*  Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European

* În aceeași perioadă, valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde euro

* DNA: Independența procurorilor reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea imparțialității activității

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a trimis în judecată, în perioada  15 mai 2013 – 05 iulie 2018, 68 demnitari – 14 miniștri și foști miniștri, 39 deputați, 14 sentori și 1 membru al Parlamentului European, potrivit raportului privind exercitarea de către Laura Codruţa Kovesi a mandatului de procuror şef DNA. Dintre aceștia au fost condamnați definitiv 37, după cum urmează: 9 miniștri și foști miniștri, 21 deputați, 6 senatori și 1 membru al Parlamentului European. Potrivit raportului, a crescut, anual, numărul rechizitoriilor, al inculpaţilor trimişi în judecată, al demnitarilor investigaţi şi valoarea măsurilor asigurătorii dispuse. Spre exemplu, în anul 2016 a fost o creștere a numărului de rechizitorii cu 72 % față de 2012. Raportul rermarcă încrederea publică pe care a câştigat-o DNA prin faptul că nu a avut reţineri “în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie”: “Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia”.

În aceeași perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde euro. Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înființarea instituției. Tot în anul 2016, Direcția Națională Anticorupție a reușit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăți situate în Saint Tropez – Franța până la concurența sumei de 5.066.300 EURO. Totodată, s-a instituit măsura sechestrului și cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurența sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate și solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveția și Germania până la concurența sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro.
Anchetele Direcției Naționale Anticorupție au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedări ilegale ale proprietăților, fraude în achiziții publice în administrația publică, în sănătate, educație, infrastructură, fapte de corupție în legătură cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au împiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat, mai precizează DNA, menţionând că, într-un singur dosar, intervenția procurorilor DNA a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, sumă ce reprezintă de 5 ori bugetul DNA. În alt dosar, intervenția procurorilor DNA a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri evitându-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro. În alt dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, intervenția procurorilor DNA a preîntâmpinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, aproape dublul întregului buget al DNA.
Procentul de achitări s-a menținut la 10%, fiind sub media europeană, conform DNA.

Direcția Națională Anticorupție a devenit un model în lupta anticorupție pentru mai multe țări din regiune, se mai arată în document, care precizează că, în Raportul anticorupție al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.

• Schema de personal, majorată cu 50 posturi procurori

 Schema de personal a fost majorată, în perioada 2013-2018, cu 50 posturi procurori, 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, 10 posturi specialiști, 25 posturi de specialist antifraudă, 10 posturi grefieri. Raportul precizează: ”Evaluările anuale efectuate au relevat faptul că s-a impus o suplimentare a schemelor de personal din cauza creșterii constante a volumului de activitate al direcției în ultimii 4 ani. Mai mult, declararea neconstituțională a unor dispoziții din Codul de procedură penală a determinat creșterea volumului de activitate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza judecății. Aceste măsuri privind schema de personal au avut în vedere eficientizarea activității și organizarea structurilor interne raportat la prioritățile stabilite în activitate.
(…) În vederea recuperării eficiente a pagubelor produse prin comiterea de infracțiuni și folosirea instituției confiscării extinse, la data de 1 septembrie 2015 a fost operaționalizat Compartimentul de investigații financiare în care funcționează 5 ofițeri de poliție specializați în investigații financiare, iar la serviciile teritoriale există câte un ofițer cu atribuții în identificarea și sechestrarea bunurilor.
Rațiunea înființării acestui compartiment a fost creșterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsă, confiscarea specială și repararea prejudiciului, priorități stabilite atât în proiectul managerial, în rapoartele de activitate ale direcției dar și în Strategia Națională Anticorupție.
Activitatea compartimentului vizează în special efectuarea investigațiilor financiare în cauzele complexe, pe baza solicitării procurorilor care efectuează urmărirea penală în aceste cauze, pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a solicita confiscarea extinsă.
Eficiența înființării și operaționalizării acestui compartiment, precum și stabilirea ca prioritate a recuperării prejudiciilor și aplicarea confiscării extinse se reflectă în datele statistice ale anului 2016, când au fost instituite măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, fiind cea mai mare valoare a măsurilor asiguratorii dispuse de la înființarea instituției”.
Independența procurorilor reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea imparțialității activității Direcției Naționale Anticorupție și protejării procurorilor față de eventuale tentative de influențare a desfășurării anchetelor, conform raportului, care menţionează: “În apărarea acestui principiu, printre prioritățile exercitării mandatului de procuror șef, s-au aflat respingerea oricăror intenții sau acțiuni care aduceau atingere statutului constituțional al procurorilor direcției sau care vizau discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale.

Presiunile exercitate în spațiul public au depășit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat.

Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activității direcției, care au devenit mai agresive și mai numeroase față de anii precedenți.
Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenței procurorilor din Direcția Națională Anticorupție atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declarații publice asupra procurorilor sau activității direcției și au fost înaintate cereri de apărare a independenței și prestigiului justiției, ca urmare a apariției în mass-media a unor afirmații denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraților procurori”.
În același sens au fost trimise sesizări Consiliului Național al Audiovizualului precum și Comisei de etică și arbitraj din TVR.