Într-un comunicat remis vineri AGERPRES, FNSSM îşi exprimă “profunda nemulţumire” faţă de forma actuală a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice şi solicită modificarea prevederilor care afectează veniturile salariaţilor din casele de pensii.
“Analiza comparativă realizată de Federaţie asupra proiectului din 20 august, în raport cu variantele anterioare, evidenţiază o diminuare a valorii de referinţă de la 4.100 lei la 4.000 lei, în timp ce diferenţele dintre aparatul central al CNPP şi casele teritoriale de pensii sunt menţinute şi, pentru funcţiile de execuţie, chiar amplificate”, se arată în comunicat.
Sindicaliştii semnalează scăderi salariale faţă de varianta anterioară. Astfel, în proiectul din 16 iulie 2026, valoarea de referinţă era de 4.100 lei, iar în varianta apărută în spaţiul public pe 20 august aceasta este redusă la 4.000 lei.
Pentru un consilier superior, această modificare înseamnă o reducere a valorii teoretice a salariului de la 11.480 lei la 11.200 lei la nivelul CNPP şi de la 8.815 lei la 8.600 lei în grila teritorială.
Federaţia consideră că o nouă Lege a salarizării nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul, în condiţiile în care obiectivul trebuie să fie creşterea reală a veniturilor şi menţinerea puterii de cumpărare, conform comunicatului.
“Problema cea mai importantă pentru salariaţii caselor teritoriale o reprezintă însă diferenţierea coeficienţilor. În proiectul din 20 august, pentru funcţia de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la CNPP şi 2,15 în teritoriu. Raportat la valoarea de referinţă de 4.000 lei, rezultă o diferenţă de 2.600 lei brut lunar. Mai mult, prin introducerea treptelor ‘superior 2’, ‘superior 3’ şi ‘superior 4’, diferenţa nu se reduce, ci creşte progresiv, ajungând la aproximativ 3.388 lei brut lunar la treapta ‘superior 4’. În cazul personalului contractual, analiza indică diferenţe de aproximativ 30-32% între nivelul central şi cel teritorial pentru funcţiile analizate”, transmite FNSSM.
Federaţia consideră că această diferenţiere trebuie fundamentată prin criterii obiective.
“Casele teritoriale aplică aceeaşi legislaţie a sistemului public de pensii, utilizează aceleaşi sisteme informatice şi procedurale, soluţionează cereri şi dosare de pensie, efectuează recalculări şi revizuiri şi răspund pentru legalitatea actelor emise. În aceste condiţii, criteriul ‘central’ versus ‘teritorial’ nu poate constitui, prin el însuşi, o justificare suficientă pentru diferenţe salariale atât de mari”, atrag atenţia sindicaliştii.
Nemulţumirea salariaţilor din casele de pensii nu priveşte doar nivelul actual al salariilor, ci mai ales perspectiva evoluţiei acestora în următorii ani.
“Diferenţa salarială tranzitorie poate proteja temporar venitul aflat în plată, însă nu corectează coeficientul inferior prevăzut pentru structurile teritoriale. Mai mult, aceasta poate fi absorbită prin viitoarele majorări, ceea ce înseamnă că o parte dintre salariaţi pot ajunge să beneficieze de majorări nominale fără creşteri salariale efective. Aceasta este principala temere a salariaţilor: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la acelaşi nivel, în timp ce costul vieţii şi inflaţia vor continua să erodeze puterea de cumpărare”, se mai arată în comunicat.
În opinia sindicaliştilor, o Lege a salarizării trebuie să producă creşteri salariale reale, nu doar o reaşezare a coeficienţilor şi menţinerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii.
“În cazul în care proiectul va fi menţinut în forma actuală şi solicitările salariaţilor nu vor fi soluţionate, organizaţiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activităţii. Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeaşi valoare şi despre garanţia că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială şi pierdere a puterii de cumpărare”, avertizează Federaţia Naţională Solidaritatea Socială a Muncii.
| Știri BVB