“Nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general al României, Augustin Lazăr, poate fi considerată o formă de presiune” (Tudorel Toader)

Ministrul Justiției Tudorel Toader le-a răspuns, în această dimineaţă, procurorilor CSM, după ce aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la declarațiile acestuia, potrivit cărora Ministerul Public s-a îndepărtat de la rolul constituțional:

“Îngrijorarea secvențială a procurorilor din CSM!

Pe data de 27 august 2018 declaram faptul că «Ministerul Public s-a îndepărtat de rolul constituțional pe care îl are».
Pe data de 28 august 2018, procurorii din CSM (din care face parte și procurorul general de la PÎCCJ) au luat act cu îngrijorare de respectiva declarație.
Astăzi, 29 august 2018, voi solicita de la CSM un răspuns oficial din care să rezulte cât de îngrijorați au fost aceiași procurori din CSM la solicitarea unanimă a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Brașov de suspendare a deciziilor Curții Constituționale!”

Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, consideră că desecretizarea în 2018 a protocolului dintre Ministerul Public şi SRI semnat în 2009 şi faptul că despre cel de-al doilea nu s-a făcut referire în spaţiul public reprezintă “o profundă sfidare” la adresa statului de drept, precum şi a cetăţenilor, susţinând că protocoalele au caracter “nefiresc” într-un stat de drept.

“Reprezintă o profundă sfidare la adresa statului de drept, precum şi a cetăţenilor faptul că în 2018 este desecretizat un protocol din 2009, care fusese «abrogat» din 2016, precum şi faptul de a nu se face nicio referire la existenţa acestui din urmă protocol, din 2016. Într-un stat de drept, protocoalele au caracter nefiresc. Avem Constituţie, avem o bogată jurisprudenţă constituţională, avem norme juridice de natură să permită o bună interpretare a legii. Legalitatea respectivelor protocoale poate fi stabilită numai de instanţa de contencios administrativ”, a declarat Toader, la sediul Ministerului Justiţiei.

Ministrul justiţiei a menţionat că, la începutul lui 2017, procurorul general se arăta indignat, susţinând că nu mai există niciun protocol de colaborare şi a arătat că a existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii.

“Procurorul general făcea aceste declaraţii, în condiţiile în care însă, în decembrie 2016, tocmai încheiase, semnase personal un nou protocol şi îl abrogase pe cel din 2009. Pornind de la discuţiile din spaţiul public, pe data de 19 martie 2018 i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care la acel moment aveam cunoştinţă. A doua zi, pe 20 martie 2018, am primit de la Parchetul General respectivul protocol, mai puţin ultimele două pagini, care şi ele au fost primite ulterior cu o motivare greu de acceptat la nivelul la care ne aflăm, în sensul că cel ce a tras la xerox protocolul nu a observat şi ultimele două foi s-au lipit. Tot pe 20 martie, am primit la Ministerul Justiţiei Protocolul privind organizarea cooperării dintre SRI şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii, protocol cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al justiţiei nu aveam voie, potrivit legii, să-l fac public. Nu aveam voie, potrivit legii, să fac referiri la conţinutul acestuia şi evident nu aveam voie, potrivit legii, nu aveam competenţa să iniţiez, să demarez vreo procedură de desecretizare”, a explicat Tudorel Toader.

El a adăugat că respectivul protocol a fost trimis şi la CSM, cei abilitaţi l-au citit şi şi-au pus aceeaşi problemă, şi anume, ce să facă cu el dacă nu poate fi desecretizat, subliniind că, prin urmare, CSM, cu adresă oficială, l-a retrimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

“Faptul trimiterii respectivului protocol la Ministerul Justiţiei, respectiv la CSM, nu absolvă sub nici o formă pe semnatarii acestuia. Dovadă, sensul pe care l-am dat noi, la Ministerul Justiţiei, sensul pe care l-a dat CSM, faptul că el data, protocolul, cu doi ani în urmă, iar nouă ni l-a trimis spre informare – informare la ce, pentru ce? Ce puteam face cu el, dacă nu aveam voie la nici una dintre procedurile enunţate şi repetate? Aceasta, cu atât mai mult cu cât protocolul din 2009 a fost desecretizat, în condiţiile în care în decembrie 2016, fusese abrogat de noul protocol”, a afimat ministrul, citat de Agerpres.

Toader a mai spus că pe data de 19 martie 2018 a solicitat oficial, printr-o adresă, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să transmită situaţia protocoalelor de cooperare instituţională pe care le are încheiate, începând din 2005 până în prezent, iar, pe 3 aprilie 2018, Parchetul a transmis faptul că în evidenţe figurează ca fiind încheiate opt documente de cooperare instituţională.

Potrivit ministrului justiţiei, în această scrisoare se menţionează la punctul 5 protocolul din 2016, cu precizarea faptului că protocolul este în vigoare.

“Ni se spunea, ni se răspundea că protocolul este în vigoare şi a fost încheiat în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016, privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Aici aş face o menţiune. Ordonanţa de urgenţă a guvernului, care e temeiul egal, baza legală, spun autorii protocolului, aşadar, ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în 11 martie 2016, dar protocolul a fost încheiat în decembrie 2016, ceea ce înseamnă că de la data ordonanţei, creării bazei legale până la data redactării, întocmirii protocolului au trecut nouă luni de zile fără protocol şi ne întrebăm cum oare o fi funcţionat justiţia la nivelul urmăririi penale dacă n-aveam aşa ceva?”, a adăugat Toader.

Nedumerire personală referitor la faptul că la Parchetul General au fost înregistrate, în 2016, în aceeaşi zi, două protocoale de colaborare cu SRI, care au conţinuturi şi numere de articole diferite

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi-a exprimat “o nedumerire personală”, într-o conferinţă de presă, referitor la faptul că la Parchetul General au fost înregistrate, în 2016, în aceeaşi zi, două protocoale de colaborare cu SRI, care au conţinuturi şi numere de articole diferite. “S-a vorbit – şi dânsul (procurorul general – n.r.), în conferinţa de ieri, am vorbit şi eu în această documentare – de protocolul din decembrie 2016. Mai exact, înregistrat la Ministerul Public pe data de 8 decembrie 2016. Am vorbit despre protocolul, la singular, din decembrie 2016. Numai că, în aceeaşi dată, la Ministerul Public, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apar două protocoale, în aceeaşi zi, sub numere diferite, având conţinuturi diferite, având şi număr de articole diferite. În corespondenţa oficială primită de la Parchet se face referire la protocolul din data de …, numărul din data de …, fără precizarea că au fost şi sunt două protocoale din aceeaşi dată cu numere şi conţinuturi diferite”, a susţinut ministrul Justiţiei, precizând că aceste lucruri urmează a fi clarificate.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a mai spus  că nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general al României, Augustin Lazăr, poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluţionarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august, respectiv la dosarul Revoluţiei, în condiţiile în care acesta din urmă trenează de foarte mult timp.

“Decizia de declanşare a procedurii de evaluare a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a fost luată exclusiv pe baza unor circumstanţe sau împrejurări recente. Cu ceva timp în urmă spuneam că vine o vreme când fiecare dintre noi trebuie să fie evaluat în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară. Cooperarea normală, personală sau instituţională este posibilă şi necesară în condiţiile unor comportamente normale. În mod rezonabil, nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general poate fi considerată o formă de presiune exercitată în legătură cu soluţionarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august 2018, respectiv la dosarul Revoluţiei, în condiţiile în care acest din urmă dosar trenează de foarte mult timp”, a precizat Tudorel Toader la Ministerul Justiţiei.

El a spus că, “într-o astfel de logică, o atare evaluare devine imposibil de realizat, deoarece permanent se află şi se vor afla spre soluţionare dosare cu rezonanţă socială”.