restructurare preventivă și a unei îmbunătățiri și armonizări a acestora.

“Pentru România, așa cum bine știți, acest proces a însemnat o conștientizare a lipsei de eficiență și a atractivității reduse a procedurilor de prevenire a insolvenței – mandatul ad-hoc și  concordatul preventiv – și crearea, pornind de la standardele directivei, a unor soluții mai apropiate de așteptările participanților la aceste proceduri”, a spus ea: „In Indicatorul OECD de evaluare a regimurilor de insolvență, revizuit în 2022, se subliniază că „reformele în materie de insolvență pot stimula productivitatea printr-o varietate de canale: i) reducerea cotei de capital înghițit de firmele cu productivitate scăzută (așa-numitele firme-zombi) și realocarea capitalului către firme mai productive; ii) restructurarea în timp util poate crește probabilitatea ca acestea să revină la o sănătate financiară mai bună și ca cele mai slabe companii să evite transformarea în zombi. Acest lucru poate crește productivitatea agregată, ceea ce implică costuri sociale mai mici decât în cazul în care ajustările au loc numai prin ieșirea întreprinderilor slabe; și iii) regimurile de insolvență pot facilita difuzarea tehnologică prin promovarea inovării, oferind firmelor posibilitatea de a implementa schimbările de afaceri necesare pentru a se apropia de frontiera tehnologică.[1]

Restructurarea unei afaceri în afara procedurii judiciare de insolvență se află și între principiile dezvoltate recent de Banca Europeana pentru Reconstrucție si Dezvoltare (EBRD), care încurajează cadrele legale sa sprijinire restructurarea out-of-court pentru a oferi un tratament flexibil, rapid si discret al dificultății financiare. In același timp, soluțiile hibride în care instanța confirma un plan de restructurare agreat de o majoritate a creditorilor sunt considerate a oferi părților mai multă flexibilitate în a agrea termenii restructurării, a reduce timpul de derulare a unei proceduri cu implicarea instanței dar si prejudiciul pe care l-ar suferi debitorul din perspectiva publicității negative, a pierderii clienților si furnizorilor sau a celor mai bine pregătiți angajați.

În aceste condiții, procedurile de prevenire a insolvenței au devenit, la nivel global, o zonă prioritară de reformă.”

Potrivit domniei sale, transpunerea în România, în 2022, a Directivei privind Restructurarea și insolvența – ce a condus la introducerea unei noi proceduri de prevenire a insolvenței și la alinierea concordatului preventiv la reperele din Directivă – se înscrie în acest context și tendințe mai largi de prioritizare a mecanismelor de redresare la un moment în care timpuriu, când încă riscul insolvenței nu este iminent.

Dacă acordul de restructurare și noul concordat preventiv au fost construite printr-un proces de elaborare complex cu implicarea unei echipe importante de practicieni în insolvență și teoreticieni ai dreptului insolvenței, pornind de la concluziile consultărilor lărgite cu mediul de afaceri, în general, și cu stakeholderii procedurilor de insolvență, în particular, acum, la aproape doi ani de aplicare a noii reglementări, suntem pregătiți sa începem o evaluare a instrumentelor create sau îmbunătățite, a mai spus doamna Momeu: „Deocamdată, din datele statistice disponibile la nivelul registrului comerțului, se observă că tendința de utilizare a procedurilor preventive este de relativă creștere – 64 de proceduri de concordat deschise în anul 2023[2] față de un total de 70 de proceduri deschise sub incidența legii vechi, adică pe durata a 9 ani, iar pozitiv este și faptul că sunt și companii de impact, cu active imobilizate și cifră de afaceri importante, care au apelat la aceste proceduri[3]. Așteptăm ca nivelul de încredere să crească pe măsură ce se dovedește că acordurile de restructurare și concordatele, care au, totuși, o anumită durată de executare, pot avea succes.

Raportându-ne la datele preliminare și (încă) parțiale comunicate de tribunale, după intrarea în vigoare a noii legi se constată un număr în creștere de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv. De exemplu, în perioada 17 iulie 2022-31 martie 2024, la Tribunalul Municipiului București au fost înregistrate 22 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 9 au fost admise, pentru 8 dintre acestea hotărârea fiind definitivă, iar în cazul a 6 dintre ele a fost omologat planul de restructurare.

Tendința de creștere este similară și la instanțele din țară, astfel că, referindu-ne la tribunalele care au comunicat informații privind evoluția numărului de proceduri preventive, putem concluziona că fiecare tribunal a fost sesizat cu cel puțin o cerere de concordat preventiv în perioada de referință. De exemplu, la Tribunalul Dolj au fost înregistrate 28 de cereri de deschidere a procedurii de concordat, dintre care 17, în 2023, iar 9 în primele trei luni ale anului 2024. Dintre acestea, doar o cerere a fost respinsă, în 6 dosare a fost deja depus planul de restructurare, 4 planuri fiind deja omologate. La Tribunalul Neamț au fost depuse 6 cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, în două dintre acestea planurile fiind deja omologate, iar la Tribunalul Hunedoara au fost înregistrate 3 cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, în toate fiind omologat planul de restructurare.

Concomitent, se constată și o relativă scădere a numărului de reorganizări judiciare în 2023 comparativ cu anul 2020 (113 reorganizări judiciare deschise în 2023 față de 176, în 2020).

Din datele disponibile, un singur acord de restructurare (noua procedură pre-insolvență) a fost confirmat (la Tribunalul Suceava, instanță la care au fost depuse 3 astfel de cereri), iar la Tribunalul Municipiului București a fost înregistrată o cerere de confirmare a unui acord de restructurare, care a fost respinsă.

Datele furnizate de instanțe indică și faptul că termenele procedurale scurte, prevăzute de lege, sunt respectate, planurile de restructurare fiind negociate și omologate, într-o largă majoritate, într-un termen cuprins între 4 și 5 luni de la data deschiderii procedurii, ceea ce face ca suspendarea de 4 luni (ope legis) a executărilor silite individuale prevăzute de lege să fie în majoritatea cazurilor suficientă, nefiind solicitată de către debitor o prelungire a acesteia (în orice caz, prelungirea suspendării poate fi acordată în situații limitativ prevăzute de lege, totalul duratei suspendării neputând depăși 12 luni). Intre concordatele omologate am constatat că exista planuri de restructurare aprobate de o majoritate care a inclus votul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință și/sau pe cel al creditorilor bugetari, iar tendința de implicare a acestora în procedura sperăm sa fie în creștere pe măsura ce planurile de restructurare vor avea succes.

Aceste semne bune din practică ne încurajează să preconizam că treptat, chiar daca într-un ritm lent, companiile cu potențial de redresare se vor îndrepta către proceduri mai timpurii, mai flexibile, derulate, în largă măsură, out-of-court, în termene mai scurte și cu valorificarea căilor de comunicare rapidă între părți, proceduri în care trebuie adresată o stare de dificultate financiară, iar nu una de încetare de plăți, și care, oferind șanse superioare de redresare, este concepută să garanteze și o recuperare superioară a creanțelor.”

BVB | Știri BVB

S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. (H2O) (10/02/2025)

Indicatori operationali-cheie preliminari 2024

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA (TEL) (10/02/2025)

Completare Convocare AGAO din data de 24/25 februarie 2025

ONE UNITED PROPERTIES (ONE) (10/02/2025)

Informare Depozitarul Central - structura sintetica consolidata 05.02.2025

TRANSILVANIA INVESTMENTS ALLIANCE S.A. (TRANSI) (10/02/2025)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 03.02.2025 - 07.02.2025