• Administrația Trump a încetat, joi, să emită derogări care permit mai multor țări să cumpere țiței iranian * Iranul va răspunde dacă alți membri ai OPEC îi vor amenința interesele, a declarat  ministrul petrochimiei, Bijan Zanganeh *  Mohammad Barkindo, OPEC:   “Este imposibil să eliminăm petrolul iranian de pe piață”

Statele Unite au înăsprit astăzi, drastic, sancțiunile energetice împotriva Iranului, încercând să reducă exporturile Republicii Islamice la zero și făcând loc unei noi ere  de incertitudine pentru piața petrolului, potrivit CNBC. Statele Unite au cerut cumpărătorilor de petrol iranian să oprească achizițiile, altfel se vor confrunta cu sancțiuni.

Președintele Donald Trump a restabilit, anul trecut, sancțiunile împotriva Iranului, dar a acordat derogări pentru opt națiuni, permițându-le să importe cantități limitate de țiței iranian. Săptămâna trecută, administrația Trump a surprins piața, anunțând că nu va extinde derogările.

Investitorii și analiștii s-au așteptat ca Trump să înăsprească derogările la fiecare șase luni, permițând Chinei, Indiei, Turciei și altor importatori să încetinească treptat achizițiile de țiței iranian.

Mișcarea bruscă de a întrerupe exporturile Iranului amenință să elimine o mare parte din livrările care au depășit recent peste 1 milion de barili pe zi sau aproximativ 1% din consumul global. Pentru a acoperi această diferență și pentru a preveni creșterea costurilor cu combustibilul, Trump s-a adresat aliaților săi din Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol.

Dar saudiţii nu și-au luat angajamente ferme și continuă să ia în considerare extinderea unui acord de șase luni făcut cu OPEC și cu alți producători, pentru a limita producția. Acest lucru creează îngrijorare cu privire la o perioadă cu o ofertă mai strictă și prețuri mai ridicate la petrol, conform CNBC.  

“Decizia președintelui Trump de a elimina derogările pentru importatorii de petrol iranian pe data de 2 mai reprezintă un act îndrăzneț, strategia de menținere a prețurilor acum se bazează aproape exclusiv pe dorința Arabiei Saudite de a deschide robinetele, pe fondul accelerării scăderii ofertei globale”, a declarat Helima Croft, de la RBC Capital Markets.

Prețurile petrolului au crescut inițial la maximele ultimelor șase luni, după ce Trump a anunțat că derogările vor fi revocate, țițeiul Brent a ajuns la 75,60 dolari, iar țițeiul din SUA a crescut la 66,60 dolari. Prețurile s-au situat azi în jurul valorii de 71 dolari și respectiv 62 dolari.

Piața tensionată a petrolului creează riscuri

Analiștii susţin că sancțiunile mai stricte nu vor provoca un șoc de aprovizionare, ci fac ca piața petrolului să fie mai vulnerabilă la un deficit care determină creșterea preţurilor pentru combustibil. Aceasta se datorează în parte faptului că excedentul de ofertă de pe piața petrolului se diminuează, iar oferta și cererea ajung la echilibru. Unii analiști consideră că oferta este ușor subdimensionată.

În același timp, întreruperile de aprovizionare și amenințările legate de întreruperile viitoare sunt răspândite. Sancțiunile SUA asupra gigantului petrolier venezuelean PDVSA au accelerat o scădere a producției de țiței a țării. În Libia, conflictul reînnoit dintre liderii rivali a pus în pericol proviziile petroliere ale națiunii OPEC. Nigeria, cel mai mare producător din Africa, a suferit, de asemenea, una dintre întreruperile sale periodice. În Europa, petrolul contaminat trimis prin conducte din Rusia a întrerupt livrările către rafinăriile din mai multe națiuni.

Între timp, OPEC și aliații săi, inclusiv Rusia, încearcă să reducă producţia cu 1,2 milioane bpd.

Factorul saudit

Donald Trump exercită presiuni asupra saudiților și OPEC pentru a inversa cursul, dar mulți analiști sunt sceptici că  așa-numita alianță OPEC + se va conforma. Grupul a crescut producţia înaintea sancțiunilor impuse de SUA Iranului în noiembrie, doar pentru a fi surprins când Trump a acordat derogările de la import. Volumul producţiei de petrol OPEC și sancțiunile mai ușoare decât cele anticipate au contribuit la un colaps al prețului țițeiului Brent de la 86 la 50 de dolari pe baril, determinând producătorii să decidă în decembrie să reducă producţia.

Arabia Saudită are nevoie de un preț al petrolului de aproximativ 80 de dolari pe baril pentru a-și echilibra bugetul. La anunțul lui Trump privind renunțarea la derogări, ministrul petrolului, Khalid al-Falih a declarat că regatul va răspunde la deficitul de petrol.

Acest lucru semnalează că sauditii sunt îngrijoraţi de o altă creştere preferenţială a ofertei, a declarat Bill Farren-Price, un analist de risc geopolitic de la Grupul de Energie RS.

Puțini analiști se așteaptă ca exporturile Iranului să scadă la zero. Probabil că petrolul din Iran va fi introdus în piaţa mondială prin Irakul învecinat sau vândut în tranzacții în alte monede decât dolarul pentru a evita sancțiunile din SUA, a declarat Tamar Essner, director de energie și utilități la Nasdaq Corporate Solutions. Ea estimează că 800.000-900.000 bpd, din 1,3 milioane de bpd din exportul Iranului, ar putea ieși din piață.

Dar cea mai mare provocare va fi asigurarea achizițiilor făcute de China, cel mai mare client al Iranului, a declarat Croft. Beijing se opune ferm sancțiunilor din SUA. Ea crede că rafinăriile chineze vor reduce achizițiile cu câteva mii de barili pe zi, dar vor continua să importe ţiţei brut iranian. Turcia ar putea şi ea să mențină aproximativ jumătate din achizițiile actuale, a spus ea.

Reacţia Iranului  

Iranul va răspunde dacă alți membri ai OPEC îi vor amenința interesele, a declarat, joi, ministrul petrochimiei, Bijan Zanganeh, pe fondul apariției unor presiuni din partea Washingtonului de a aduce vânzările de țiței iraniene la zero, cu ajutorul rivalilor regionali ai Teheranului.

După o întâlnire cu secretarul general al OPEC Mohammad Barkindo în Teheran, Zanganeh a avertizat că OPEC s-ar putea prăbuși din cauza unor acțiuni unilaterale ale unor membri, cu referire evidentă la Arabia Saudită.

“Iranul este membru OPEC datorită intereselor sale și, dacă alți membri ai OPEC încearcă să amenințe Iranul sau să-i pună în pericol interesele, Iranul nu va rămâne tăcut”, a spus Zanganeh, citată de agenția de știri SHANA.

La începutul acestei zile, Barkindo a declarat, la o expoziție de petrol și gaze din capitala iraniană, că “OPEC încearcă să depolitizeze petrolul”. “Am spus colegilor de la OPEC că trebuie să își lase acasă pașapoartele atunci când vin la această organizație”, a spus Barkindo.

Întrebat de un reporter dacă ar fi posibil din punct de vedere tehnic să fie puse  în aplicare sancțiunile SUA împotriva Teheranului, Barkindo a declarat: “Este imposibil să eliminăm petrolul iranian de pe piață”.

Barkindo a spus: “Ne-am confruntat cu probleme în OPEC în ultimii 60 de ani, dar le-am rezolvat prin unitate. Ce se întâmplă în Iran, Venezuela sau Libia are un impact asupra întregii piețe și a sectorului energetic”.

Turcia: Ankara anunţă că nu va putea renunţa la importurile de petrol iranian, în pofida sancţiunilor SUA

Turcia nu va putea anula importurile sale de petrol iranian, în pofida sancţiunilor SUA, deoarece ţara nu este pregătită să rafineze alte tipuri de ţiţei, a anunţat joi ministrul turc de externe Mevlut Cavuşoglu, informează EFE.

“Diversificarea surselor noastre de importuri de petrol nu este considerată posibilă pe termen scurt”, a declarat oficialul turc într-o conferinţă de presă la Ankara, potrivit agenţiei de ştiri Anadolu.

Prin urmare, Mevlut Cavuşoglu a cerut SUA să îşi “revizuiască decizia” de a impune sancţiuni ţărilor care continuă să facă comerţ cu Iranul, calificând această decizie drept “o măsură unilaterală, care are efecte negative asupra tuturor”.

“Tehnologia rafinăriilor noastre nu este potrivită pentru ţiţeiul din multe ţări. Ar fi pentru cel provenind din Irak, dar conducta de petrol de la Kirkuk la Ceyhan (Turcia) este grav deteriorată şi trebuie reparată cât mai curând, iar conducta care vine din nordul Irakului este la limita capacităţii sale”, a explicat ministrul turc.

“Pentru prelucrarea ţiţeiului din ţările terţe, ar trebui să reînnoim tehnologia rafinăriilor noastre. Pentru aceasta ar fi nevoie ca ele să fie închise pentru o anumită perioadă de timp, iar toate acestea costă bani”, a precizat Cavuşoglu.

Ministrul turc a reamintit că Marea Britanie, Franţa şi Germania au creat instrumentul bancar INSTEX, care permite realizarea tranzacţiilor financiare cu Iranul în afara sancţiunilor şi a menţionat că Turcia “discută despre crearea unui mecanism similar”.

Turcia importă peste 90% din ţiţeiul pe care îl rafinează, iar Iranul a figurat în ultimul deceniu pe primul sau al doilea loc ca furnizor, alături de Irak şi, în ultima perioadă, de Rusia, Teheranul furnizând între un sfert şi o treime din volumul total de petrol importat, potrivit cifrelor furnizate de agenţia guvernamentală din domeniul energiei EPDK, citate de Agerpres.

Deşi Turcia a redus importurile de barili de petrol iranian în a doua jumătate a anului 2018, a redeschis supapele în ianuarie, triplând în luna respectivă volumul importului.