Update articol:
CORESPONDENȚĂ DE LA HELSINKI - Eurelectric Power Summit

Volker Raffel: E.ON continuă investițiile în România

Volker Raffel: E.ON continuă investițiile în România
 - poza 1

Compania E.ON continuă investițiile în România, iar investițiile noastre sunt chiar în creștere, a declarat Volker Raffel, CEO al E.ON România, la Eurelectric Power Summit 2026, de la Helsinki. 

Potrivit acestuia, investițiile totale ale grupului E.ON în România se apropie de 3 miliarde de euro, iar ritmul investițional s-a accelerat în ultimii ani pe fondul tranziției energetice.

Întrebat care este strategia E.ON pentru România, în condițiile în care tranzacția MVM – E.ON pentru firma de furnizare din România a eșuat, Volker Raffel a spus: “Atunci a fost o conjunctură foarte punctuală și specifică –  atât frustrarea față de o intervenție a statului român complet nepotrivită în momentul crizei energetice, cât și o anumită ofertă. Dar capitolul este închis complet. Acum dezvoltăm activitățile noastre. Suntem un investitor orientat pe termen lung în România,  și asta se vede prin investițiile noastre. În acest an investim 280 milioane de euro în rețele, în creștere, dar mai facem și investiții în soluții pentru clienți de câteva milioane de euro. Și acolo cred că este dovada cea mai bună că avem această orientare spre termen lung pentru piața din România”.

Despre continuarea activității de furnizare a E.ON România, după ce tranzacția cu MVM nu a mai avut loc, Volker Raffel a spus că E.ON își extinde portofoliul de servicii pentru clienți, inclusiv în domeniul panourilor fotovoltaice, soluțiilor smart home și eficienței energetice.

Întrebat dacă E.ON este interesat de gazele din Marea Neagră, Volker Raffel a spus: “Vorbim cu fiecare companie care oferă gaze competitive pentru clienții noștri. Ne interesează gazele competitive, dar nu comentez cu cine vorbim și cu cine nu”. 

  • Statul român datorează încă aproape 6 miliarde de lei furnizorilor de energie; situația afectează credibilitatea României în fața investitorilor

Furnizorii de energie mai au de recuperat aproape 6 miliarde de lei din schema de plafonare și compensare a prețurilor la energie, iar întârzierile la decontare transmit un semnal negativ investitorilor și afectează competitivitatea pieței, a declarat Volker Raffel. Potrivit acestuia, la nivelul E.ON România valoarea sumelor restante se ridică la aproximativ 700 de milioane de lei, în timp ce la nivelul întregului sector restanțele depășesc 5,5-6 miliarde de lei.

„În cazul nostru vorbim despre aproape 700 de milioane de lei. La nivelul sectorului au rămas de recuperat aproape 6 miliarde de lei”, a declarat Raffel.

Acesta a precizat că deși aproximativ 40% din sumele solicitate au fost decontate prin mecanismul de avans introdus de autorități, restul plăților sunt în continuare blocate. „Avem speranța că acum la ANRE situația va fi deblocată, dar încă nu știm. Restul este blocat complet”, a afirmat șeful E.ON România.

Volker Raffel a criticat întârzierile la plată ale statului, afirmând că furnizorii au fost obligați să finanțeze din surse proprii schema de sprijin pentru consumatori: “Vorbim despre un credit gratuit pentru statul român din partea sectorului privat, de câteva miliarde de lei. Este neacceptabil pentru orice sector privat și este un semnal foarte rău pentru credibilitatea României”.

Potrivit acestuia, companiile au fost nevoite să contracteze credite bancare pentru a putea susține plățile către producători, stat și alte entități implicate în lanțul energetic. „Pentru a fi în stare să facem aceste plăți, am luat credite. Toți jucătorii din industrie au fost nevoiți să se împrumute”, a spus Raffel.

Șeful E.ON România estimează că întârzierile la decontare generează costuri financiare semnificative pentru industrie: „Dacă luăm în calcul aproximativ 6 miliarde de lei și o dobândă efectivă de 8-10%, rezultă în jur de 600 de milioane de lei pe an doar costuri cu dobânzile”, a explicat el.

Potrivit acestuia, această situație creează o distorsiune concurențială între companiile care au participat la schema de sprijin și cele care nu au suportat aceste costuri. „Este o povară financiară puternică în comparație cu competitorii care nu au această povară pentru că nu au participat la sprijinirea populației în timpul crizei energetice”, a afirmat Raffel.