Taxarea companiilor din energie cu 1% pe cifra de afaceri este o abordare greșită și de aceea trebuie corectată pentru furnizarea de energie electrică, pentru că altfel nu vom putea să finanțăm investițiile, a declarat Volker Raffel, CEO E.ON România, al conferința Curs de Guvernare.

Întrebat despre proiectul de modificare a Codului Fiscal, pus în această dimineață în transparență, Volker Raffel a explicat: “Nu vreau să repet acum poziții generale din toate sectoarele de business din România, că trebuie să colectăm TVA existent și să reducem costurile ș.a.m.d., dar vreau să spun ceva specific pentru sectorul energetic.

Pe aria de distribuție vorbim despre o afacere reglementată, pe principiul că doar obținem profitul pe care trebuie să îl avem ca să fim capabili să finanțăm investițiile. Acest profit este garantat și în acest domeniu deja avem o taxă pe cifra de afaceri, care se cheamă taxa de monopol. Și înseamnă că acum vom avea două taxe pe cifra de afaceri, într-un domeniu reglementat. Sunt convins că asta va trebui reparat foarte curând, pentru că altfel nu vom putea să finanțăm investițiile, e clar. Și la furnizare facturăm mult, pentru că facturăm pentru serviciile noastre, dar și pentru tarif de distribuție, tarif de transport, certificate verzi, taxe la stat.

Avem o cifră de afaceri mare, dar partea noastră este foarte mică. Și de asta cred că este o abordare greșită cu această taxă și de aceea trebuie corectată pentru furnizarea de energie electrică.

De exemplu, am citit o statistică, care spune că începând cu această plafonare de preț în România, începând cu criză energetică, statul român a obținut 45 de miliarde de lei din suprataxare, dividende, taxare normală ș.a.m.d., dar doar a rambursat 18 miliarde de lei la furnizori. Din asta sunt convins că avem o situație specială și nu trebuie să taxăm”.

• “Ca să conectăm toate noile capacități de generare a energiei, toate panourile fotovoltaice, trebuie să evacuăm energie. Și pentru asta trebuie să întărim rețelele”

România are o dezvoltare foarte bună. Economic vorbind, crește mult. Anul trecut, Germania nu a cunoscut o creștere economică, dar România a cunoscut una considerabilă, a mai spus Volker Raffel. 

Acesta a precizat: “Sunt convins că avem o șansă mare în România să folosim potențialul pe care îl avem și deja facem acest lucru. Este adevărat, avem nevoie să luăm decizii bune acum, astfel încât să continuăm această dezvoltare.

La nivel european, până în 2030, se estimează că vor fi instalate 50-60 de milioane de pompe de căldură, că vor fi  65-70 de milioane de vehicule electrice și că vor fi instalate capacități suplimentare de 600 GW de regenerabile.

600 GW înseamnă de 30 de ori capacitatea instalată în România. Și 3 din 4 GW sunt instalați în mod distribuit, ceea ce înseamnă că nu mai vorbim despre câteva centrale undeva în țară. În urmă cu câțiva ani am avut câteva sute de unități de producție în România, la Cernavodă ș.a.m.d., dar acum deja vorbim despre 100.000 de puncte de producție. Și dacă continuăm așa, până în 2030 vorbim despre 1 milion de puncte de producție doar în România. Înseamnă că investim acum deja la nivel național în fotovoltaice.

Această conferință a început acum puțîn mai mult decât o oră, iar în această oră am conectat, la nivelul E.ON, în toate țările, mai mult de 500 de panouri fotovoltaice. Iar toată această energie trebuie evacuată și acolo este problema.

La Delgaz, la E.ON, ne-am făcut treaba: am întărit rețelele, am conectat consumatori, am dublat suma destinată investițiilor în acest an. Dar ca să conectăm toate noile capacități de generare a energiei, toate panourile fotovoltaice, trebuie să evacuăm energie. Și pentru asta trebuie să întărim rețelele. Și așa ajungem la strategia națională, pentru că până acum am vorbit despre câte centrale vrem să construim în zeci de ani, dar acest lucru se întâmplă astăzi, chiar acum.

Nevoile de investiții la nivel european sunt duble, pentru că ne aflăm în fața celei mai mari provocări de la electrificare și gazeificare încoace.

Mai exact, la nivel european avem nevoie să investim, anual, nu doar 23 de miliarde de euro în rețelele de distribuție, cât sunt investite acum, ci aproape 40 de miliarde de euro în fiecare an! Există o veste bună. Și anume că în factura de electricitate tariful de distribuție are o pondere de doar aproape 10%. Dacă îl creștem să zicem la 10%, înseamnă că factura voastră crește doar cu 1% iar acești bani îi putem investi în rețele, putem să aplicăm pentru fonduri europene, putem să folosim capital privat, putem să facem ce trebuie.

Așteptările ANRE sunt să conectăm cel puțîn 700 MW de panouri fotovoltaice în fiecare an, iar asta înseamnă cam cât puterea unei unități de la CNE Cernavodă. Dacă suntem capabili să evacuăm această energie în sistemul național, iar această energie ajunge la consumatori, înseamnă că putem să avem un preț mai mic la electricitate. Cu această creștere de tarif de distribuție, putem să ajungem să avem un preț mai mic.

Recent, am vorbit cu un politician local care mi-a zis „nu vrem să creștem tariful de distribuție, pentru că nu vrem să creștem prețurile pentru consumatorii casnici și non-casnici”. Dar dacă facem aceeași greșeală pe care am făcut-o acum un an când investițiile în România au fost blocate prin înghețarea tarifelor de distribuție atunci nu rezolvăm problema. Dar vestea bună este că dacă facem alegerile corecte, putem să ne revenim.

Un cuvânt despre hidrogen. Domnul secretar de stat Dan Drăgan chiar a zis că încă avem de așteptat până să avem o strategie a hidrogenului. Dacă avem multe regenerabile avem nevoie de o tehnologie de stocare și hidrogenul ne poate ajută să stocăm multă energie electrică. Dar de ce să folosim acest hidrogen să stocăm așa ceva sau să transportăm hidrogen în centralele noi de gaze și să facem electricitate cu hidrogenul, din nou cu doar 60% eficiență, dacă putem să folosim acest hidrogen direct în rețeaua de încălzire existentă? Dacă ardem hidrogenul undeva în industrie sau undeva într-o centrală de gaze sau acasă avem exact aceeași reducere de emisie de CO2. Și rețelele noastre sunt capabile încă de astăzi să preluăm hidrogen. Compania noastră de distribuție, Delgaz, are deja proiectul pilot 20HyGrid, care funcționează.

Aici văd un risc. UE a decis că nu mai vrea să sprijine investițiile în rețelele de gaze naturale cu fonduri de modernizare europene și dacă nu ajung acești bani nu suntem capabili să modernizăm rețelele de gaz, așa cum ar fi bine pentru România”.

Despre investițiile companiei,  Volker Raffel a spus: “Avem fonduri de modernizare, avem decizii bune, avem un cadru de reglementare care poate să fie revizuit, suntem în discuții cu autoritatea despre perioada de reglementare, sunt convins că avem ce trebuie, dar mesajul meu este că nu mai putem aștepta încă un an până să începem perioada de reglementare următoare, pentru că tranziția energetică nu așteaptă, se întâmplă acum. Am vorbit acum 15 minute și înseamnă din nou 150 de noi PV la nivelul E.ON și de aceea trebuie să continuăm investițiile în rețele, avem nevoie de un cadru potrivit în anul viitor”.

Întrebat dacă vede hidrogenul ca un combustibil de viitor pentru încălzirea locuințelor, Volker Raffel a spus: O soluție nu este potrivită pentru toată lumea, avem situațîi foarte diferite în fiecare țară și în fiecare regiune a țării. De exemplu, dacă vorbim despre un sat care este departe de rețeaua de gaz existentă, ar fi scump să conectăm acest sat la rețeaua de gaze. Din punctul meu de vedere, astăzi avem alte posibilități să oferim o încălzire modernă și confortabilă cu pompe de căldură. Pompele de căldură sunt scumpe, dar cu fonduri europene sau cu sprijinul statului există soluții și acolo. Dacă vorbim despre blocuri în orașe și cumva trei sferturi din locuințele din România au fost construite înainte de anii 90, nu văd posibilitatea să încălzim totul cu pompe de căldură, pentru că infrastructură de electricitate nu este suficientă. Și acolo sunt convins că putem să folosim și hidrogenul și biometanul și aici România are tot potențialul, cu silvicultură, agricultură, cu tratarea deșeurilor ș.a.m.d. și putem să folosim biometan, hidrogen și pentru încălzire în viitor. Sunt convins, provocarea este mare, pentru asta avem nevoie de tehnologie, nu de ideologie, de pragmatism”.