Finanțele au estimat că vor obține din suprataxarea companiilor din energie o sumă mult mai mică decât dacă ar fi luat în calcul taxa pentru OMV Petrom, în condițiile în care, potrivit legii, sunt preconizate venituri la buget de circa 780 milioane de euro, iar numai OMV Petrom ar fi trebuit să plătească circa 1 miliard de euro, susțin surse consultate de Financial Intelligence.

Nota de Fundamentare a OUG privind suprataxarea companiilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, publicată în decembrie, anunța că veniturile la buget din această taxă de solidaritate pe anul 2023 se ridică la circa 3,9 miliarde de lei, adică 780 milioane de euro.  Potrivit documentului, “venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la cca. 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”.

OUG, publicată în Monitorul Oficial, precizează: “Contribuția de solidaritate se determină astfel: Contribuția de solidaritate = [profitul impozabil al anului 2022/2023 — (1,2 x media profiturilor impozabile aferente perioadei 2018—2021)] x 60%, unde: a) media profiturilor impozabile aferente perioadei 2018— 2021 se calculează prin însumarea profiturilor impozabile, respectiv pierderilor fiscale aferente fiecărui an din perioada 2018—2021 și împărțirea rezultatului la 4 sau la numărul corespunzător de ani în cazurile prevăzute la alin. (12). Profiturile impozabile/Pierderile fiscale incluse în calculul mediei sunt cele determinate înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți”.

Sursele noastre susțin: “La un calcul simplu, doar OMV Petrom ar fi trebuit să plătească peste 1 miliard de euro, mai mult decât tot venitul anunțat de Finanțe, de 780 milioane de euro. De ce au stabilit o sumă mai mică? Cum au făcut calculele?”.

Unii susțin că specialiștii din Finanțe ar fi calculat veniturile la buget din activitățile prevăzute doar de codurile CAEN din OUG, dar documentul spune clar că este vorba de profitul impozabil al anului 2022/2023 — (1,2 x media profiturilor impozabile aferente perioadei 2018—2021)] x 60%. 

Am contactat Ministerul de Finanțe pentru a ne spune cât ar trebui să plătească, defalcat, OMV Petrom, Romgaz si Rompetrol, trei companii mari cărora li se aplică taxa. Ministerul Finanțelor ne-a spus că trebuie să întrebăm la ANAF, ceea ce am și făcut, dar până astăzi nu am primit nici un răspuns.

• Surse: “Regulamentul UE se aplică, nu se transpune; în Regulamentul UE nu sunt coduri CAEN, în OUG apar codurile CAEN”

Ordonanța de Urgență, aprobată la finalul anului trecut, a vrut să pună în aplicare Regulamentul (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

Spre deosebire de Regulament, care ar fi trebuit să se aplice în integralitatea lui, OUG a inclus niște coduri CAEN, care a creat confuzie în aplicarea legii: “Sunt contribuabili obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit potrivit art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 — „Extracția țițeiului”, 0620 — „Extracția gazelor naturale”, 0510 — „Extracția huilei”, 1910 — „Fabricarea produselor de cocserie” și 1920 — „Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului” și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv”.

OMV Petrom a anunțat la începutul anului că nu ar trebui să plătescă contribuția de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având mai puțin de 75% din cifra de afaceri în sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului.

Recent, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că reprezentanţii Ministerului Finanţelor trebuie să spună dacă OMV Petrom va plăti sau nu taxa de solidaritate, întrucât actul normativ a fost făcut de acest minister. Iohannis a afirmat că a fost ”puţin surprins” când a aflat că ”Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuţie”.

Se pare că la elaborarea OUG privind suprataxarea companiilor din energie nu a fost cooptat Ministerul Energiei.

* Surse din piața de energie: OUG este anticoncurențială

Surse din piața de energie susțin că OUG este interpretabilă, dar că ar putea avea elemente de anticoncurență, în condițiile în care OMV Petrom  și Romgaz își impart piața națională de gaze.

“OMV Petrom a anunțat deja că nu plătește taxa, iar Romgaz a anunțat că are de dat statului român peste 900 milioane de lei. În condițiile în care piața de gaze, în mare parte, este împărțită de cele două companii, despre ce concurență mai vorbim când unul plătește și celălalt nu”, ne-au spus sursele.