Update articol:

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) propune un plan de măsuri pentru sectorul energie din România, în legătură cu impactul crizei generate de coronavirus SARS-CoV-2

Sursa foto: anre.ro

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) a elaborat Planul de acţiune pe termen Scurt şi Mediu şi PROGRAMUL de măsuri pe Termen Lung în legătură cu impactul crizei asupra economiei româneşti, cu referire specială la sectorul energie din Romania, arată o scrisoare transmisă Ministerului Energiei, premierului, Parlamentului şi ANRE.

Documentul prezentat are la bază şi concluziile studiului World Energy Council (WEC) din Londra, efectuat la nivelul a 109 state ale lumii, plecând de la necesitatea menţinerii funcţionarii SEN în condiţii de siguranţă şi securitate precum şi pentru depăşirea efectelor crizei COV1D 19, estimate a se resimţi asupra sectorului energie în următoarele 6-12 luni.

 

World Energy Council (WEC): Cei mai multi experţi (45%) consideră că sistemele energetice îşi vor reveni la normal într-o perioadă de până la 6 luni

 

CNR-CME precizează: “Am consultat rezultatele studiului Consiliului Mondial al Energiei la care şi România a participat, legat de impactul pe termen lung şi perspectivele post pandemie. Consultarea acestui studiu permite identificarea direcţiilor de acţiune viitoare, bazată pe evaluările experţilor în domeniu, din întreaga lume.

A fost creat un Grup de lucru privind „Evaluarea impactului crizei generată de SARS-CoV-2 asupra sectorului energie din România şi stabilirea măsurilor de atenuare” a acestuia printr-o abordare în două planuri:

  1. Plan de acţiune pe Termen Scurt si Mediu (TSM)

În cadrul acestui Plan de acţiune pe Termen Scurt şi Mediu, au fost colectate propunerile membrilor CNR-CME şi transpuse în acţiuni concrete, care vor fi transmise autorităţilor şi factorilor responsabili, astfel încât să fie redus impactul situaţiei actuale generate de criza coronavirusul SARS-CoV-2. Acţiunile şi planul vor fi corelate cu activităţile desfăşurate în alte organizaţii care desfaşoară acţiuni similare. Au fost avute în vedere Propuneri legislative noi sau modificări ale legislaţiei existente (primare si secundare), care să diminueze impactul stării de urgenţă şi a pandemiei provocate de coronavirus SARS-CoV-2 asupra economiei româneşti şi a sectorului energie în special.

 1.A. Politici de Compensare a pierderilor cauzate de criză

  1. Asigurare de fonduri pentru investiţii comune, pentru materiale şi echipamente sanitare în situatii de pandemie – finanţare parţială de la stat;
  2. Asigurare de fonduri pentru acoperire cheltuieli cu forţa de muncă afectată (protejarea personalului calificat care operează infrastructuri critice) – (modificare legislativă);
  1. Alinierea măsurilor impuse de autorităţile locale/judeţene cu măsurile şi intenţiile autorităţilor centrale exprimate prin Ordonanţele Militare (echipele de intervenţie ale companiilor de distribuţie, drepturi de acces ş.a.) pentru toate utilităţile;
  2. Aplicarea prevederilor actelor normative în vigoare, privind amânarea plăţii facturilor la utilităţi, doar IMM-urilor care se află în dificultate din cauza măsurilor adoptate;
  3. Asigurarea unui cadru de recuperare a pierderilor istorice înregistrate de FUI prin aplicarea preţurilor şi tarifelor reglementate;

1.B. Modificări legislative primare si secundare

  1. Aplicarea Regulamentului (EU) 2019/943 şi transpunerea Directivei (EU) 2019/944, prin modificările legislaţiei primare şi secundare (Regulamentul 943 este în vigoare, iar Directiva 944 are termen de implementare: 31 dec 2020);
  2. Clarificarea definiţiei consumatorului vulnerabil şi dezvoltarea mecanismului de funcţionare a schemei de ajutoare pentru acesta ;
  3. Demararea planului de decarbonare pentru Producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili;
  4. Aprobarea şi urgentarea demarării planului PNIESC, cu toate observaţiile rezultate din dezbaterea publică şi recomandările Comisiei Europene;
  5. Adoptarea unei proceduri (prin Ordin de Ministru) pentru prelungirea atestatelor expirate sau în curs de expirare ale Managerilor Energetici si SPSE, respectiv autorizaţiile expirate sau în curs de expirare ale Auditorilor Energetici şi pentru asigurarea continuităţii emiterii de noi autorizaţii / atestări;
  6. Modificarea ordinului ANRE 61/2020 privind funcţionarea separată a instalaţiilor de stocare a energiei cu unităţile dispecerizabile. Acest lucru ar stimula investiţiile în instalaţii de stocare;

1.C. Prevederi legislative noi primare si secundare

  1. Stabilirea prin OUG a obligaţiei operatorului de sistem de a cumpara rezerve de capacitate de la producători de energie pe bază de carbune pe o perioadă de 6 luni sau până la sfârşitul anului pentru siguranţa SEN (există avertizări de secetă, energia din import este volatilă, iar energiile regenerabile nu vor fi disponibile în orice moment);
  2. Stabilirea prin OUG a obligatiei de cumparare a energiei electrice a unui minim de productie de energie electrica de la producatorii de energie electrica pe baza de carbune (Ex:500 MW) pentru siguranta SEN (exista avertizari de seceta, energia din import este volatila, iar energiile regenerabile nu vor fi disponibile;
  3. Introducerea taxei de carbon pentru energia importată din ţările non-UE – măsura este prevazută în Pactul Green Deal cu termen din partea Comisiei Europene de a prezenta o propunere în 2021 (TM).
  1. Program de măsuri pe termen lung (TL)

2.A. Modificări legislative, care să permită impulsionarea investiţiilor în sectorul energie şi realizarea proiectelor strategice.

  1. Accelerarea / sprijinirea realizării programelor de investiţii şi modernizări la toţi operatorii de producere, transport şi distribuţie, cu capital de stat sau privat prin modificarea Legii achiziţiilor publice în scopul deschiderii pieţei interne pentru firme de inginerie, fabricaţie, construcţii, montaj din Romania;
  2. Modificarea/rescrierea Legii Energiei 123/2012 în vederea adaptării la noile condiţii de piaţă, transpunerii legislaţiei europene actuale;
  3. Clarificarea posibilităţii utilizării şi introducerea contractelor bilaterale de tip PPA şi a mecanismului de contracte pentru diferenţă (CfD);
  4. Folosirea ferestrei de oportunitate pentru producătorii pe cărbune determinate de reducerea preţului certificatelor de emisii şi o flexibilitate mai mare a Comisiei Europene în privinţa acceptării unor investiţii de ”înverzire a producţiei”;
  5. Clarificarea politicii de redevenţe şi taxe si revizuirea legislaţiei primare privind gazele naturale, aplicabile deopotrivă onshore şi offshore;
  6. Clarificarea situaţiei pieţei de certificate verzi şi stabilirea noilor schemelor de sprijin pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, respectiv pentru producerea energiei electrice prin cogenerare;

2.B. Prevederi legislative noi care să permită impulsionarea investiţiilor în sectorul energie şi realizarea proiectelor strategice.

  1. Creşterea investiţiilor în reţelele de transport şi distribuţie prin menţinerea de către ANRE a unui randament (RAB), care să stimuleze Operatorii de reţea pentru realizarea investiţiilor necesare, orientarea către smart grid şi îmbunatăţirea calităţii serviciilor oferite consumatorilor, precum şi prin măsuri fiscale şi legislative care să susţină un cost redus al capitalului investit, având în vedere avantajele reciproce operatori/consumatori;
  2. Elaborarea cadrului legislativ care să permită dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei;
  3. Crearea cadrului de reglementare secundară privind extinderea rolului operatorilor de reţea, ca operator de sistem pentru situaţia conectării surselor regenerabile la reţeaua de distribuţie, precum şi clarificarea autorizării transportului alternativ;

2.C. Scheme şi soluţii de finanţare a activităţii şi programelor de investiţii / proiectelor strategice ale SEN

Au fost avute în vedere urmatoarele:

a. utilizarea sumelor alocate României în urma emisiei de eurobonduri lansat de BCE,

b. utilizarea sumelor alocate de către Comisia UE în cadrul pachetului de 100 mld euro asigurat prin programul SURE,

c. valorificarea sumelor redistribuite din Fondul European de Coeziune, Fondul European pentru Dezvoltare Regională, precum şi Fondul Social European,

d. utilizarea unor noi scheme de finanţare din fondurile alocate României în cadrul PNIESC,

e. reprioritizarea sumelor din fondurile şi alocările bugetare actuale,

f. noi scheme de subvenţionare, compensare şi de atragere de investiţii şi investitori prin modificări legislative primare şi secundare cu prioritate pentru domeniile strategice şi cu influenţă asupra BS etc.

10. Finanţarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2015-2020 (PNCDI III), pentru a evita pierderea finanţării europene;

11. Reevaluarea potenţialului firmelor româneşti de consultanţă, inginerie, fabricaţie, construcţii şi montaj. Reconsiderarea condiţiilor de implicare a firmelor româneşti în construcţia, exploatarea şi întreţinerea SEN. Reconsiderarea pe bază de criterii de Securitate energetică şi a unor analize de risc a potenţialului ingineresc românesc;

2.D. Proiectele de investiţii / proiectele strategice pentru sectorul energie din România

  1. Sustinerea proiectului de retehnologizare a U1 Cernavodă, în vederea extinderii duratei de viaţă cu 30 ani;
  2. Lansarea proiectului de investiţii Unităţile 3+4 Cernavodă;
  3. Investiţii sporite în digitalizarea sectorului, deoarece criza a demonstrat că este nevoie de investiţii suplimentare în acest domeniu (smart metering, billing, sisteme SCADA, staţii complet automatizate etc.). Pe lângă avantajele de eficienţă introduse astfel, digitalizarea permite nu numai lucrul la distanţă, dar şi protecţia personalului;
  4. Implementarea, prin asigurarea cadrului legal şi de investiţii, a unui program naţional de dezvoltare şi extindere a reţelelor de gaze naturale, finanţat de bugetul de stat şi/sau finanţări europene (ex. obligaţiuni şi împrumuturi cu dobandă scazută) derulat prin operatorii de transport şi distribuţie şi prin Unităţile Teritorial Administrative (UAT). De asemenea, program de investiţii de modernizare a reţelelor de electricitate şi energie termică;
  5. Finanţarea etapei II a proiectului “Activităţi de pregatire a realizării infrastructurii de cercetare ALFRED în România (PRO ALFRED) ”,în cadrul Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2015-2020 (PNCDI III);
  6. Finanţarea Proiectului ALFRED – Etapa I, “Infrastructura de cercetare support ATHENA (instalaţie de tip piscină pentru experimente si teste termohidraulice) si Chem,Lab (laborator pentru chimia plumbului)” ;
  7. Începerea exploatării gazelor din Marea Neagră şi Organizarea Rundei XI de concesionare a noi perimetre petroliere.

De asemenea vor fi colectate şi alte opinii ale membrilor CNR-CME.

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei – CNR-CME, organizaţie cu activitate în sectorul energetic din România, are ca misiune: “promovarea dezvoltării energetice durabile a României şi utilizarea eficientă a resurselor primare de energie de toate formele”. CNR-CME are în prezent peste 100 membri colectivi (cele mai importante autorităţi de reglementare, instituţii, institute din domeniul energiei, cei mai importanţi operatori de pe piaţa de energie electrică, producători, transportatori, distribuitori, furnizori, utilizatori de energie; asociaţii şi societăţi profesionale, comitete şi centre naţionale, academii şi universităţi) şi circa 270 membri individuali, specialişti reprezentativi din domeniul energie, din sectoarele cercetare, industrie şi din mediul academic. Totalul cifrelor de afaceri al membrilor reprezintă peste 70 miliarde lei, iar numărul total al angajaţilor este aproape de 75.000.

Având în vedere aceste lucruri, CNR-CME a acţionat şi va continua să acţioneze în patru etape, după cum urmează:

Etapa 1

Colectarea opiniilor membrilor colectivi ai CNR-CME în vederea evaluării impactului economic al crizei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 asupra economiei româneşti şi, în mod special, asupra sectorului energie şi activităţilor de afaceri ale membrilor asociaţiei – în cele două abordări: pe TSM şi TL – post pandemie.

Etapa a 2-a

Întocmirea Planului de acţiune pe TSM, cu considerarea rezultatelor etapei de colectare a opiniilor membrilor, privind evaluarea impactului economic al crizei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 asupra economiei româneşti şi activităţilor de afaceri ale membrilor asociaţiei.

Etapa a 3-a

Întocmirea Programului de măsuri pe termen lung (TL), cu considerarea rezultatelor etapei de colectare a opiniilor membrilor, privind evaluarea impactului economic al crizei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 asupra economiei româneşti şi activităţilor de afaceri ale membrilor asociaţiei.

Etapa a 4-a

Completarea si actualizarea periodică a Planului si a Programului, pe măsura identificării unor elemente noi sau cu informaţiile primite de la membrii CNR-CME.

În final, grupul de lucru va transmite autorităţilor Planul de acţiune pe TSM şi Programul de măsuri pe TL, în vederea luării în considerare şi a promovării de acţiuni şi reglementări legislative.

Asociaţia Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) este o organizaţie profesională, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ sau patrimonial care cuprinde cea mai mare reţea naţională de specialişti din domeniul energiei. CNR-CME este principala organizaţie din domeniul energiei din România şi este membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. CNR- CME concentrează interesele diferitelor instituţii şi organizaţii din România interesate în problemele energiei şi ale relaţiei acesteia cu economia şi cu mediul înconjurator, ale specialiştilor şi ale societăţii civile.

 

 

 

BVBStiri BVB

SIF OLTENIA S.A. (SIF5) (27/05/2020)

Litigiu dosar nr. 3608/63/2019

TERAPLAST SA (TRP) (27/05/2020)

Informare Depozitarul Central - structura sintetica la 22.05.2020

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. (SNG) (27/05/2020)

Act aditional cf. art. 234 Reg 5/2018 - CTE Iernut

PRODPLAST S.A. (PPL) (27/05/2020)

Notificare prag detineri >5%

SIF TRANSILVANIA S.A. (SIF3) (27/05/2020)

Clarificari privind A.G.O.A. din 28.04.2020 - versiunea in limba engleza