Statele Unite au amânat pentru a patra oară, până în 29 iulie, impunerea de sancţiuni împotriva celei mai mari companii de petrol şi gaze din Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS), al cărei pachet majoritar de acţiuni este deţinut de firmele ruseşti Gazprom Neft şi Gazprom, a informat vineri ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, transmite Reuters.
În data de 10 ianuarie, Trezoreria americană a impus sancţiuni sectorului petrolier rusesc şi a avertizat Gazprom Neft că are la dispoziţie 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul NIS. Până acum, NIS a obţinut trei amânări ale termenului limită, ultima urmând să expire în data de 27 iunie. Compania sârbească a cerut o nouă prelungire în data de 20 iunie.
“Sancţiunile au fost oficial amânate … azi noapte am primit confirmarea scrisă … după o luptă diplomatică dificilă. Acest răgaz permite NIS s-şi continue afacerile, să funcţioneze şi să aprovizioneze piaţa”, le-a spus jurnaliştilor Djedovic Handanovic.
Aceasta avertizase săptămâna aceasta că Serbia se confruntă cu incertitudini şi majorări de preţuri pe piaţa petrolieră mondială, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Statul sârb deţine o participaţie minoritară de puţin sub 30% din acţiunile Naftna Industrija Srbije, cea mai tranzacţionată companie la bursa de la valori de la Belgrad.
Principala rafinărie NIS, amplasată la Pancevo, la est de capitala Belgrad, are o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone şi acoperă majoritatea necesităţilor ţării vecine, iar sancţiunile i-ar putea pune în pericol aprovizionarea cu ţiţei.
NIS importă aproximativ 80% din necesarul său de ţiţei prin intermediul conductelor operate de firma croată Janaf, iar restul este asigurat de producţia de petrol realizată în Serbia.
| Știri BVB