România va atrage, în următorii cinci ani, investiţii certe de peste 25 de miliarde de euro în sectoare vitale, precum apărarea, energia, infrastructura şi extracţia de resurse minerale critice, iar acestea vor asigura un cadru extrem de atractiv pentru dezvoltarea afacerilor pe orizontală în economie, indică o analiză Frames, dată luni publicităţii.
“Perspectivele macroeconomice sunt pozitive pentru România. Asta iau în calcul cei mai mulţi investitori. Gâlceava politicienilor este privită doar ca un zgomot de fond, iar discursurile de tip ‘nu ne vindem ţara’ trec în derizoriu. Indiferent cine se va afla la Palatul Victoria în următorii ani va trebui să asigure un element esenţial – predictibilitatea fiscală, cea care va permite mediului de business să îşi creioneze planuri de investiţii fezabile pentru orizontul 2030 – 2035”, consideră managerul Frames, Adrian Negrescu, citat într-un comunicat.
Potrivit analizei, monitorizarea atentă a ECOFIN asupra finanţelor ţării este una dintre principalele garanţii care asigură predictibilitatea business-urilor iar intrarea în OCDE, în acest an, va aduce şi viza suplimentară de credibilitate pentru România.
“Următorul pas, din perspectiva planurilor de ţară, îl va reprezenta, cu siguranţă, intrarea în zona euro”, susţin autorii.
Toate aceste perspective pozitive au în spate proiecte investiţionale majore de care România va beneficia în următorii ani. Dincolo de investiţiile deja cunoscute, de 10 miliarde de euro prin PNRR, programul SAFE, deşi hulit de politicieni, se anunţă a fi unul dintre cele mai mari proiecte investiţionale majore din România. În esenţă, este vorba de cel mai mare program de achiziţii militare din istoria naţională, de aproape 17 miliarde de euro. Pe lângă miza evidentă de înzestrare a Armatei, se alocă peste 4 miliarde de euro pentru finalizarea vitală a Autostrăzii Moldovei.
“Autostrada va duce la creşterea interesului investitorilor pentru zona Moldovei, acolo unde vom asista la construcţia viitoarei platforme logistice pentru reconstrucţia Ucrainei, o afacere de peste 500 miliarde de dolari. Dezvoltarea de huburi logistice, industriale, de facilităţi de producţie şi distribuţie se vor afla în prim-plan. Rămâne ca şi statul român să vină cu o legislaţie favorabilă, atractivă, dedicată acestor proiecte de tip parc industrial”, adaugă Negrescu.
Dincolo de efectele construcţiei autostrăzii, de condiţiile de finanţare excelente (3% dobândă, perioadă de graţie de 10 ani şi plăţi eşalonate pe 25 de ani), programul SAFE are o caracteristică importantă pentru economia românească: cel puţin 50% din aceste fonduri vor fi direcţionate obligatoriu către industria autohtonă de apărare, iar Fabrica de Arme Cugir, Uzina Militară Sadu, Şantierul Naval Mangalia 2 Mai şi viitoarea fabrică de pulberi din Braşov sunt printre principalele ţinte, iar efectele se vor simţi pe scară largă în economia reală.
Alte investiţii majore anunţate vor transforma România într-un jucător major în industria energetică. Cel mai cunoscut şi cel mai relevant este colaborarea OMV Petrom – Romgaz pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, un proiect care va duce România în topul exportatorilor de gaze la nivel european, cu beneficii multiple la nivelul economiei româneşti. La acest capitol este important de subliniat anunţul recent al Băncii Mondiale, care a pregătit 500 de milioane de dolari pentru modernizarea reţelei Transgaz, susţine analiza.
“În esenţă, gazele din Marea Neagră vor creşte interesul investitorilor pentru industria chimică, a maselor plastice, îngrăşămintelor (vezi dosarul preluării Azomureş de către Romgaz) etc. Un alt vector important de creştere economică este reprezentat de zona de energie electrică. Recent, tot Banca Mondială a anunţat alocarea a 1 miliard de euro pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la centrala nucleară din Cernavodă”, arată analiştii Frames.
De asemenea, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare va investi 400 de milioane de euro pentru acelaşi proiect strategic, iar în discuţii avansate sunt şi investiţiile în reactoarele 3 şi 4 care vor poziţiona România drept producător major de energie electrică.
“Luaţi în calcul şi investiţiile private în sectorul capacităţilor de stocare a energiei, ce urmează a fi derulate până în 2030 şi veţi avea tabloul unei transformări radicale a situaţiei energetice a României. Aceste perspective sunt de natură să atragă inclusiv investitori strategici în dezvoltarea centrelor de date în România – un business care ar putea asigura ţării noastre un avantaj economic uriaş în cursa globală pentru industriile viitorului”, susţine Adrian Negrescu.
Dincolo de investiţiile din zona de energie şi gaze, România are toate şansele să devină, în orizontul 2030, un adevărat pol european al mineralelor critice, în condiţiile în care Comisia Europeană a desemnat trei iniţiative româneşti ca proiecte strategice europene. Acestea vizează extracţia grafitului prin compania de stat Salrom (vital pentru industria bateriilor auto electrice), a magneziului prin compania privată Verde Magnesium din Bihor şi a cuprului prin Samax România, în judeţul Hunedoara.
“Această recunoaştere la nivel înalt le garantează un acces facilitat la finanţări şi o procedură birocratică accelerată”, subliniază analiza.
România deţine cele mai mari rezerve de grafit din Europa la Baia de Fier, în judeţul Gorj, iar investiţiile anunţate de Salrom sunt evaluate la 628 de milioane de euro. Acestea vizează crearea primei instalaţii industriale din Europa echipată cu tehnologie de ultimă generaţie capabilă să producă 120.000 de tone de minereu pe an.
În ceea ce priveşte magneziul, grupul american Amerocap prin Verde Magnesium pregăteşte o investiţie de 115 milioane de euro pentru redeschiderea exploatării de la Budureasa, iar în ceea ce priveşte cuprul, canadienii de la Euro Sun Mining au anunţat deja o investiţie de 300 de milioane de euro la Rovina, în judeţul Hunedoara.
“Vor extrage de acolo nu doar cupru, ci şi aur. Frames estima recent, într-o notă adresată învestitorilor, că producţia anuală de 20.000 de tone de concentrat de cupru va reprezenta peste 2% la producţia totală europeană”, arată sursa citată.
În plus, România poate deveni un jucător major în domeniul logisticii industriale în Europa, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care trece economia globală, de la scurtarea lanţurilor de producţie şi aprovizionare la focusul pe găsirea unor locaţii sigure, ferite de evenimente nedorite, precum războiul şi schimbările climatice.
Maersk, cel mai mare operator în transportul maritim de containere, anunţa, recent, că România începe să crească ca destinaţie de nearshoring, adică relocarea producţiei, asta în contextul creşterii costurilor cu transportul cauzate de întreruperea unor rute cheie. Din Constanţa şi pe Dunăre, mărfurile ar ajunge în Europa de Vest chiar şi cu patru zile mai repede decât pe rutele marine prin nord.
Un alt element important din această perspectivă îl reprezintă interesul major anunţat de Rheinmetall AG şi compania elveţiană MSC privind preluarea şantierului naval din Mangalia, aflat în faliment. Cei doi investitori au anunţat că există posibilitatea de a realiza investiţii ample în această locaţie şi de a transforma şantierul naval într-un centru cu dublă utilizare pentru construcţia navală militară şi civilă.
“Frames estima recent că, în următorii cinci ani, ţara noastră are potenţialul de a atrage investiţii de 10 miliarde de euro în dezvoltarea de spaţii logistice şi industriale, atât din fonduri private cât şi din investiţii publice. În acest context, potrivit unui studiu EY România, 56% dintre companiile străine vor să îşi extindă operaţiunile din România, un procent foarte bun având în vedere provocările de securitate de la graniţa de Est. Majoritatea celor care iau în considerare oportunitatea de a investi în România se gândesc în mod special la sectorul lanţurilor de aprovizionare şi cel logistic. Pe fondul evoluţiei economice din ultimii 2 ani, companiile au inaugurat peste 700.000 mp de spaţii industriale şi logistice, astfel că România a ajuns să depăşească graniţa de 7,5 milioane de mp, iar perspectivele arată că, în orizontul 2030, România poate creşte cu încă 3 milioane de mp de spaţii industriale şi logistice. De la comerţul electronic (e-commerce) la retail-FMCG, industria automotive, industria farmaceutică, cea a modei, echipamente industriale şi maşini, construcţii, mixul investiţional interesat de astfel de locaţii de business este unul din ce în ce mai mare”, se mai arată în analiză.
| Știri BVB