Tarifele de distribuție a energiei electrice nu sunt stabilite pe criterii politice, ci în funcție de costurile fiecărui operator, de numărul consumatorilor deserviți și de cantitatea de energie distribuită, a declarat Bende Sándor, deputat UDMR și președinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de Distribuție Energie Electrică România (DEER), la Cluj-Napoca.
„Componenta de distribuție este destul de stabilă timp de cinci ani. Odată stabilită, așa rămâne. Nu intervine politicul absolut deloc”, a declarat Bende Sándor.
Potrivit parlamentarului, tarifele de distribuție reflectă particularitățile economice și operaționale ale fiecărui distribuitor, inclusiv costurile acestuia, numărul consumatorilor și volumul de energie electrică distribuită.
Referindu-se la posibilitatea aplicării unor prețuri diferențiate pentru consumatori, Bende Sándor a precizat că legislația actuală permite deja acest lucru. „Este posibil și astăzi să plătești diferențiat, nu este nevoie de schimbarea legislației. Furnizorii au oferte”, a afirmat acesta.
-
Bende Sándor: Cheltuielile cu securitatea cibernetică trebuie să poată fi recunoscute în tarifele de distribuție
Președintele Comisiei pentru industrii și servicii a susținut că investițiile în securitatea cibernetică a infrastructurii energetice nu pot fi suportate exclusiv de companiile din sector, fiind necesară identificarea mai multor surse de finanțare.
Parlamentarul a explicat că investițiile pot fi finanțate din surse proprii ale companiilor, fonduri guvernamentale și europene, însă aceste resurse nu sunt suficiente pentru acoperirea tuturor necesităților.
„Există fondurile proprii ale distribuitorilor, ale operatorilor de distribuție, ale producătorilor și chiar ale furnizorilor, fonduri guvernamentale și fonduri europene, așa cum a spus și domnul eurodeputat Daniel Buda. Problema este cu fondurile europene. Pentru actuala perioadă de finanțare știm exact câți bani sunt disponibili. Dar pentru următoarea perioadă, deocamdată se discută despre anvelopa bugetară, nu despre ce va fi în interiorul ei”, a declarat Bende Sándor.
Acesta a făcut referire la inițiativa legislativă privind securitatea cibernetică în sectorul energetic, prezentată în cadrul forumului și de deputatul Mădălin Borș.
Potrivit lui Bende Sándor, proiectul include o prevedere care permite recunoașterea în tarifele de distribuție a unor cheltuieli aferente securității cibernetice.
„Toate aceste cheltuieli nu pot fi suportate doar de distribuitori, furnizori și producători. De aceea, s-a solicitat ca o parte dintre costuri să poată fi recunoscute în tarifele de distribuție sau în celelalte tarife reglementate, în funcție de situație. În legea despre care a vorbit și colegul meu, deputatul Borș, există un amendament care prevede această posibilitate”, a explicat parlamentarul.
-
Un ban pe kWh pentru securitatea cibernetică ar însemna trei lei la un consum de 300 kWh, potrivit exemplului prezentat de deputat
Bende Sándor a susținut că impactul unor asemenea investiții asupra facturilor consumatorilor ar putea fi relativ redus, comparativ cu alte costuri suportate de sectorul energetic.
„Nu vorbesc despre sume mari. Dau un exemplu: un ban pe kilowatt-oră înseamnă, la un consum de 300 kWh, trei lei. În schimb, la producția de energie electrică pe cărbune, avem un certificat de emisii de dioxid de carbon de aproximativ 85 de euro pe tonă, ceea ce poate însemna un cost de 40–45 de bani pe kilowatt-oră. La un consum de 300 kWh, vorbim despre aproximativ 130 de lei. Este o diferență”, a afirmat acesta.
Parlamentarul a atras atenția că prețurile ridicate ale energiei afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea industriei românești.
-
Bende Sándor: Ce se întâmplă dacă nu facem aceste investiții?
Deputatul UDMR a subliniat că dezbaterea privind finanțarea securității cibernetice trebuie să ia în calcul și riscurile economice generate de neefectuarea investițiilor.
„Se pune mereu întrebarea: ce se întâmplă dacă recunoaștem investițiile în tarif? Dar ce se întâmplă dacă nu facem aceste investiții? Haideți să punem problema invers. Avem foarte mare nevoie de mentenanță, avem nevoie să prevenim problemele”, a declarat acesta.
Pentru a ilustra consecințele subfinanțării lucrărilor preventive, Bende Sándor a invocat situația salinei Praid. „Dacă nu s-au cheltuit bani pentru că nu se găseau anual unul, două, trei sau zece milioane de euro ori de lei pentru mentenanță la mina de sare din Praid, s-a ajuns în situația în care nu mai avem mina de sare și avem și turismul afectat în acea zonă”, a afirmat parlamentarul.
Potrivit acestuia, evaluarea investițiilor în infrastructura critică trebuie să țină cont nu numai de impactul imediat asupra tarifelor, ci și de costurile mult mai mari pe care le-ar putea genera un incident major.
-
Costul energiei și riscul relocării investițiilor industriale
Bende Sándor a atras atenția și asupra impactului costurilor energiei și al certificatelor de emisii de carbon asupra competitivității industriei românești.
În acest context, parlamentarul a făcut referire la posibilitatea relocării unor activități industriale, menționând compania Dacia și susținând că aceasta analizează mutarea producției în țări unde nu există aceleași costuri asociate certificatelor de emisii de CO₂.
Parlamentarul a susținut că România trebuie să își adapteze politicile energetice la propriile condiții și resurse, în loc să reproducă mecanisme aplicate în state cu avantaje naturale diferite.
„În România nu avem aceleași condiții ca în Spania pentru energia eoliană și nici condițiile din Marea Baltică sau Marea Nordului. Trebuie să construim soluțiile care ni se potrivesc cel mai bine”, a declarat Bende Sándor.
Parlamentarul a insistat asupra necesității unui echilibru între protejarea infrastructurii energetice, finanțarea investițiilor și menținerea unor prețuri suportabile pentru populație și industrie.
| Știri BVB