Mădălin Borș: Investițiile în securitatea cibernetică a infrastructurii energetice vor putea fi recunoscute în tarifele de distribuție

• Mădălin Borș: Respectarea Directivei NIS 2 nu este suficientă pentru protejarea sistemului energetic. Operatorii vor trebui să își elaboreze strategii de securitate cibernetică.

Investițiile în securitatea cibernetică a infrastructurii energetice vor putea fi recunoscute în viitoarele tarife de distribuție, potrivit unei inițiative legislative adoptate recent de Camera Deputaților, a declarat deputatul Mădălin Borș, vicepreședintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de Distribuție Energie Electrică România (DEER), la Cluj-Napoca.

Acesta a explicat că proiectul legislativ, anunțat în urmă cu un an, a fost extins în urma dezbaterilor parlamentare, astfel încât să acopere nu doar producătorii mici de energie și prosumatorii, ci și operatorii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale.

• Mădălin Borș: Directiva NIS 2 nu este suficientă. Securitatea cibernetică înseamnă și capacitatea efectivă de intervenție

„Anul trecut, chiar la acest forum, anunțam o inițiativă legislativă, prima prin care ne propuneam să reglementăm securitatea cibernetică în energie. Vă spuneam atunci că identificasem o zonă neacoperită de reglementare, respectiv producătorii de sub un megawatt și prosumatorii”, a declarat Mădălin Borș.

Potrivit acestuia, dezbaterile din Senat și Camera Deputaților au evidențiat necesitatea unui cadru legislativ mai amplu. „Am constatat că respectarea Directivei NIS 2 nu este suficientă. Directiva NIS 2 oferă, în primul rând, un cadru procedural de reglementare: ce trebuie să faci, când trebuie să faci și cum trebuie să faci. Însă securitatea nu înseamnă doar proceduri, ci și acțiune efectivă. Iar pentru a putea acționa trebuie să ai mijloacele și tehnologia necesare”, a explicat acesta.

Mădălin Borș a arătat că extinderea domeniului de aplicare a inițiativei a reprezentat unul dintre motivele pentru care procesul legislativ a durat aproape un an.

„Am extins cadrul de reglementare astfel încât să includem distribuția, transportul și sectorul gazelor naturale sub această umbrelă de securitate. Și, da, aceste costuri să poată fi recunoscute în viitoarele tarife de distribuție”, a declarat acesta.

• DNSC, autoritate competentă în cadrul noii reglementări. Operatorii energetici vor trebui să aibă strategii de securitate

Un alt element important al inițiativei legislative îl reprezintă implicarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în cadrul reglementărilor specifice sectorului energetic.

Mădălin Borș a explicat că, în colaborare cu DNSC, se urmărește dezvoltarea unui model unitar de securitate cibernetică pentru operatorii din sistemul energetic național.

„Prin această lege introducem DNSC ca autoritate competentă în materie de securitate cibernetică, în cadrul legislației energiei. Ceea ce trebuie să înțeleagă toți operatorii și actorii din sistemul energetic național este că, odată cu apariția acestei legi, vor trebui să își creeze o strategie de securitate”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Borș, în prezent există sisteme de protecție implementate de operatorii energetici, însă nivelul efectiv de securitate al acestora nu este cunoscut în mod uniform.

„Astăzi, toată lumea are, mai mult sau mai puțin, anumite sisteme de securitate. Faptul că nu au fost afectate foarte grav arată că aceste sisteme funcționează, dar nu știm exact cât de sigure sunt”, a explicat acesta.

Obiectivul este elaborarea unor strategii care să pornească de la un model comun pentru sectorul energetic, dar care să permită fiecărui operator să își adapteze soluțiile tehnologice la propriile necesități.

„Ne dorim ca aceste strategii de securitate să aibă la bază un model unitar pentru sectorul energetic, lăsând fiecărui operator posibilitatea să îl particularizeze și să își aleagă propria tehnologie”, a precizat Mădălin Borș.

• Cât vor costa investițiile în securitate cibernetică și cum se vor reflecta în tarife?

Referindu-se la impactul investițiilor în securitate asupra tarifelor de distribuție, Mădălin Borș a atras atenția că evaluarea costurilor trebuie să țină cont și de consecințele economice ale unui incident major.

„Cât va afecta acest lucru tariful? Aș răspunde cu o întrebare: cât costă să nu ai securitate?”, a afirmat acesta.

El a invocat riscul unei întreruperi majore a alimentării cu energie electrică și consecințele economice ale unui asemenea eveniment.

Mădălin Borș a făcut referire la pana de curent din Spania, menționând o estimare de aproximativ 1,8 miliarde de euro pentru pierderile economice asociate incidentului. În opinia sa, investițiile preventive trebuie analizate în raport cu potențialele pierderi provocate de perturbarea funcționării infrastructurii energetice.

• Mădălin Borș, despre atacul cibernetic asupra ANCPI: DNSC ar fi avertizat instituția asupra vulnerabilității exploatate

Mădălin Borș a abordat și incidentul de securitate cibernetică de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), făcând referire la audierea reprezentanților instituției în Parlament, pe care a declarat că a inițiat-o.

„Ceea ce am aflat la acea audiere m-a cutremurat. DNSC avertizase, dacă nu mă înșel, cu o săptămână înainte, această instituție: «Atenție, aveți o vulnerabilitate exact în punctul de atac care a fost folosit»”, a declarat Mădălin Borș.

Acesta a susținut că incidentul a evidențiat și o problemă legată de aplicarea reglementărilor privind securitatea cibernetică. Potrivit explicațiilor sale, sistemul de sancțiuni asociat Directivei NIS 2 poate deveni ineficient atunci când o instituție nu este înregistrată în registrul entităților esențiale.

„Ceea ce am omis este faptul că, pentru a intra sub incidența NIS 2, trebuie ca autoritatea sau entitatea să se înscrie în registrul entităților esențiale. Această autoritate, pentru că nu era înscrisă în registru, nu a intrat sub incidența NIS 2. De aici a pornit întregul lanț de slăbiciuni”, a susținut Mădălin Borș.

El a afirmat, de asemenea, că aplicația Eterra a ANCPI nu era încă funcțională la momentul declarațiilor sale, în pofida eforturilor depuse pentru restabilirea activității.