Update articol:
Studii World Energy Council (WEC) bazate pe răspunsurile la două chestionare lansate în luna martie 2020

World Energy Council (WEC): Cei mai multi experţi (45%) consideră că sistemele energetice îşi vor reveni la normal într-o perioadă de până la 6 luni

World Energy Council (WEC) a dezvoltat un set de scenarii, care explorează răspunsurile la COVID-19, la situaţia şi implicaţiile pentru partea socială şi, mai larg, la evoluţiile economice în următoarele 6-24 luni.

Scopul urmarit WEC este de a se pune la dispoziţia comunităţii energetice răspunsul unor persoane importante din sectorul energie la întrebarea: „Cum poate societatea să iasă din socul COVID-19 ca societate mai rezistentă si să continue să accelereze tranziţia energetică globală de succes? ”

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) propune un plan de măsuri pentru sectorul energie din România, în legătură cu impactul crizei generate de coronavirus SARS-CoV-2

 

Pe baza sondajelor recente ale membrilor WEC, următoarele impacturi imediate sunt evidenţiate frecvent:

  • Modificări ale modelelor cererii de energie electrică;
  • Scăderea consumului de cărbune şi petrol;
  • Dezvoltarea cu prioritate a digitalizării în procesele energetice
  • Impactul întreruperii lanţului de aprovizionare şi întârzierea proiectelor de construcţii de centrale din surse de energie regenerabilă;
  • Concentrarea mai mare in proiecte de dezvoltare a stocării de energiei.

 

Câteva concluzii rezultate din studiile WEC sunt prezentate în continuare:

  • Cele mai mari incertitudini, considerate critice, sunt: capacităţile economiei globale ale epidemiologiei şi ale sistemului de sănătate,asociate cu rezultatele crizei post COVID-19.
  • Printre efectele negative preconizate pe termen lung în următoarele 12 luni se numără: contracţia sectoarelor, eşecurile întreprinderilor şi scăderea veniturilor guvernamentale. Printre efectele pozitive sunt anticipate: avansarea digitalizării şi dezvoltarea unei mai bune rezilienţe, dezvoltarea de abilităţi şi de capacităţi noi.
  • Aşteptarea comună este o recesiune globală care poate să dureze mai mult de un an. În unele ţări, aceasta va amplifica contracţia economică existentă.
  • Se aşteaptă impacturi economice de lungă durată, care includ şomajul în masă, falimentele corporative, cu consolidarea sectorului şi cu contracţia permanentă a unor sectoare, o scădere a încrederii consumatorilor şi o creştere a costului datoriei.
  • Afacerile digitale, produsele farmaceutice, telecomunicaţiile şi domeniul IT sunt percepute ca fiind principalele sectoare cu impact pozitiv pe termen lung. Între timp, companiile aeriene şi turismul sunt cel mai negativ afectate din cauza restricţiilor asupra călătoriilor.
  • Majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca accelerarea tranziţiei în energie să joace un rol important în stimularea acţiunilor la scară comunitară, redirecţionând atenţia către nevoia dinamică a capacităţilor de rezilienţă, determinând o regândire a economiei şicreşterea atenţiei la agenda socială.
  • Economia globală, incertitudinea cu privire la epidemiologie (tipuri de viruşi, mutaţii etc.) şi capacitatea sistemului de sănătate sunt văzute ca fiind factorii critici, care vor contura viitorul post COVID-19.
  • Cel mai mare impact asupra sistemelor energetice va fi în următoarele 1-3 luni şi se vorbeşte despre “un nou normal”pentru perioada post pandemie.
  • Impactul asupra economiei va creşte după primele 3 luni, iar o reducere a acestuia se va materializa după un an. Impactul asupra societăţii va fi foarte mare în primele trei luni, urmat de o scădere în următoarele 9 luni şi de abia apoi, după un an, o reducere la 7%.
  • Pentru sistemele energetice, experţii consideră că impactul va descreşte progresiv, de la un maxim în primele trei luni, până la 18 luni.
  • Ceea ce se regăseşte ca impact între 12 – 18 luni reprezintă trendul către acel “nou normal”,despre care se vorbeşte. Va exista o reorganizare fundamentală şi o posibilă reînnoire a societăţii.
  • În plan geopolitic, încrederea între ţări va scădea, în timp ce cooperarea internaţională în condiţii de criză va creşte.

Pe baza sondajelor efectuate asupra membrilor WEC la nivelul Europei şi la nivel global (internaţional), modificările anticipate într-un context mai larg includ:

  • Începerea unui război al preţurilor scăzute ale petrolului cu implicaţii în primul rând asupra sectorului energetic, cu modificări importante asupra mixtului energetic al ţărilor;
  • Creşterea ameninţărilor de securitate cibernetică (şi reducerea consumului energetic), datorită trecerii în masă la munca de acasă, unde e necesară o creştere a calităţii serviciilor energetice şi a securităţii în alimentare;
  • Schimbarea perspectivei pentru economia de partajare şi trecerea spre reducerea sau chiar abandonul consumismului;
  • Scăderea imediată a nivelului de poluare a aerului urban;
  • Regândirea accentului pe politicile”verzi” si reconsiderarea politicilor de adaptare;
  • Crearea unor noi abordări inovative de colaborare pentru combaterea schimbărilor climatice şi alte probleme globale.

Noile capabilităţi şi cunostinţe care vor apărea, alături de evoluţia digitalizării domeniilor, de securitatea cibernetică şi trecerea la lucrul de acasă, trebuie să reprezinte priorităţi şi obiective ale programelor de studiu universitare, care să vină în sprijinul cerinţelor mediului economic.

Cât timp va dura ca sistemele energetice să revină la normal după vârf? 

 

  • Cei mai multi experţi (45%) consideră că sistemele energetice îşi vor reveni la normal într-o perioadă de până la 6 luni.
  • La nivelul societăţilor este aşteptată, ca efect post pandemic, o gândire dominantă naţională.

Perspectivele viitoare în următoarele 18 luni

  1. „Oamenii trebuie să recunoască: această cooperare globală va fi esenţială. Securitatea şi rezilienţa vor continua să devină prioritare”.
  2. „Incertitudinea determină noi priorităţi şi recesiune economică“.
  3. „Va exista un „nou normal”, iar sectorul energetic va trebui să fie în centru, pentru a sprijini alte sectoare care au fost afectate drastic”.
  1. „Vom avea un scenariu foarte diferit, similar cu o situaţie post-traumatică, cum ar fi un război. Va fi frică, rezistenţă, dar şi multe oportunităţi de a găsi soluţii şi noi orizonturi”.
  1. „Va exista un impact pe termen lung asupra societăţii globale. Local, securitatea şi rezilienţa regională vor deveni prioritare“.
  1. „Va urma mai puţină concentrare pe schimbările climatice, din păcate”.
  2. Printre efectele negative preconizate pe termen lung în următoarele 12 luni, se numără: contracţia sectoarelor, eşecurile întreprinderilor şi scăderea veniturilor guvernamentale. Printre efectele pozitive sunt anticipate: avansarea digitalizării şi dezvoltarea unei mai bune rezilienţe, dezvoltarea de abilităţi si capacităţi noi.

Scenariile WEC

Procesul de construire a scenariilor bazate pe comunitate adună perspective asupra energiei sub diverse forme, la nivelul global al comunităţii şi angajează perspective de conducere în dezvoltări emergente. A fost urmat un proces în trei etape pentru dezvoltarea scenariilor bazate pe plauzibilitate:

  1. Evaluarea situaţiei din jurul COVID-19 – revizuirea volumului tot mai mare de analiză publicată şi colectarea feedback-ului la nivelul întregii comunităţi (sondaje, angajamente regionale, webinar);
  2. Identificarea si structurarea incertitudinilor critice, dezvoltarea scenariilor narative si explorarea implicaţiilor (în conversaţie cu comunitatea şi parteneri);
  3. Implicarea membrilor WEC în aprofundare, clarificare si o mai bună înţelegere a scenariilor prin seminarii web.

Scenariile plauzibile

Există trei seturi critice de incertitudini la Nivel Primar:

  • Epidemiologie si răspuns medical – include competenţă instituţională şi calitate a guvernanţei – cu perspective pentru virusul COVID uşor / dur, momentul sincronizării dezvoltarea unui vaccin eficient, etc.
  • Rezilienţa societăţii – include coordonarea internaţională şi cooperare globală – cu perspective pentru oboseala socială, re-localizarea securităţii, naţionalismului şi / sau a noului şi forme mai incluzive de comunitate globală şi o modalitate de trecere de la atenuarea climatului la adaptare.
  • Economia globală / pieţele – include comerţul şi lanţurile valorice, cu perspective de recesiune economică şi de contracţie a sectoarelor specifice.

La nivel secundar (cu conexiuni la nivelul primar al incertitudinilor) avem:

  • Competenţa & calitatea guvernanţei instituţionale
  • Cooperarea globală & coordonarea internaţională
  • Lanţul valoric global, comerţul şi modele de investiţii.

Semnalele diferitelor scenarii sunt deja detectabile, dar acestea sunt prea devreme pentru a spune ce se va întâmpla. Un set gestionabil de patru scenarii alternative pe termen mediu (18 luni – 5 ani) au fost identificate ca fiind cele mai multe relevante şi provocatoare de către WEC:

  • Scenariul 1: „PAUSE” -Pauza si apoi continuare – cu principalele caracteristici: o revenire bine condusă, cu reducerea tensiunilor si întoarcerea la creştere economică;
  • Scenariul 2: „REWIND” -STOP si de la capăt – cu principalele caracteristici: contractarea/ GVC, decuplarea comercială, întoarcerea la securitatea naţională;
  • Scenariul 3: „FAST_FORWARD” -Repede înainte – Recuperarea globală condusă de China, buffere de reînnoire globală şi rezilienţă;
  • Scenariul 4: „RE-RECORD” – Re-înregistrare – baleere de jos în sus, cu autoorganizare şi dezvoltare regenerativă.

Acestea sunt abordate în contextul celor trei scenarii definite în studiile WEC anterioare:

  • Modern Jazz. Acest scenariu se concentrează pe ideea „Energie pentru toţi”, iar viitorul se va schimba din punct de vedere digital, inovator si orientat către piaţă în direcţia realizării accesului individual si a accesibilităţii energiei prin creştere economică.
  • Unfinished Simphony. În acest scenariu, „Nevoile sociale primează”, iar lumea în viitor este vazută cu o creştere economică mai “inteligentă” şi durabilă, asigurată de o politică puternică, de o planificare pe termen lung şi o acţiune climatică unită.
  • Hard Rock. Viziunea asupra acestui scenariu este a unei „Reglementări puternice”, care combină consecinţele unei creşteri economice mai slabe, cu politici inovatoare şi o cooperare scăzută la nivel global.

 

Implicaţiile pentru sistemele de energie

 

BVBStiri BVB

IAR SA Brasov (IARV) (27/05/2020)

Modificare Convocare AGAO 15.06.2020

PREBET SA AIUD (PREB) (27/05/2020)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/05/2020)

Litigiu dosar nr. 3608/63/2019

TERAPLAST SA (TRP) (27/05/2020)

Informare Depozitarul Central - structura sintetica la 22.05.2020

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (27/05/2020)

Act aditional cf. art. 234 Reg 5/2018 - CTE Iernut