Sorin Elisei, secretar general al Ministerului Energiei, consideră că, în perioada de finanțare europeană 2028–2034, cea mai mare parte a fondurilor destinate sectorului energetic ar trebui direcționată către infrastructura de transport și distribuție, digitalizare și securitate cibernetică, în detrimentul finanțării prioritare a unor noi capacități de producție a energiei regenerabile.
Oficialul a explicat că această schimbare este necesară în contextul dezvoltării accelerate a capacităților de producție din surse regenerabile, dar și al investițiilor tot mai mari necesare pentru protejarea infrastructurii energetice împotriva atacurilor cibernetice.
„Ce ne dorim noi mai departe și în viitoarele programe de finanțare, dar mai ales ca prioritate pe următoarea perioadă de finanțare 2028–2034, este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură”, a declarat Sorin Elisei.
-
„Infrastructura ar trebui să devină o prioritate”
Secretarul general al Ministerului Energiei a precizat că investițiile în infrastructură trebuie să includă obligatoriu și componente de digitalizare și securitate cibernetică, nu doar lucrări de modernizare a rețelelor electrice. „Iar când vorbim de infrastructură, să vorbim nu numai de partea de linii, de retehnologizări, ci să vorbim de componenta de digitalizare, obligatoriu cu cyber în ea. Asta e politica până în acest moment promovată de Ministerul Energiei”, a afirmat Elisei.
Acesta a dezvăluit că ministerul a solicitat revizuirea unei analize sectoriale pregătite pentru viitoarea perioadă de finanțare europeană, întrucât documentul prevedea în continuare alocări foarte mari pentru dezvoltarea capacităților fotovoltaice. „Am întors o analiză sectorială făcută de anumiți consultanți pentru Coeziune, 2028–2034, în care, din nou, erau sute de milioane sau poate miliarde de euro direcționate către panouri și am spus că trebuie să schimbăm puțin logica”, a declarat reprezentantul Ministerului Energiei.
Potrivit acestuia, dezvoltarea producției de energie trebuie corelată cu capacitatea rețelelor de a integra noile investiții și cu necesitatea consolidării rezilienței sistemului energetic. „Din 2028, să mai direcționezi alte sute de milioane sau miliarde de euro către surse noi de producție nu cred că își mai are rostul”
Sorin Elisei a argumentat necesitatea schimbării priorităților prin volumul mare al proiectelor de producție a energiei electrice aflate în dezvoltare. „Dacă ne uităm la proiecția de capacitate ce urmează a fi instalată, dacă ne uităm la ce se lansează în acest moment pe tranziția justă, dacă ne uităm că sunt peste 10 gigawați de fotovoltaic și avem și capacitate pe eolian, capacitatea care vine pe baterii, la ce consum de energie electrică avem, din 2028 să mai direcționezi alte sute de milioane sau alte miliarde de euro către surse noi de producție nu cred că își mai are rostul”, a declarat secretarul general al Ministerului Energiei.
El a subliniat că propunerea nu presupune eliminarea finanțărilor pentru proiectele de producție, ci modificarea ponderii alocărilor. „Nu înseamnă că se oprește finanțarea, doar că prioritatea, alocarea cu prioritate și ponderea cea mai mare trebuie să meargă în infrastructuri.”
-
Ministerul Energiei propune ca securitatea cibernetică să devină criteriu de eligibilitate pentru finanțările din energie
O altă direcție avută în vedere de Ministerul Energiei este introducerea unor cerințe privind securitatea cibernetică în condițiile de acordare a finanțărilor pentru proiectele energetice.
Sorin Elisei a explicat că ministerul intenționează să discute cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și cu alte instituții posibilitatea ca respectarea anumitor standarde de securitate să devină un criteriu de eligibilitate.
În același timp, costurile necesare implementării acestor măsuri ar trebui recunoscute drept cheltuieli eligibile în proiectele finanțate. „Ce ne-am propune noi în discuția nu numai cu MIPE, ci și cu alte ministere este ca cei care finanțează de acum încolo orice are legătură cu energia să aibă un criteriu de eligibilitate: îndeplinirea unor standarde de securitate și să li se recunoască drept eligibile acele costuri cu implementarea acelor soluții”, a declarat Elisei.
Oficialul a subliniat că această abordare ar permite integrarea securității cibernetice încă din etapa de proiectare și finanțare a investițiilor, în locul tratării acesteia ca o cheltuială suplimentară.
-
Aproximativ 2 miliarde de euro, angajate prin Fondul pentru Modernizare pentru rețelele electrice
Secretarul general al Ministerului Energiei a arătat că investițiile în rețelele de transport și distribuție au beneficiat deja de finanțări importante prin Fondul pentru Modernizare. „Cred că au fost, cel puțin pe partea de rețelistică, distribuție și transport, în jur de 2 miliarde de euro angajate prin Fondul pentru Modernizare”, a declarat Elisei.
Potrivit informațiilor sale, o parte dintre proiectele depuse de operatorii de distribuție au inclus și componente de digitalizare și securitate cibernetică.
Oficialul a explicat că utilizarea fondurilor nerambursabile pentru asemenea investiții ar putea limita impactul acestora asupra tarifelor de distribuție și transport aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
„Această componentă nerambursabilă care se oferă operatorilor de rețea, până la urmă monopol, ar trebui să poată să scadă semnificativ impactul pe care l-ar avea astfel de investiții absolut necesare în tarifele de distribuție și transport”, a afirmat Sorin Elisei.
-
În cazul unui incident major, Transelectrica intervine în primele 60 de minute
În cadrul aceleiași dezbateri, secretarul general al Ministerului Energiei a prezentat mecanismul de răspuns în cazul unei situații de urgență care afectează sistemul energetic național, inclusiv în urma unui atac cibernetic. Potrivit acestuia, România dispune de un plan de pregătire pentru situații de urgență, adoptat în august 2025, care include incidentele cibernetice printre cele mai importante trei categorii de riscuri identificate.
„România are un cadru de reglementare promovat în luna august a anului trecut, un plan de pregătire la situațiile de urgență. El a fost, de fapt, actul premergător Hotărârii de Guvern privind posibilitatea aplicării unor măsuri de siguranță de către operatorul de transport și sistem”, a explicat Elisei. „Planul acela, care a stat cel puțin un an de zile în diverse dezbateri, are securitatea cibernetică și incidentele de acest tip în top trei riscuri identificate.”
Oficialul a precizat că responsabilitatea intervenției imediate revine operatorului de transport și sistem, împreună cu echipele responsabile de securitatea infrastructurii afectate.
„În principiu, intervenția în primele 60 de minute o face Transelectrica împreună cu echipa de securitate a activului afectat. Sunt detaliate niște proceduri și, din ceea ce știu eu, au început să se facă și niște exerciții, inclusiv la nivel județean”, a declarat Sorin Elisei.
Acesta a subliniat că există deja un cadru de reglementare care stabilește responsabilitățile instituțiilor și operatorilor în cazul unor incidente majore.
-
Ministerul Energiei coordonează comunicarea și prioritățile de realimentare a consumatorilor critici
În cazul unei situații de urgență care afectează sistemul energetic, Ministerul Energiei are un rol de coordonare prin intermediul unui Consiliu Operativ. Potrivit lui Sorin Elisei, acest mecanism permite centralizarea informațiilor și stabilirea priorităților de restaurare a alimentării cu energie electrică, atunci când situația impune asemenea decizii.
„Ministerul are un rol de a coordona, dacă vreți, printr-un Consiliu Operativ, cât timp lucrurile stau la nivelul sistemului energetic, o coordonare a informațiilor și o decizie în cazul în care trebuie stabilite prioritățile de restaurare a alimentării pentru anumite tipuri de consumatori, spitalele fiind și infrastructura critică, fiind, bineînțeles, printre activele vizate pentru prioritatea de restaurare”, a declarat oficialul.
Secretarul general al Ministerului Energiei a precizat că responsabilitatea comunicării publice revine ministerului, prin intermediul Consiliului Operativ.
„Conform legislației, Ministerul Energiei trebuie să facă comunicarea prin acel Consiliu Operativ”, a afirmat Elisei. Acesta a explicat că din Consiliul Operativ fac parte nu doar reprezentanți ai ministerului, ci și ai operatorului de transport și sistem, ai operatorilor de distribuție și ai producătorilor care administrează infrastructuri critice naționale.
În situația în care incidentul capătă implicații pentru securitatea națională, în mecanismul de coordonare intervine și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), potrivit explicațiilor oferite de Sorin Elisei.
| Știri BVB