Tinerii români, pe ultimul loc în UE la competențe digitale de bază

Autor: Dan Pălăngean

Tinerii din România s-au situat anul trecut pe ultimul loc în UE în materie de competențe digitale de bază, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o pondere a celor cu vârsta situată între 16 și 24 de ani de doar 51,13% la femei și 55,09% la bărbați, țara noastră a fost devansată de Bulgaria (55,33% și, respectiv, 50,46%), situată cu mult sub Luxemburg (64,22% la femei, 63,05% la bărbați) și Germania (64,41% la femei, 60,43% la bărbați).

La nivelul întregii Uniuni, ponderea tinerelor femei cu competențe digitale de bază a fost anul trecut de 75,9%, mai mare decât cea a tinerilor bărbați (73,3%). Această dispunere a fost observată în 22 din cele 27 de state membre, cu o diferență maximă de 18,8 puncte procentuale în Cipru (73,9% față de 55,1%), urmată de Slovenia (11,6 pp, 73,5% față de 61,9%) și Austria (9,1 pp, 82,7% față de 73,6%).

În celelalte cinci țări ale UE, situația a fost inversă, cu o pondere în favoarea bărbaților, ceea ce este și cazul României. Țara noastră s-a situat pe locul al doilea după Malta în această privință dar la foarte mare distanță dacă se compară procentajele. Cele 4,6 pp din Malta au fost consemnate după 93,6% la bărbați și 89,1% la femei iar cele 4 pp ale noastre la 55,1% comparativ cu 51,1%.

De reținut, chiar și această poziționare a fost obținută după progresele făcute în ultimii ani, deoarece datele Eurostat aferente anului 2021 pentru România arătau procentaje de 50% la bărbați și doar 44% la femei, iar în 2023 s-au înregistrat niveluri de 48,5% la bărbați (în scădere !) și 45,6% la femei.

Este o situație care ar trebui să preocupe foarte serios factorii de decizie în contextul societății informaționale în care am intrat. Degeaba avem mari succese pe plan internațional în materie de informatică la diverse competiții internaționale, întrucât diferența la nivelul economiei o face gradul de cunoaștere la nivelul întregii populații.

Din păcate, în stadiul în care ne aflăm, consecințele se vor vedea pe termen lung și foarte lung, atât în materie de locuri de muncă mai bine plătite cât și în materie de integrare pe plan social-economic cu uzanțele europene. Poate că s-ar impune cu celeritate măsuri de remediere la nivel național a unui potențial dezavantaj major în ce privește competitivitatea forței de muncă.