Update articol:
Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale pentru perioada 2019-2028, în consultare publică

Transgaz: Proiecte de investiţii estimate la aproximativ 4,03 miliarde euro

SNTGN Transgaz SA Mediaş, în calitate de operator tehnic al Sistemului Naţional de Transport gaze naturale din România, a elaborat Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale pentru perioada 2019-2028, în considerarea respectării cerinţelor Directivei Europene CE/73/2009 art. 22, privind obligativitatea elaborării anuale a Planului de Dezvoltare pe 10 ani pentru toţi operatorii sistemelor de transport gaze naturale din Uniunea Europeană.

Documentul prezintă direcțiile de dezvoltare ale rețelei românești de transport gaze naturale și a proiectelor majore pe care compania intenționează să le implementeze în următorii 10 ani.

Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport (SNT) gaze naturale în perioada 2019–2028 elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale, cu obiectivele propuse în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, răspunde cerinţelor politicii energetice europene privind: 

-asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale; 

-creşterea gradului de interconectare a rețelei naționale de transport gaze naturale la reţeaua europeană; 

-creşterea flexibilităţii rețelei naționale de transport gaze naturale;

– liberalizarea pieţei gazelor naturale; 

-crearea pieţei de gaze naturale integrate la nivelul Uniunii Europene; 

-asigurarea racordării terţilor la sistemul de transport, conform unor reglementări specifice, în limitele capacităţilor de transport şi cu respectarea regimurilor tehnologice; 

-extinderea, până în decembrie 2021, a reţelei de conducte, până la intrarea în localităţile atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local, când aceste localităţi se află la o distanţă de maximum 25 km de punctele de racordare ale operatorilor de transport şi de sistem; 

-asigurarea racordării la reţeaua de gaze naturale a investiţiilor noi, generatoare de locuri de muncă.

TRANSGAZ este membru al ENTSO-G (Reţeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport gaze naturale), organism în cadrul căruia compania cooperează cu toți operatorii de transport și de sistem gaze naturale ai Uniunii Europene în scopul creării unui cadru de reglementare comun şi a unei strategii şi viziuni comune de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene în vederea creării pieţei energetice integrate.

Trransgaz susține că, la elaborarea Planului de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale pentru perioada 2019–2028, s-a avut în vedere coordonarea cu TYNDP, GRIP şi planurile de dezvoltare pe 10 ani ale celorlalţi operatori din regiune.

România aspiră să devină un pol energetic în estul Europei atât din punct de vedere a realizării unei rețele de transport gaze naturale puternic interconectată cu rețelele similare de transport gaze naturale din regiune cât și din punct de vedere a furnizării de gaze naturale, potrivit Planului de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale pentru perioada 2019-2028 aflat în consultare publică.

Cele trei direcţii majore în care România trebuie să lucreze şi să se dezvolte pentru dobândirea acestui statut sunt prezentate în Pactul pentru Energie încheiat în luna mai 2013 şi anume:

- interconectarea reţelelor de gaze naturale şi electricitate şi crearea infrastructurii fizice şi instituţionale necesare operării unei pieţe lichide de energie;

- dezvoltarea de noi surse autohtone de gaze naturale şi integrarea în pieţele regionale de energie electrică; 

–  asumarea politicilor energetice europene, creşterea capacităţii de negociere în instituţiile UE şi colaborarea cu alte state membre în susţinerea obiectivelor strategice comune.

Sectorul energetic poate deveni un veritabil “motor de creştere economică”, conform documentului, care menționează: “Prin resursele sale semnificative şi prin oportunităţile oferite de poziţionarea geografică, România îşi poate asigura un grad ridicat de securitate energetică şi integrare regională. Interconectarea transfrontalieră a reţelelor este astăzi, o prioritate în politica energetică a României.

Orice scenariu de dezvoltare a producţiei de gaze naturale și de energie electrică sau de diversificarea a surse externe de import necesită o infrastructură adecvată de transport”.

Pentru a răspunde cerinţelor politicii Uniunii Europene în domeniul energiei bazată pe trei obiective fundamentale: siguranţă energetică, dezvoltare durabilă şi competitivitate, SNTGN Transgaz SA a prevăzut în planul de administrare pentru perioada 2017-2021 creşterea nivelului de adecvanţă al reţelei de transport gaze naturale în vederea asigurării interoperabilităţii cu sistemele vecine, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale, îmbunătăţirea eficienţei şi interconectarea cu sistemele de transport gaze naturale din ţările vecine.

Conform Transgaz, pe fondul dependenţei semnificative a pieţei europene de energie de importul de resurse energetice din Rusia şi Orientul Mijlociu, rolul rezervelor de gaze naturale descoperite în Marea Neagră este fără îndoială major pentru siguranța energetică a României, pentru consolidarea poziţiei României ca un important jucător în UE ca producător şi exportator de energie, pentru includerea ţării în trasele majore de transport gaze naturale ale Europei şi pentru creşterea bunăstării economice a ţării în deceniile următoare.

La orizontul anului 2028, cu interconexiunile necesare, România va avea mai multe opţiuni de import de gaze naturale:

– prin intermediul terminalelor regionale de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia, Croaţia şi Polonia piaţa românească va putea achiziţiona gaze din Bazinul Levantin (Mediterana de Est);

– prin interconexiunea Bulgaria–România va putea fi importat gaz caspic din Coridorul Sudic de Gaz.

Transgaz precizează: “Conştient de această responsabilitate, managementul companiei Transgaz continuă unul dintre cele mai mari și importante programe de dezvoltare a infrastructurii de transport gaze naturale din România în ultimii 20 de ani, cu proiecte de investiţii estimate la aproximativ 4,03 miliarde euro, proiecte ce vor avea ca rezultat crearea unor noi culoare de transport gaze naturale esenţiale pentru transportul, atât pe piaţa autohtonă cât și pe pieţele din regiune, a cantităților de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, dar şi pentru integrarea României în marile trasee transfrontaliere ale Coridorului Sud-Est/Nord-Sud al Europei.

Capabilitatea companiei de a se transforma şi de a răspunde, în anii ce urmează, cerinţelor generate de resursele gazeifere ale Romaniei, va fi una din cele mai mari provocari întâmpinate de o companie românească (nu numai de stat) în ultimele două decenii. Abilitatea companiei de a executa acest program de investiții, nu numai că va asigura valorificarea unor resurse economice esenţiale pentru bunăstarea României, dar va fi şi un litmus test pentru a demonstra investitorilor străini abilitatea României de a crea condiţii propice de dezvoltare şi atragere a investiţiilor străine”.

Transgaz precizează: “Securitatea alimentării cu gaze naturale stă la baza oricărei politici energetice–orice întrerupere a livrărilor de gaze naturale are consecinţe importante asupra economiilor statelor membre ale UE. Pentru a întări această securitate, ţările Uniunii Europene trebuie să-şi diversifice vectorii lor energetici şi sursele energetice, dar în aceelași timp să acţioneze pentru modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale.

O dezvoltare durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, presupune un amplu program investiţional care să permită alinierea SNT la cerinţele de transport şi operare în conformitate cu normele europene de protecție a mediului.

În contextul geopoliticii şi geostrategiei traseelor energetice europene, România beneficiază de avantajele localizării geografice pe coridoare importante de transport gaze naturale cu acces la resursele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră, aspect ce conduce la necesitatea valorificării eficiente a acestor oportunităţi”.

Prin Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport gaze naturale pe următorii 10 ani, Transgaz propune proiecte majore de investiţii pentru dezvoltarea strategică şi durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România urmărind totodată şi conformitatea acesteia cu cerinţele reglementărilor europene în domeniu.

Conform prevederilor legale, documentul se supune aprobării Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Prezentul document reprezintă actualizarea și completarea Planului de dezvoltare a SNT în perioada 2018-2027 aprobat de ANRE prin Decizia nr. 1954 din 14.12.2018.

Actualizări și completări ale Planului de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport (PDSNT) gaze naturale 2018-2027

* actualizarea calendarelor estimate de desfășurare a proiectelor, a valorilor și termenelor de finalizare ale proiectelor din PDSNT 2018-2027 ca urmare a finalizării unor studii de prefezabilitate, fezabilitate, a unor proiecte tehnice sau a semnării unor contracte;

* introducerea de către Transgaz a unui număr de 5 proiecte noi, după cum urmează: 

-dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale în zona de Nord-Vest a României; 

-creșterea capacității de transport gaze naturale a interconectării România-Bulgaria pe direcția Giurgiu-Ruse; 

-Eastring–România; 

-sistem de monitorizare, control și achiziție de date pentru stațiile de protecție catodică aferente Sistemului Național de Transport Gaze Naturale; 

-dezvoltarea sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport Gaze Naturale.

Piața regională de gaze naturale

Conform Trangaz, toate informațiile despre piețele de gaze naturale ale țărilor învecinate indică o dependență semnificativă a acestora de surse de gaze naturale din import: “Dacă până nu demult pentru toate aceste țări, gazele naturale de proveniență rusească reprezentau unica sursă de aprovizionare, actualmente, prin planificarea și implementarea unor proiecte noi de infrastructură, țările vecine caută diversificarea acestora în scopul evident al creșterii siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale și nu în ultimul rând al asigurării condițiilor de competitivitate a prețurilor.

Orientarea operatorilor sistemelor de transport gaze naturale din țările vecine spre crearea de noi capacități de transport transfrontalier sau amplificarea celor existente denotă în mod clar preocuparea pentru o creștere semnificativă a gradului de interconectare într-o zonă a Europei în care încă mai sunt multe de realizat pentru o piață perfect integrată: 

  • Ucraina a realizat curgerea în sens invers cu Ungaria și a implementat proiectul de asigurare a fluxurilor reversibile cu Slovacia; este important de subliniat interesul manifestat de Ucraina atât pentru reverse flow fizic în punctele de interconectare cu sistemul românesc, dar mai ales în punctul Isaccea 1, astfel putându-se asigura livrări de gaze naturale provenite din sud-est prin intermediul sistemului de transport bulgar și a firului I de transport internațional gaze naturale;
  • Ungaria și-a planificat investiții pentru dezvoltarea capacităților de transport gaze naturale între zona de est și cea de vest a țării, dar acordă în același timp o atenție deosebită implementării unui culoar nord–sud care să asigure legătura între Slovacia și Croația; 
  • Serbia va beneficia de interconectarea cu Bosnia, Herţegovina, Bulgaria şi România; 
  • Bulgaria la rândul său, depune eforturi pentru realizarea interconectorului Grecia– Bulgaria și a unei noi interconectări cu Turcia pentru a putea beneficia atât de gazele naturale din regiunea Mării Caspice cât și de Gazele Naturale Lichefiate din terminalele LNG din Grecia, în vederea transportării acestora spre piețele central europene.În tot acest tablou România este țara cu piața cu cea mai mică dependență de gaze naturale din import. Adăugând în acest peisaj, pe lângă poziția geostrategică favorabilă, resursele descoperitele din Marea Neagră, România ar putea juca în mod evident un rol definitoriu în regiune.În acest context infrastructura de transport gaze naturale devine probabil factorul cel mai important, iar Transgaz se află actualmente în fața unei provocări majore: dezvoltarea -în cel mai scurt timp posibil-a unor culoare de transport gaze naturale care să asigure atât gradul necesar de interconectivitate la nivel european cât și potențial suficient de transport gaze naturale pentru valorificarea resurselor pe piața autohtonă și pe cea regională”.

 

Prognoze consum gaze naturale 2019-2030

Pentru elaborarea prognozelor de consum gaze naturale s-au luat în considerare următoarele:

1. Prognoza mixului energiei electrice

Mixul energiei electrice, conform Strategiei Energetice a României 2019–2030 cu perspectiva anului 2050, este și va rămâne echilibrat și diversificat:

În anul 2017, ponderea resurselor energetice primare în producția de energie electrică a avut următoarea structură: energia electrică produsă din cărbune (lignit și huilă) 27,5% (17,3 TWh); energia electrică produsă în centralele hidroelectrice 23% (14,4TWh); energia electrică produsă în centrala nucleară de la Cernavodă 18,3% (11,5 TWh); energia electrică produsă pe hidrocarburi (petrol și gaz) 16,3% (10,7TWh); energia electrică produsă în instalații eoliene și fotovoltaice 13.5% (8,5TWh), energia electrică produsă din biomasă 0,7% (0,4 TWh).

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim arată o creștere de 2,5% a ponderii hidrocarburilor în producția de energie electrică, de la 16,3% în anul 2017 la 18,8% în anul 2030. Gazele naturale au o pondere importantă în consumul intern de energie primară, datorită disponibilității relativ ridicate a resurselor autohtone, a impactului redus asupra mediului înconjurător și a capacității mărite de a echilibra energia electrică produsă din surse regenerabile intermitente (eoliene și fotovoltaice), dată fiind flexibilitatea centralelor de generare pe bază de gaze.

Prognoza cererii de energie pe sectoare de activitate

Consumul brut de energie al României a scăzut semnificativ în ultima perioadă, ajungând în 2015 la 377 TWh, iar consumul final la 254 TWh.

Rezultatele modelării, din Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, estimează consumul brut de energie în 2030 la 394 TWh (creștere cu 4% față de 2015). Consumul resurselor energetice ca materie primă urmează să crească cu 35%, în timp ce consumul și pierderile aferente sectorului energetic vor scădea cu 4 TWh.

Structura sectorială a cererii de energie finală în 2017 și 2030 arată o ușoară scădere a consumului rezidențial ca efect al creșterii eficienței energetice, precum și creșterea consumului de gaze naturale în transporturi și în industrie datorită impactului redus al gazului natural asupra mediului.

 

 

Scenariul de referință al Comisiei Europene (REF 2016)

Conform scenariului de referință al Comisiei Europene (REF 2016) evoluția consumului de gaze naturale în România în perioada 2000-2050 este următoarea:

 

Urmare a acestor 3 considerente luate în calcul la prognoza consumului intern de gaze naturale în perioada 2020 – 2035 Transgaz estimează:

 

Prognoza producţiei interne de gaze naturale 2019-2030

Pentru elaborarea prognozelor de producție gaze naturale s-au luat în considerare următoarele:

1. Prognozele din Strategia Energetice a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050

Conform Strategiei Energetice a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, producția de gaze naturale va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producției din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 și la 65 TWh în 2050.

Deoarece producția onshore este de așteptat să scadă, menținerea unui grad redus de dependență față de importuri este condiționată de dezvoltarea rezervelor descoperite în Marea Neagră.

2. Scenariul de referință al Comisiei Europene (REF 2016)

Conform scenariului de referință al Comisiei Europene (REF 2016) evoluția producției de gaze naturale în România în perioada 2000-2050 este următoarea:

 

3. Prognozele principalilor producători de gaze naturale pentru perioada 2020-2030

 

 

Prognoze privind înmagazinarea subterană a gazelor naturale 2019-2030

Luând în considerare atât Comunicarea din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind o strategie a Uniunii Europene pentru gaze naturale lichefiate și pentru înmagazinarea gazelor naturale din 2016, cât și Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, pentru activitatea de înmagazinare se desprind tendințele: 

-de ajustare a gradului de interconexiune și a reglementărilor cu scopul de a îmbunătăți nivelul de cooperare regională, pentru a facilita disponibilitatea transfrontalieră și pe plan regional a capacităților de înmagazinare existente în prezent; 

-de modernizare a capacităților de înmagazinare de gaze naturale existente și de creare a unui grad sporit de flexibilitate, inclusiv prin utilizarea în regim alternativ injecție/extracție a capacităților de înmagazinare, contribuind astfel la realizarea unei piețe naționale competitive de gaze și la dezvoltarea piețelor de energie și a unor mecanisme regionale de securitate energetică, după regulile comune ale UE.

În acest sens și în corelare cu acțiunile de dezvoltare a sistemului național de transport gaze naturale, a posibilităților de dezvoltare a perimetrelor offshore și a tranziției de la cărbune la gaz în producerea energiei electrice, proiectele de investiții în înmagazinare promovate de SNGN Romgaz S.A.

Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale DEPOGAZ Ploiești S.R.L., pentru perioada 2019-2028 cuprind următoarele acțiuni: 

-investiții în modernizări ale depozitelor de înmagazinare în scopul creșterii capacitații de livrare zilnică a gazelor; 

-elaborarea de analize și studii care privesc creșterea capacităților de înmagazinare gaze naturale și promovarea proiectelor ca proiecte de interes comun; 

-evaluarea posibilităților de transformare a unui depozit de înmagazinare într-un depozit cu operare alternativă injecție/extracție.

PROIECTE STRATEGICE

Planul de dezvoltare al Sistemului Național de Transport gaze naturale cuprinde proiecte de anvergură menite să reconfigureze rețeaua de transport gaze naturale care, deși extinsă și complexă, a fost concepută într-o perioadă în care accentul se punea pe aprovizionarea cu gaze naturale a marilor consumatori industriali și crearea accesului acestora la resursele concentrate în centrul țării și în Oltenia, precum și la unica sursă de import.

În identificarea proiectelor necesare a fi dezvoltate în sistemul național de transport gaze naturale s-a pornit de la principalele cerințe pe care acesta trebuie să le asigure în actuala dinamică a pieței regionale de gaze naturale.

Având în vedere ultimele evoluții și tendințe în domeniul traseelor de transport gaze naturale la nivel european, este evidentă profilarea a două noi surse importante de aprovizionare cu gaze naturale: gazele naturale din regiunea Mării Caspice și cele din Marea Neagră.

Astfel, proiectele planificate de companie au în vedere:

- asigurarea unui grad adecvat de interconectivitate cu țările vecine;

- crearea unor rute de transport gaze naturale la nivel regional pentru a asigura transportul gazelor naturale provenite din noi surse de aprovizionare;

– crearea infrastructurii necesare preluării și transportului gazelor naturale din perimetrele off-shore în scopul valorificării acestora pe piața românească și pe alte piețe din regiune;

- extinderea infrastructurii de transport gaze naturale pentru îmbunătățirea aprovizionării cu gaze naturale a unor zone deficitare;

-crearea pieței unice integrate la nivelul Uniunii Europene.

Transgaz menționează: “Poziţia geostrategică, resursele de energie primară, proiectele de investiții majore în infrastructura de transport gaze naturale pot ajuta România să devină un jucător semnificativ în regiune, însă doar în condiţiile în care va ţine pasul cu progresul tehnologic şi va reuşi să atragă finanţările necesare.

Prin proiectele propuse pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport gaze naturale, prin implementarea unor sisteme inteligente de control, automatizare, comunicaţii şi management al reţelei, Transgaz urmăreşte atât maximizarea eficienţei energetice pe întreg lanţul de activităţi desfăşurate, precum şi crearea unui sistem inteligent de transport gaze naturale, eficient, fiabil şi flexibil.

Managementul rețelei, va putea fi îmbunătățit prin conceptul „Smart energy transmission system”, aplicabil și rețelelor de transport gaze naturale „Smart gas transmission systems” care va gestiona problemele legate de siguranța și utilizarea instrumentelor inteligente în domeniul presiunii, debitelor, contorizării, inspecției interioare a conductelor, odorizării, protecției catodice, trasabilității, toate generând creșterea flexibilității în operare a sistemului, îmbunătățind integritatea și siguranța în exploatare a acestuia și implicit creșterea eficienței energetice”.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BVBStiri BVB

SIF MOLDOVA S.A. (SIF2) (19/10/2020)

Notificare - rascumparare actiuni proprii 12 - 16.10.2020

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (19/10/2020)

Tranzactii parti afiliate - SDTN si EFSA

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (19/10/2020)

Notificare rascumparare actiuni proprii 12 - 16 octombrie 2020

S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. (SNN) (19/10/2020)

Numirea domnului Valentin Nae in functia de Director al Sucursalei CNE Cernavoda