- „Indicatorii-cheie de performanță aplicabili Directoratului nu reprezintă o opțiune unilaterală a conducerii executive, ci rezultatul unei proceduri legale deja parcurse”, subliniază compania, care amintește și rolul direct al Secretariatului General al Guvernului, în calitate de acționar majoritar, în aprobarea și modificarea acestor criterii.
Guvernanța corporativă, mecanismele de control și capacitatea companiei de a gestiona simultan litigii, investiții strategice și presiuni financiare au devenit principalele teme în dialogul dintre Transelectrica și acționarul majoritar, statul român. În răspunsurile formulate de conducerea companiei, mesajul dominant este că deciziile strategice au fost luate în cadrul mecanismelor instituționale prevăzute de modelul dualist de administrare și că prioritățile companiei rămân investițiile și siguranța Sistemului Energetic Național.
Citiți aici documentul Intrebari actionar majoritar si raspunsuri TEL si anexe
Actualul Directorat al Transelectrica a fost numit prin Decizia Consiliului de Supraveghere nr. 39 din 30 septembrie 2024, cu mandat până la 29 februarie 2028. În acest context, acționarul majoritar a solicitat clarificări privind criteriile de performanță care stau la baza contractelor de mandat, în special cele legate de absorbția fondurilor europene, finalizarea marilor proiecte de infrastructură și gestionarea proceselor generate de raportul Curții de Conturi.
- Indicatorii de performanță, stabiliți prin mecanismele OUG 109
Transelectrica explică faptul că, potrivit OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și normelor metodologice aprobate prin HG 639/2023, indicatorii-cheie de performanță (ICP) nu sunt stabiliți unilateral de Directorat, ci rezultă din Planul de Administrare aprobat de Consiliul de Supraveghere, avizat de AMEPIP și validat de Adunarea Generală a Acționarilor.
Compania arată că indicatorii de performanță au fost deja aprobați prin Hotărârea AGOA nr. 1/15.01.2025 și ulterior modificați în decembrie 2025, după schimbările legislative aduse OUG 109/2011.
- Ce indicatori sunt incluși în contractele de mandat
Potrivit companiei, arhitectura de performanță a Directoratului include:
- realizarea Planului Anual de Investiții;
- rata cheltuielilor de capital;
- rata lichidității curente;
- rentabilitatea activelor;
- managementul riscurilor;
- indicatori privind mentenanța și siguranța sistemului;
- consumul intern de energie;
- indicatori privind guvernanța și echitatea salarială.
Conducerea precizează că obiective precum absorbția fondurilor europene, finalizarea proiectelor majore — inclusiv Gutinaș–Smârdan — și gestionarea măsurilor aferente constatărilor Curții de Conturi sunt deja integrate în această arhitectură de performanță, prin indicatorii privind politica de investiții, disciplina financiară și execuția Planului de Administrare.
„Indicatorii-cheie de performanță aplicabili Directoratului nu reprezintă o opțiune unilaterală a conducerii executive, ci rezultatul unei proceduri legale deja parcurse”, subliniază compania, care amintește și rolul direct al Secretariatului General al Guvernului, în calitate de acționar majoritar, în aprobarea și modificarea acestor criterii.
- Curtea de Conturi și litigiile: compania invocă responsabilitatea colectivă
Tema guvernanței a devenit și mai sensibilă după raportul Curții de Conturi rezultat în urma auditului desfășurat pentru perioada 2020–2022. Raportul a generat 17 recomandări și mai multe litigii aflate pe rolul instanțelor, dintre care șapte au fost contestate de companie.
Transelectrica susține însă că subiectul a fost tratat „cu maximă responsabilitate” la nivelul Consiliului de Supraveghere, care a analizat raportul în 13 dintre cele 24 de ședințe desfășurate în 2025. Potrivit companiei, monitorizarea implementării măsurilor a fost permanentă, iar Directoratul a transmis periodic informări privind riscurile și stadiul conformării.
- „Nu există răspunderi individuale identificate”
Compania insistă că nu există în prezent motive pentru constituirea unor provizioane în situațiile financiare, argumentând că recomandările Curții de Conturi nu reprezintă obligații certe și cuantificabile conform standardului IAS 37.
Transelectrica mai afirmă că nu au fost identificate elemente care să indice o răspundere personală individualizată a membrilor actuali ai Directoratului sau ai Consiliului de Supraveghere. Potrivit companiei, în sistemul dualist de administrare, deciziile sunt adoptate colectiv, iar semnarea unor documente nu poate fi interpretată automat ca asumare personală separată de cadrul instituțional.
- Profit în scădere, dar activitatea de bază rămâne profitabilă
Conducerea susține că rezultatele financiare din 2025 trebuie interpretate în contextul transformărilor profunde din piața energetică europeană și al mecanismelor specifice de reglementare. Profitul net al companiei a scăzut de la 585,9 milioane lei în 2024 la 359,8 milioane lei în 2025, însă Transelectrica afirmă că această evoluție este influențată în principal de factori excepționali și de activități operate pe principiul neutralității financiare.
Cauzele scăderii profitului
Printre cauzele invocate se numără: reducerea veniturilor din ajutoarele de avarie acordate Ucrainei; încheierea mecanismului de capitalizare CPT; pierderile temporare generate de piața serviciilor de sistem.
Compania argumentează însă că activitatea operațională de bază a rămas solidă. Potrivit datelor prezentate, EBIT-ul ajustat, fără elementele nerepetabile, ar fi crescut de la 374 milioane lei în 2024 la 453 milioane lei în 2025.
În opinia conducerii, comparațiile directe cu alți operatori de transport și sistem din Europa Centrală și de Est sunt distorsionate de diferențele de reglementare și de structura activităților. Transelectrica arată că multe dintre veniturile și cheltuielile sale provin din activități reglementate cu profit zero — precum piața de echilibrare și serviciile de sistem — care măresc artificial cifra de afaceri fără a genera profit suplimentar.
- Investițiile și fondurile europene rămân prioritatea strategică
În paralel, compania continuă să își susțină programul investițional pentru perioada 2025–2029, estimat la aproape 3 miliarde de lei. Aproape jumătate din această sumă ar urma să provină din fonduri europene și venituri din interconexiuni.
Transelectrica afirmă că strategia financiară este orientată către maximizarea absorbției fondurilor europene și reducerea presiunii tarifare asupra consumatorilor, nu către creșterea artificială a rentabilității prin utilizarea excesivă a surselor proprii.
- Proiectul Gutinaș–Smârdan, monitorizat prin indicatorii de performanță
În ceea ce privește marile proiecte de infrastructură, compania arată că proiectul LEA 400 kV Gutinaș–Smârdan a fost decalat din 2024 în 2026 din cauza întârzierilor administrative privind exproprierile și scoaterea terenurilor din fondul forestier. Totuși, Transelectrica afirmă că nu există riscul ca investiția să devină neeligibilă pentru includerea în BAR dacă punerea în funcțiune va avea loc după 2029.
- Lichiditatea și dividendele, considerate sustenabile
În ceea ce privește lichiditatea și politica de dividend, compania afirmă că actuala rată de distribuție rămâne sustenabilă în contextul mecanismelor de reglementare și al capacității de finanțare existente. Directoratul susține că Transelectrica beneficiază de un grad redus de îndatorare comparativ cu alți operatori europeni, ceea ce îi permite acces suplimentar la finanțare pentru investiții și capital de lucru.
- Miza companiei: stabilitatea SEN și modernizarea rețelei
Mesajul central transmis de companie este că actuala perioadă trebuie privită ca una de transformare și consolidare instituțională, în care accentul cade pe investiții, disciplină financiară și stabilitatea Sistemului Energetic Național.
În viziunea conducerii, adevărata evaluare a performanței nu trebuie făcută exclusiv prin prisma profitului contabil pe termen scurt, ci prin capacitatea Transelectrica de a susține modernizarea infrastructurii energetice a României și integrarea regională a piețelor de electricitate
| Știri BVB