Update articol:

Ţările membre care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani europeni

http://www.europarl.europa.eu http://www.europarl.europa.eu

Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege aprobat joi de deputații europeni.

Parlamentul European a adoptat, astăzi, raportul privind Protecţia bugetului UE în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 abţineri.

Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE ar avea sarcina de a identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.

Experți independenți care să asiste Comisia Europeană

Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:

  • buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE;
  • buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar;
  • investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE;
  • control judiciar eficient de către instanțele independente;
  • recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
  • prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale;
  • cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European.

Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.

Protejarea beneficiarilor finali

În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând:

  • suspendarea angajamentelor,
  • întreruperea termenelor de plată,
  • reducerea prefinanțării și
  • suspendarea plăților.

Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co – raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele”. Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse.”

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Potrivit listei finale a voturilor nominale, europarlamentarii români din grupul PPE Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureaşan, Cristian Preda şi Theodor Stolojan sunt printre cei care au votat în favoarea raportului, la fel ca eurodeputata Monica Macovei, membră a grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), şi ca Damian Drăghici (S&D).

În schimb, eurodeputaţii din grupul S&D Andi Cristea, Doru Frunzulică, Maria Grapini, Dan Nica, Ioan Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Ciprian Claudiu Tănăsescu, Claudia Ţapardel şi Gabriela Zoană au votat contra raportului.

Tot împotriva raportului respectiv au votat Norica Nicolai (membră a grupului europarlamentar ALDE), Csaba Sogor şi Iuliu Winkler (ambii din grupul PPE).