Aderarea României la moneda euro este un adevărat proiect de țară, pentru succesul căruia este nevoie de sprijinul întregii societăți: mediu academic, sindicate, patronate, reprezentanți ai societății civile, partide politice și instituții fundamentale ale statului român, a spus, astăzi, premierul Viorica Dăncilă, la evenimentul de prezentare a Raportului de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, desfăşurat la Academia Română.

Aceasta a continuat: „Aș compara adoptarea de către România a monedei unice europene cu alte proiecte care au schimbat decisiv în bine evoluția societății românești, mă refer aici la aderarea la Alianța Nord-Atlantică și la integrarea în Uniunea Europeană. În calitate de prim-ministru am coordonat lucrările Comisiei Naționale constituită în acest sens, împreună cu președintele Academiei Române, domnul Aurel Pop, și guvernatorul Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu, cu implicarea tuturor instituțiilor și organismelor care contribuie la dezvoltarea societății românești. Activitatea intensă a Comisiei a avut rezultatele așteptate: un Raport de fundamentare de o înaltă calitate ştiinţifică  şi un Plan naţional de adoptare a monedei euro ancorat în realitate, astfel încât, prin aplicarea acestuia, România să-şi îndeplinească ținta asumată de a adopta moneda euro în anul 2024”.

Guvernul și-a asumat politic cele două documente importante pentru trecerea României la moneda euro în ședința din 30 ianuarie 2019, la scurt timp după ce aceste documente au fost agreate, în luna decembrie, în Comisia Națională. Astfel, putem considera data de 30 ianuarie 2019 momentul de începere a procesului de pregătire pentru adoptarea monedei euro, potrivit premierului.

Viorica Dăncilă a mai spus: „Pentru ca aderarea la moneda euro să aducă beneficii românilor este esențial să pregătim intrarea în etapa premergătoare, respectiv, în mecanismul european al ratelor de schimb și să luăm măsurile necesare pentru creșterea competitivității și asigurarea unei creșteri economice sustenabile. Am implicat toate ministerele în transpunerea Planului de acțiuni, iar documentele strategice sunt disponibile pentru întreaga societate.

Raportul analizează modul în care funcționează zona euro, relevă cum poate influența acest lucru intrarea României în zona euro, precum și gradul de pregătire al economiei românești pentru atingerea acestui important obiectiv.

Sunt luate în calcul trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală (PIB/locuitor raportat la puterea de cumpărare standard) de 70%, 75%, respectiv 80%,  în raport cu media Zonei Euro, în funcție de două rate medii anuale de creştere:

• o rată de creștere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere a Produsului Intern Brut din perioada 2000-2017 şi
• o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi va continua implementarea unor reforme structurale favorabile creşterii economice.

Guvernul își înțelege responsabilitatea de a pregăti România pentru trecerea la moneda euro, prin creșterea competitivității și consolidarea avansului bun al economiei. Am generat creștere economică prin măsurile de stimulare, menținem acest ritm și continuăm să acționăm pentru reducerea decalajelor de dezvoltare ale României faţă de celelalte state din UE.

Conform Programului de guvernare ne-am propus depășirea în 2021 a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare standard.

Este semnificativ faptul că la creșterea economică înregistrată anul trecut o contribuție importantă, de aproape 54%, o au industria, agricultura, comunicațiile și serviciile IT. De asemenea, structura exporturilor este dominată în proporție de circa 50% de grupa mașini şi echipamente de transport, produse cu valoare adăugată ridicată, care în anul 2018 au totalizat 32,1 miliarde euro, în creştere cu 10,4% față de anul precedent. (…) Am convingerea că prin măsuri de stimulare economică și de susținere a domeniilor competitive, prin dialog deschis și constant cu  partenerii sociali, există premise ca, la orizontul anului 2024, România să poată îndeplini cerințele fundamentale de adoptare a monedei euro”.