FMI se aşteaptă la o creştere graduală a economiei României şi la reducerea inflaţiei până la finalul lui 2026

Economia României ar urma să crească gradual, pe fondul necesarei consolidări fiscale, care este esenţială pentru contracararea extinderii deficitelor gemene, în timp ce inflaţia va rămâne temporar la un nivel ridicat, înainte de a scădea sub marja de toleranţă a BNR, până la finalul lui 2026, se arată în concluziile vizitei misiunii Fondului Monetar Internaţional, după consultările cu autorităţile române în baza Articolului IV.

ADÂNCIREA DEFICITELOR GEMENE PE FONDUL ÎNCETINIRII CREȘTERII

Activitățile economice au fost moderate, în timp ce inflația a crescut recent în mod semnificativ din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB-ului real a încetinit la 0,8% în 2024, deoarece consumul privat puternic pe fondul creșterii robuste a salariilor a fost compensat de contracțiile continue ale activităților de investiții. Dinamica creșterii a rămas slabă în prima jumătate a anului 2025, deoarece incertitudinea semnificativă a afectat sentimentul economic. Inflația de bază a rămas
ridicată, la 7,9 % (față de aceeași perioadă a anului precedent) în august, determinată de inflația persistentă a serviciilor datorată creșterii salariale încă puternice, deși în moderare. Inflația globală a crescut semnificativ la 9,9 % (față de aceeași perioadă a anului precedent) odată cu eliminarea plafonului prețului energiei electrice și creșterea cotei TVA.

Deficitele gemene s-au adâncit și mai mult din cauza deteriorării soldului bugetar.
Deficitul fiscal a crescut la 8,7% din PIB (pe bază de numerar) în 2024, determinat de creșteri semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile din sectorul public și cheltuielile de capital public finanțate din surse interne .

Creșterea deficitului bugetar a contribuit la adâncirea deficitului de cont curent,
care a atins 8,4% din PIB. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul bugetar ridicat a persistat până la jumătatea anului, determinat de creșterea continuă a cheltuielilor curente.
Se preconizează că creșterea economică va crește treptat până la niveluri moderate, pe fondul consolidării bugetare.

Se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,0 % și 1,4 % în 2025 și, respectiv, 2026, întrucât accelerarea investițiilor finanțate din fondul NGEU ar compensa parțial moderarea consumului privat rezultată din inflația temporar ridicată și din efectele consolidării fiscale.

Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, care include reforme fiscale pentru creșterea cotelor standard și reduse de TVA, împreună cu înghețarea în continuare a salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Se preconizează că inflația globală va rămâne ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a se încadra în banda de toleranță a BNR până la sfârșitul anului 2026.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens descendent pentru creștere și în sens ascendent pentru inflație. O scădere a ratingului de credit suveran rămâne un risc, deoarece persistă îngrijorări cu privire la executarea consolidării fiscale planificate pentru 2025-2026 și la sustenabilitatea pe termen mediu a finanțelor publice, din cauza deficitului fiscal încă ridicat. 

Creșterea mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali — posibil însoțită de bariere comerciale mai mari, incertitudine și intensificarea conflictelor regionale — ar putea afecta comerțul și fluxurile de investiții străine directe. Pe de altă parte,
implementarea fermă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE
ar putea consolida încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai repede decât se aștepta, ceea ce ar duce la creșterea investițiilor private și a creșterii economice. Riscurile ascendente pentru inflație includ prețuri mai mari la energie
și șocuri climatice adverse care afectează prețurile alimentelor. Creșterea salarială mai puternică decât se preconiza, posibil determinată de inflația globală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea prevăzută a inflației de bază.

CONSOLIDAREA SUSTENABILITĂȚII FISCALE ȘI SPRIJINIREA CREȘTERII ECONOMICE
Consolidarea fiscală semnificativă pentru perioada 2025-2026 este binevenită, iar punerea sa în aplicare, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, este esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii pieței. Pachetul de reforme, dacă va fi executat în întregime, se preconizează că va reduce deficitele fiscale primare cu aproximativ 1¼ și 2 puncte procentuale din PIB în 2025 și, respectiv, 2026, reducând deficitul fiscal global la aproximativ 6% din PIB în 2026.

Cu toate acestea, se preconizează că deficitul fiscal se va reduce doar treptat după aceea, până la aproximativ 5% din PIB până în 2030, datoria publică raportată la PIB continuând să crească până la aproape 70%. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ % din PIB pe an, în medie, începând din 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3 % din PIB pe termen mediu și a stabiliza datoria publică la aproximativ 60 %. Specificarea în avans a măsurilor concrete care vor intra în vigoare începând cu 2027 ar contribui la restabilirea credibilității și la creșterea previzibilității politicii fiscale, facilitând planificarea de către gospodării și întreprinderi și îmbunătățind climatul investițional.
Reformele fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea deplină a
fondurilor UE disponibile, ar contribui la consolidarea finanțelor publice, sprijinind în același timp creșterea economică.

Veniturile fiscale ale României ca procent din PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de protecție socială și servicii publice la niveluri aliniate la mediile UE. Un pachet de reforme fiscale menit să mobilizeze venituri și să îmbunătățească echitatea, consolidând în același timp stimulentele pentru muncă și rămânând atractiv pentru investițiile de capital, ar contribui la facilitarea unei consolidări fiscale favorabile creșterii economice și sporirii echității.

• În contextul unei consolidări fiscale semnificative, este esențial să se avanseze cu reformele structurale pentru a consolida creșterea economică în mod durabil și pentru a debloca fondurile UE angajate. Cadrul de gestionare a investițiilor publice din România ar trebui îmbunătățit în continuare prin consolidarea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini planificarea, alocarea și implementarea eficientă a investițiilor publice. De asemenea, este necesară o prudență continuă în ceea ce privește politicile salariale și de pensii după 2026.

Reformele structurale fiscale suplimentare menite să consolideze guvernanța fiscală și să îmbunătățească eficiența sunt esențiale pentru a susține punerea în aplicare eficientă a ajustării fiscale.
Eforturile continue de digitalizare ale guvernului ar contribui la consolidarea administrării fiscale și a furnizării de servicii în sectorul public. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare reprezintă o evoluție pozitivă pentru consolidarea gestionării informațiilor și a planificării bugetare .
Pentru a îmbunătăți în continuare eficiența cheltuielilor, revizuirile periodice ale cheltuielilor din sectorul public ar trebui integrate mai bine în procesul anual de bugetare. Un cadru fiscal pe termen mediu mai solid, care să includă strategii credibile pe termen mediu privind veniturile și cheltuielile, precum și
planuri de urgență, ar contribui, de asemenea, la instaurarea prudenței și credibilității fiscale, potrivit FMI. 

REVENIREA DURABILĂ A INFLATIEI LA ȚINTĂ

Reapariția presiunilor inflaționiste necesită o abordare prudentă a politicii monetare
pentru a asigura revenirea sigură a inflației la banda țintă. Impactul temporar
al creșterii cotei TVA și al eliminării plafoanelor de preț la energie, precum și presiunile salariale continue au accentuat riscul de destabilizare a anticipațiilor inflaționiste.
Prin urmare, orientarea actuală a politicii monetare rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate numai după ce creșterea salariilor și a prețurilor se va modera în mod susținut.
Între timp, având în vedere incertitudinea crescută și riscurile în evoluție, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze rata dobânzii de politică monetară în funcție de condițiile economice predominante și de dinamica prețurilor.
O creștere treptată a flexibilității bidirecționale a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoțită de o comunicare clară, ar contribui la limitarea oportunităților de carry trade, la atenuarea dezechilibrelor bilanțiere și la sporirea rezilienței economice la șocurile externe. Împreună cu ajustarea fiscală, aceasta ar contribui, de asemenea, la consolidarea poziției externe fragile.

SIGURANȚA STABILITĂȚII SECTORULUI FINANCIAR

Reziliența sistemului bancar s-a îmbunătățit odată cu consolidarea bilanțurilor.
Băncile rămân bine capitalizate și lichide. Orientările BNR privind reținerea profiturilor, combinate cu creșterea rezervei anticiclice de capital (CCyB), au sporit reziliența sistemului financiar prin consolidarea capitalului și a rezervelor disponibilizabile. În ciuda unei anumite deteriorări recente, calitatea activelor în ansamblul sistemului bancar rămâne sănătoasă, rata creditelor neperformante
fiind apropiată de media UE.
Apariția unor zone de vulnerabilitate justifică o vigilență continuă. Autoritățile de supraveghere trebuie să continue monitorizarea calității activelor și testarea condițiilor de lichiditate în contextul expunerii crescânde a băncilor la riscul suveran, al creșterii dinamice a creditelor de consum și al împrumuturilor în valută neacoperite. Eforturile continue ale BNR de a extinde gama de garanții eligibile în conformitate cu criteriile de reducere bazate pe risc sunt binevenite și vor consolida schema de asistență de urgență pentru lichiditate .
Autoritățile ar trebui să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale
pentru a se alinia la riscurile în evoluție și pentru a asigura o reziliență sporită.

REFORME STRUCTURALE PENTRU STIMULAREA POTENȚIALULUI DE CREȘTERE

Promovarea reformelor structurale este esențială pentru stimularea durabilă a creșterii economice în contextul unei consolidări fiscale semnificative.
Înființarea unei agenții independente pentru monitorizarea sectorului marilor întreprinderi de stat (ÎS) este binevenită. Numirea în timp util a consiliului de administrație ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, să consolideze supravegherea și să sporească eficiența în sectoarele dominate de întreprinderile de stat. Îmbunătățirea previzibilității și a calității
reglementărilor ar îmbunătăți climatul de afaceri și ar reduce informalitatea. Având în vedere îmbătrânirea populației, este importantă și creșterea participării forței de muncă și a productivității, inclusiv prin îmbunătățirea disponibilității serviciilor de îngrijire a copiilor și prin investiții în calitatea educației.
Tranziția României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, vor contribui la asigurarea securității energetice. În toamna anului 2024, autoritățile au prezentat Planul național integrat pentru energie și climă și Strategia națională pentru energie 2025-2035 actualizate, cu scopul de a atinge emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050. Pentru atingerea acestui obiectiv, ar putea fi luate în considerare stimulente suplimentare pentru limitarea emisiilor în sectoarele care nu sunt acoperite
de regimul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS), inclusiv o taxă complementară pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor. La un nivel mai fundamental, o piață a energiei pe deplin integrată și interconectată în cadrul unei Uniuni Energetice la nivelul UE rămâne esențială.