Update articol:
„Hub for Business Journalism”, proiect marca Freedom House

Studiu: Foarte puțini copii pot suferi traume post-Covid-19; reechilibrarea psihologică – una din principalele provocări

Sursa Ministerul Educatiei

A sunat clopoțelul pentru al doilea an școlar desfășurat pe timp de pandemie, adică într-un cadru special, încă neobișnuit pentru micii copii și pentru adolescenții aflați în mijlocul  etapei de dezvoltare. A sunat clopoțelul adunând copiii plini de entuziasm, dornici să se întoarcă în bănci, deși situația epidemiologică se înrăutățea pe zi ce trece.

Anul care a trecut a lăsat în urmă numeroase probleme în rândul copiilor și asta din cauza cursurilor desfășurate în format online. Depresia, anxietatea, irascibilitatea, problemele de vedere, de adaptare, de comunicare, toate au apărut după sute de ore petrecute în fața calculatorului, în casă și fără contact direct cu alte persoane în afară de familie.

A avut școala online și beneficiile ei? Probabil că da, însă sunt depășite detașat de părțile rele.

A sunat clopoțelul pentru o viață normală, dar plină de temeri și nu ale elevilor, ci mai degrabă ale părinților. Sunt copiii lor vulnerabili în fața pandemiei? Este un pericol mersul la școală? Există riscul ca un copil să facă o formă severă de boală?

Sunt întrebări care amplifică haosul din ultima perioadă, pentru că așa cum copiii au fost afectați de situația de față, și părinții, de asemenea, au acumulat stres și, într-un final, poate e normal să aibă temeri în fața unui pericol nevăzut despre care nu știu foarte multe. Da, sunt studii care atestă că sunt anumite categorii de copii care au mai mult de suferit în fața virusului Covid-19, însă prea puțin se dă importanță datelor oficiale, căci majoritatea au un singur răspuns: vaccinarea, deci reticență. Medicii, specialiștii fac preziceri tragice. Specialiștii aproximau că, dacă rata de infectare a copiilor rămâne în același stadiu, până la finalul lunii vor fi aproximativ 400-500 copii internați în spitale, iar 40-50 dintre aceștia vor ajunge la ATI.

Despre problemele care apar în rândul copiilor onest se pot exprima medicii pediatrii, care în ultima perioadă s-au confruntat cu cazuri, multe la număr, în care cei mici au fost protagoniști în filmul pandemiei de Covid-19.

“La secția de boli infecțioase la Spitalul V. Babes, pe secția de copii –  văd zilnic minori cu COVID-19. Cei mai mulți dintre copii fac infecție pe căile respiratorii superioare ( Rinofaringita, Faringita), o parte fac Pneumonie – unii cu insuficiență respiratorie, iar dintre ei, un procent mic fac forme grave cu afectare pulmonară severă, cu necesar de spitalizare in Terapie intensivă și ventilație mecanică (intubare). Procentul de forme grave e mai redus decât în populația adultă. Dar atunci când e vorba de copilul tău, nu cred că te mai intesează procentul”, mărturisește Dr. Sorina Stuparu, medic rezident pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.

Ceea ce trebuie părinții să cunoască este faptul că teama lor are, într-adevăr, o bază. Niciun medic nu poate garanta în proporție de 100% că cel mic nu va dezvolta complicații post Covid. Specialiștii pediatri au înțeles nevoia părinților de a cunoaște toate riscurile care îi pasc pe copii atunci când merg la școală, iar concluzia ar fi că părintele trebuie să pună în balanță informațiile și să aleagă ce este mai bine.

Pe deoparte, statul acasă generează depresie și irascibilitate, mersul la școală poate duce la contactarea virusului, care în cazuri foarte rare poate duce la apariția complicațiilor, iar alegerea devine, astfel, din ce în ce mai dificilă. Medicii dau și ei din umeri, fără să aibă un răspuns, fără să ofere o cale de salvare.

“Perioada aceasta a adus, pe lângă drama cazurilor grave de COVID-19, și realitatea unui număr crescut de tentative de suicid, de episoade depresive si anxietate la adolescenți.  Prin urmare nu am răspuns la întrebarea „care dintre cele 2 variante e mai periculoasă”. Ambele sunt nefericite. Dincolo de partea epidemiologică, România este înca o țară cu resurse limitate și toată această situație duce la creșterea numărului de copii care rămân neșcolarizați – practic analfabeți”, spune Dr. Sorina Stuparu, medic rezident pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.

În acest moment, valul patru aduce noi cifre în ceea ce privește îngrijorarea cu privire la contactarea virusului de către copii: 50% dintre părinți au temeri serioase. Și pe bună dreptate. În Statele Unite, acolo unde persoanele vaccinate sunt cu mult mai numeroase, 22.4% din totalul infectaților sunt tineri, față de 13,4%, procentul de acum un an. Revenind în societatea românească, motivul pentru care pătura copiilor a fost lovită de valul 4 al pandemiei ține de faptul că anterior cei mici au fost feriți boală prin restricții, cum ar fi școala online. Astfel, ei nu au o imunitate atât de puternică acum, când cazurile au început să crească, iar vaccinarea copiilor de peste 12 ani este aprobată abia recent.

Studiile, medicii, specialiștii dau răspunsul tuturor grijilor: vaccinarea și purtarea măștii de protecție. Potrivit datelor, transmiterea virusului de la copii la cadrele didactice este extrem de mic având în vedere diferența de înălțime (un copil care are o înălțime sub 1.50 nu poate transmite prin strănut virusul unui profesor de peste 1.70, ar fi doar un simplu exemplu). Procesul s-ar putea desfășura, însă, în sens invers, iar în acest caz protecția adulților devine cea mai importantă. Masca de protecție împiedică răspândirea virușilor, vaccinarea crește imunitatea, iar păstrarea distanței poate contribui la întreg procesul.

Așadar, școala desfășurată fizic, libertatea celor mici, anii copilăriei și ai adolescenței în toată normalitatea lor ar putea fi salvați doar de întărirea conștiinței adulților.

”Părinții ar trebui să se vaccineze în primul rând ei. Dacă populația adultă ar fi vaccinată în proporție suficientă, copiii ar fi protejați prin imunitate de grup. Dacă vrem școală fizică, dacă vrem evenimente culturale, petreceri, dacă vrem acces mai rapid la servicii medicale de urgență, atunci singura variantă reală de a ne proteja de infecția SARS-COV-2 este să ne vaccinăm”, atenționează Dr. Sorina Stuparu, medic rezident pediatru la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu.

 Au fost anumite cazuri tragice în Los Angeles, acolo unde foarte mulți copii au murit din cauza infecției cu Covid-19. Aceștia aveau vârsta sub 12 ani, dar sunt și cazuri de adolescenți răpuși de virus cu vârsta între 12 și 17 ani. Afectarea minorilor are anumite cauze, unele mai puțin cunoscute, iar altele dezvoltate pe baza unor comorbidități. Majoritatea copiilor afectați de virus sunt cei care au și alte afecțiuni, iar în cazul acestora protecția trebuie să fie de 100%. Singura cale ar fi comunicarea perfectă pe canalul părinte-copil, astfel încât cel mic să înțeleagă, fără să devină agitat, care sunt pericolele și care îi sunt responsabilitățile.

Referitor la complicațiile care pot apărea după infectarea cu Covid-19 la copii, mai ales după infectarea cu varianta mult mai agresivă, Delta, medicii menționează două tipuri de afecțiuni: Sindromul inflamator multisistemic, care afectează mușchii și inima (datele din SUA arată că 4 000 000 de copii au fost infectați cu Coronavirus, 4 600 au dezvoltat sindromul tardiv adică aproape 1/mie, iar 36 de copii au decedat). Dintre cei care au fost afectați grav erau deținători de alte comorbidități, însă două erau cele mai frecvente: diabetul zaharat și obezitatea. Cazuri de sindrom inflamator multistemic au fost și în România, însă toți copiii s-au vindecat fără repercusiuni și fără să se ajungă la deces. Afecțiunea s-a întâlnit, cel mai adesea, la copiii cu vârsta între 8 și 11 ani.

Această problemă apare atunci când membrii familiei se infectează cu Covid-19, iar copiii nu dezvoltă niciun fel de simptom, dând impresia că ei nu au fost afectați. Însă, la 4-6 săptămâni de la infecția propriu-zisă cei mici dezvoltă anticorpi împotriva infecției, atât de puternici și extrem de fluenți, încât dezechilibrează organismul. Acesta ar fi un semnal de alarmă, pentru că părintele trebuie să se ducă la medic și să ceară ajutor de specialitate chiar și pentru copil, ori cel puțin o consultație, astfel încât să existe certitudinea că nu va fi afectat ulterior. După explozia de cazuri în rândul copiilor, medicii se tem că se vor confrunta, de acum înainte, cu un val de tineri afectați de sindromul inflamator multisistemic.

”Sindromul inflamator multisistemic afectează toate organele, și apare la distanță de infecția acută. Uneori infecția acută are simptome foarte ușoare și nici nu e diagnosticată, sau copilul e diagnosticat la testarea în cadrul infecției în context familial. La aproximativ 3 săptămâni după infecția acută, copilul face febră, are conjunctivită, uneori erupție cutanată, dureri musculare, dureri de cap, dificultați respiratorii. Testarea RT-PCR de SARS CO2 e negativă, dar anticorpii împotriva virsului sunt pozitivi (marker de infectie recenta)”, spune medicul de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Sorina Stuparu, despre această problemă medicală.

O a doua afecțiune care apare post Covid ține de data asta nu de afectarea fizică, ci mentală. Copilul poate fi mai trist, se concentrează greu, nu mai comunica așa cum o făcea înainte, și de multe ori părinții nu observă sau nu înțeleg. De asemenea, statul în fața unui ecran aduce după sine alte probleme de sănătate, oftalmologice. Potrivit unui studiu , copiii din Hong Kong au avut o creștere extrem de mare a expunerii la ecrane, de la 2 ore jumătate la 7 ore pe zi. Având în vedere aceste cifre îngrijorătoare, timpului petrecut afară a scăzut de la 75 minute la 24 minute pe zi. Ochii, atenția, adaptabilitatea, toate au fost afectate de școala online, de carantinare sau de implementarea anumitor restricții.

Mai există, totuși, o problemă mai puțin cunoscută de părinți. Până acum se cunoaște faptul că 90% din cei infectați cu Coronavirus fac forme ușoare sau asimptomatice, 10% dezvoltă pneumonie, iar 2% din pacienții cu pneumonie dezvoltă complicații, precum insuficiență respiratorie gravă. Datele de la începutul pandemiei arătau că 10%  din populație, adică cei mai predispuși să dezvolte forme grave sunt persoane vârstnice sau cu comorbidități. Datele din prezent au întors clasamentele, pentru că da, teama părinților a crescut la 50% de când o mulțime de copii au umplut paturile de spital ca urmare a infectării.

Datele apărute anul trecut au arătat că vârsta contează pentru studierea complicațiilor care apar în timpul infectării. IFR-ul estimat (rata mortalității infecției) specific categoriilor de copii și tineri este unul mic (0,002% la vârsta de 10 ani și 0,01% la vârsta de 25 de ani), dar crește progresiv la 0,4% la vârsta de 55 de ani, 1,4% la vârsta de 65 de ani, 4,6% la vârsta de 75 de ani și 15% la vârsta de 85 de ani, însă aceste procente pot fi relative în funcție de zona geografică și situația epidemiologică din zona respectivă.

Deci, dacă studiile de anul trecut țin copiii la distanță de pericol, atunci cum s-au îmbolnăvit foarte mulți, iar unii (rar) dezvoltă afecțiunile amintite mai sus. Răspunsul medicilor este următorul: anumite anomalii genetice, necunoscute de purtătorul infecției. Adică, sunt anumite persoane, inclusiv copii, care se nasc fără o parte a genelor responsabile de a răspunde automat atunci când un virus invadează corpul. În acest caz, purtătorii vor produce ceea ce se numește autoanticorpi și blochează interferonul. Din această cauză există nu neapărat copii, ci mai degrabă adolescenți și tineri care fac forme severe sau mor din cauza Coronavisului. Organismul lor nu are o apărare corectă, iar anomalia se întâlnește la 1 din 5 pacienți. Dacă există o cale de salvare? Da, vaccinarea. Ori protecția minuțioasă, pentru că nimeni nu poate știi, decât dacă face verificări complexe, dacă are sau nu acești autoanticorpi.

Pe lângă anomaliile genetice, o altă categorie de risc care dezvoltă forme severe de boală este cea a copiilor care suferă de obezitate. Părinții trebuie să ia, în cazul lor, măsuri de protecție înăsprite, iar dacă este cazul, chiar să se vaccineze. Pe lângă tinerii cu comorbidități, o categorie de risc este reprezentată și de sugari, iar în legătură cu aceștia, medicul pediatru de la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu, Dr Sorina Stuparu trage un semnal de alarmă:

“În valul acesta ne confruntăm cu mulți sugari, iar aici trebuie să spun: NOU-NASCUȚII ȘI SUGARII MICI  NU AU VOIE SĂ MEARGĂ LA PETRECERI ȘI NICI SĂ PRIMEASCĂ VIZITE.  In ultimele gărzi au fost predominant sugarii mici cu COVID-19, care au rămas  cazați la Unitatea primiri Urgențe până li s-a eliberat loc în spital. Cu alte cuvinte, situația chiar e gravă.”

Așadar, valul 4 este despre cei mici, însă totul depinde de părinți – asta ar fi concluzia ce s-ar trage din cele analizate mai sus. Pandemia va fi rezolvată doar de cei responsabili, mai ales când în joc este libertatea celor care vor lua, în scurt timp, viitorul în propriile mâini.

Autor: Andreea-Delia Mușețescu 

Notă: Andreea-Delia Mușetescu a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România.  Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub: https://presshub.ro/categorie/proiecte-editoriale/hub-for-business-journalism/.

Andreea-Delia Mușețescu este pasionată de jurnalism, cu precădere de jurnalismul investigativ. Încă din liceu și-a urmat pasiunea pentru filologie și pentru dezbateri, iar în prezent studiază limbile română și franceză la Universitatea din Pitești.

BVB | Știri BVB

SIF MUNTENIA S.A. (SIF4) (27/10/2021)

Completare ordine de zi AGAE 15/16 noiembrie 2021

ROMPETROL RAFINARE S.A. (RRC) (27/10/2021)

Raport conform art. 108 din Legea 24/2017 (R)

BIOFARM S.A. (BIO) (27/10/2021)

Desfasurare AGA in contextul SARS-CoV-2

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (27/10/2021)

Act aditional cf. art. 234 lit. i Reg. 5 din 2018- ELCEN Bucuresti